275 matches
-
culori, un pâlpâit aprig de splendori. Gingașă și statornică iubire, păgână dar și înaltă toropire, de frumos și unică bunătate, o bântuită sete prin tot și toate. Un paradox ascuns, divinizat, ori colț de rai, subtil venerat; magie de vrajă, semeție bizară, o înfiorare și flacără lunară. Fugarnic în dumnezeiești rostiri, mireasmă și crezuri de iubiri. Referință Bibliografică: TOT CE-AI FOST ȘI EȘTI / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor
TOT CE-AI FOST ŞI EŞTI de GEORGE PENA în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_pena_1423564104.html [Corola-blog/BlogPost/376016_a_377345]
-
prea frumos ca să dăinuie” - este gândul bătrânului la atacul rechinilor. Iar când își pune singur întrebarea: “Și ce te-a înfrânt?”, răspunsul este: “Nimic. [...] Am ieșit prea în larg!”, pescarul apărându-ne astfel înscris într-un mit al îndrăznelii și semeției omului, care începe cu Icar, prăbușit fiindcă se apropiase prea mult de soare. Ca și la eroii tragediilor antice, măreția bătrânului constă în asumarea curajoasă a eșecului, în depășirea lui prin păstrarea demnității umane. Simbolul scheletului uriaș cu care pescarul
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-batranul-si-marea-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
de trepte largi, flancate de alte statui. Cea mai apropiată înfățișa scena răpirii Persephonei, fecioara se zbătea cu grație în brațele unui Pluto vânos, jubilând la gândul împerecherii. Văzută de la capătul treptelor, clădirea se avânta spre înălțimi, smulgându-se cu semeție dintre terasele înțesate de iederă, înfigând parcă în azurul cerului o campanilă acoperită cu olane roșii. Amalgam specific limitei dintre civilizații, îmi spuneam, încercând să definesc particularitatea locurilor. Izolarea de grup fusese voită. Simțeam dorința de solitudine, tentația de a
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Popas_in_ciclade.html [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > INSOLENȚA VS. BUNACUVIINȚĂ Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului „Înaintea prăbușirii merge trufia și semeția înaintea căderii.” (Pilde 16,18) Pentru conviețuirea armonioasă în societate, încă din timpuri străvechi s-au impus unele reguli de purtare între oameni. Unele dintre aceste reguli au fost cuprinse în legi, altele s-au păstrat în sufletele oamenilor, printr-
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
sprijinindu-se, în deosebi, pe umerii oamenilor care muncesc în deplin anonimat, oameni care își văd de rosturile lor așa cum au învățat din moși-strămoși și prinzând din zbor și unele beneficii ale noutăților tehnice. Sunt mulți oameni care își păstrează semeția românească scăldată în lumină, cinste și hărnicie, căci sămânța bună, strămoșească, n-a pierit. Și nici speranța din inima românilor nu a pierit, chiar dacă și ea a fost umbrită. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, de ce s-ar reîntoarce din exil în patria
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
Un cântec tulburător. Copil fiind m-am bucurat De tot ce era frumos, Acum poate am uitat De acel băiat timid, sfios. Am crescut. Plecat în lume, Să înfrunt urcușul vieții Bucuros nici nu pot spune, Acum la vârsta bătrâneții. *** SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. Referință Bibliografică: Sunt de vină? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai
SUNT DE VINĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_de_vina_mihai_leonte_1329928709.html [Corola-blog/BlogPost/346611_a_347940]
-
și primejdia, când tu te vei sârgui a fi sluga tuturor, gata a face și a suferi toate pentru aceasta. Să cumpănim acestea, iubiților, și cu toată râvna să ne sârguim la smerenie. De am fi tratați de alții cu semeție, de am fi batjocoriți, luați în râs și disprețuiți, să le suferim toate cu răbdare! Căci nimic nu ne poate așa înălța, nici face așa de cinstiți și mari, ca fapta bună a smereniei”. Cel de-al treilea dascăl al
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului Îmi place Cleopatra, Cleo, cum îi spun colegele! Ea este exact cum ar trebui să fie o femeie și cum, probabil, era cea al cărui nume îl purta cu semeție, regina egiptenilor. Îmbrăcată elegant, coafată la marele fix, cu manichiură impecabilă, mereu asortată la pantofi, curea și poșetă, dând clasă tuturor gâsculițelor ca mine, îndrăgostite de blugi, tricouri lăbărțate și pantofi sport. - Este imposibil să te simți feminină în pantaloni
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490273408.html [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
aprinse în candelabrul cuvântului, care dau inimii și sufletului sensibilitatea duioșiei. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne este tors din splendoarea Fecioarelor dace, din profeția Sibilelor trace, din iureșul Codrilor milenari, din smerenia Ierbii, din freamătul Apelor, din cremenea Carpaților, din semeția Brazilor, din doina Cucului, din ciripitul zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea cea de toate zilele, din lacrimile sublime ale Viței de Vie, urzit de legănatul Mamelor în veșnicia Neamului, țesut
