5,553 matches
-
pe dos toată realitatea cu un apetit nebun pentru luat în râs. De exemplu, aerul condiționat din mașina unui ministru de Finanțe îi explică naivului aer de munte ("care îl asculta cu gura căscată, cum se cade să ne ascultăm semenii care reușesc în viață") toate șmecheriile și parvenirea lumii bune de azi, și promite să-și trântească la bătrânețe o vilă la munte, că-i place zona. Lucrurile cele mai banale și mai inedite în același timp se animează la
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
televiziune din Geneva îl ispitește