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XXV Rădăcini românești - Satul natal, copilăria, tradițiile și pământul patriei În apropierea masivului Suru din Munții Făgărașului - desăvârșiți străjuitori ai ținuturilor transilvane -, unde stăpânește peste oameni verdele culmilor împădurite și semeția șteiurilor de stâncă scăldate de ape reci și limpezi, la poalele munților Moașa și Tătaru, curge nestăvilită spre a se stinge în îmbrățișarea dulce a Oltului, valea Sebeșului de Sus; localitatea purtând același nume, leagăn de legendă al bunilor și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Flori ale sufletului, flori, Înfloresc în grădina din noi. DANSUL FLORILOR Roiesc florile-n livadă Albe, fragede, înmiresmate, Cu glasuri de fructe coapte. În jocul amețitor al vântului Se cerne neaua pământului, Pură, albă, diafană Pentru om și pentru țară. SEMEȚIA FLORILOR Miroase-a flori liliachiu Și argintiu și auriu. Bujorii își aprind obrajii în zori, Lalelele împodobesc grădinile Într-o paletă de culori Alese de un pictor uimitor. Iasomia miroase narcotizant. Trandafirul domnește mândru în palat, Ocrotit cu dragoste de
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Grupaj_poezii_flori_elena_trifan_1393620309.html [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri de îndată furtuna, le liniști pe fetele ei și o aduse pe Mira teafără alături de tatăl ei, pădurarul. - Vrem să aleagă, sări prima dintre iele! - Dintre noi
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
lui Eugen Ionescu din perspectiva unui subtil artist vizual și a unui critic/ istoric al teatrului de autoritate irefragabila, descins dintr-un regizor/ om de cultură ale cărui anvergură, altitudine ideatica și rasă sfidează orizonturile unicității, țintind, direct și cu semeție deloc trufașa, Absolutul. Limbajele specifice TUTUROR artelor sunt convocate în spectacolul acesta grandios, ponderea revenind acelora de sorginte cinematografică și poate chiar dodecafonica. Asemenea simboliștilor wagnerieni, Robert Wilson a realizat, aici, la Craiova, o operă de artă totală (Gesamtkunst), asociind
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
lui, în lipsă de erou rentabil sau simpatizabil, au devenit monarhiști. Au ieșit, transpirați la mărarul de pe chept, de după colțul sondajelor cocoșate și dă-i cu Majestatea Sa, Strălucirea Sa, Solemnitatea Sa, Gigănția Sa, Grandoarea Sa, Măreția Sa, Enormitatea Sa, Semeția Sa. Dar dacă i-ar lua tante Simina Mezincescu să-i caute la dinți, ar remarca ușor că multe din personajele astea au roșu-n gât! După cum măcăne televiziunile, se pare că actualul candidat principal nu e destul de belicos pentru
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_romania_este_ilie_chelariu_1377771799.html [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
1601, a avut loc o nouă întrevedere între Mihai Viteazul și Gheorghe Basta. Generalul Basta, aflat în slujba împăratului, i-a reproșat multe voievodului spunându-i că trebuie să părăseasca Ardealul cât mai repede. Mihai Viteazul i-a răspuns cu semeție că nu a încheiat nici un tratat cu împăratul asupra acestei țări. Mai mult, Mihai Viteazul a adăugat ; „ Împăratul are multe țări și nu va rămâne sărac fără Ardeal. Nu-mi las nimanui țara și neamul , nici mort” . La aflarea veștii
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Portret_in_legenda_constanta_abalasei_donosa_1345352488.html [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]
-
imperiu continuă să-și atragă, ca un magnet, „vasalii”. Vin cetățeni din toate țările care înconjoară mica republică alpină. „Mică, mică, dar ridică!” - îți vine să exclami a uimire când vezi clădirile monumentale din centrul orașului cum se întrec în semeție, care mai de care. Atâtea palate, catedrale și sedii parcă n-am văzut niciunde în Europa, aliniate curat la apel, proaspăt renovate, cu fațade perfecte, luminate feeric. Acum, de sărbători, basoreliefurile, coloanele, cariatidele și porțile triumfale ating apogeul. Norocul Vienei
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_vienez.html [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
verandă, cu umărul sprijinit de stâlpul scării. Privea gânditor,scrutând cu ochii negri, bolta cerului. Era o liniște nefirească, doar greierii se auzeau încet. Coborî treptele și se îndreptă spre lacul ascuns de desișul copacilor, care adăposteau taine de nepătruns. Semeția lor impresiona, inspira respect, știind că vârsta depășea sute de ani. Pașii lui își încetiniră ritmul ... o muzică neobișnuită, suavă, răsuna în liniștea de nepătruns. Vocea diafană de femeie, încânta auzul bărbatului. Lacul era încercuit de pomii ce-i ofereau
ÎN ARŞIŢA NOPŢII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_arsita_noptii.html [Corola-blog/BlogPost/358971_a_360300]
-
ia pe toate Din rațiuni necunoscute nouă Ne ia averile,ne ia frumusețea, Memoria mințile Și tot ce-avem mai drag, Dar noi tot nu înțelegem Să ne oprim din adunat. Ale noastre sunt numai Ambițiile,orgoliile, Invidiile, răutățile, Crimele , semețiile, Lăcomiile desfrânările, Împreună cu toate suferințele Născute din ele. Și tot nu înțelegem Să renunțăm la păcate. Niciodată pace, niciodată liman, Blestemați pentru neascultare Suntem urmașii lui IOV Îndură-te , Doamne de Iovii Tăi! Referință Bibliografică: Acatist de Dragoste Eterna / Sabina
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sabina_maduta_1402414017.html [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
Monet, Pierre Auguste Renoir, Ștefan Luchian, Theodor Pallady. Tabloul „Lalele” al lui Henry Matisse, prin verticalitatea ansamblului, cât și a culorilor dispuse de jos în sus, într-o ierarhie de alb, galben, roșu, creează o puternică impresie de viață, vigoare, semeție, demnitate. Claude Monet în tabloul „Câmp de lalele în Olanda” asociază două simboluri ale Olandei: laleaua și moara de vânt într-un spațiu luminos, strălucitor, armonios, proiectat parcă în infinit și totuși limitat de bolta luminoasă și ocrotitoare a cerului
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
una, Că DUMNEZEU s-a supărat pe noi. Și iarna asta parcă nu mai trece, În suflete e numai gheața rece. Iubirea pură, iubirea astrală cu implicații pământene, iubirea cu abisurile și înălțările ei, cu extazul și coma suferinței, cu semeția și alambicările ei exprimate subiectiv - veșnică atracție umană nu poate fi altfel decât... albastră. La colțul nostru, unde tristețea-i goală Și nici tăcerile nu au vreun rost, Eu te aștept mereu, fără-ndoială, Colțul iubirii noastre, albastru adăpost. Albastrul
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1447076586.html [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
femei de etnie rromă, săracă, dar cinstită, care este trecută prin furcile caudine ale vieții, ale societății și căreia autorul îi construiește pas cu pas demnitatea, așezând-o pe locul unei femei de valoare, o femeie ce putea ridica "cu semeție" fruntea privind la societatea din jurul ei și mai ales spre Dumnezeu... Este mare lucru să poți face asta, după ce ai trecut prin situații similare cu cele prin care a trecut Violeta, eroina principală a acestui roman. Descoperim o importantă lecție
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1475592004.html [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
e ca cineva din cei îmbunătățiți. Ținând acestea ca pe un semn al intenției lui, trecând sub tăcere multe, e de ajuns să grăiască pentru ca să-l cunoaștem prin cel ce a mințit pe tatăl minciunii vorbind prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ce altădată da șarm obrazului, se adâncise, împietrind figura. Cel mai neobișnuit arăta gâtul - subțiat într-atât, de l-ai fi bănuit neînstare să mai poarte greutatea capului. Tată-său avea totuși o ținută degajând o cuviincioasă și abia insinuată semeție, care le amintea cunoscuților că, nu demult, fusese militar. Nu trebuia să fii un foarte bun psiholog ca să citești din vorba-i prea domoală de-acum, din gesturi, din manifestări, o stângăcie soră cu nesiguranța de care, sperau toți, avea
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1446359286.html [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
la Columbus Circle, care e la intrarea în marele, foarte marele Central Parc. Aproape de țintă, căscând gură la zgârie nori de o superbă geometrie, ne trezim în fața unui bloc aparte, de peste patruzeci de etaje, un zgârie nori de o specială semeție, numai sticlă și metal, înconjurat de alți coloși, zgârie nori mai înalți, parcă mai supli chiar, dar care, nu știu cum, nu-l depășesc. Senzația că el urcă peste propria sa înălțime este puternică și adevărată. Imediat aparatul de filmat funcționează. Unghiuri
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE ŞI INFINIT... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_luceafar_ciocarlie_si_infinit_.html [Corola-blog/BlogPost/344299_a_345628]
-
că vine iar ziua, așa cred că viața-i dar dumnezeiesc! (02.02.2010, Madrid, Polvoranca) Locul tău Murmurul apelor, mă duc în largul mărilor... Prospețimea aerului, în înaltul Cerului... Foșnetul pădurilor, în inima munților... Strigătul pământului, la glasul străbunilor... Semeția munților, la mândria Moților... Iar lanul câmpiilor, la truda țăranului... Mai stai, nu pleca!... Locul tău e-aici, ...unde-i Țara ta.” (Iunie 2010, Madrid, Polvoranca) Sărăcie, sărăcie... Sărăcie, sărăcie: Drag îți e românul ție! Lumea-ntreagă am umblat, dar
ORIZONTURI de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/Orizonturi.html [Corola-blog/BlogPost/358446_a_359775]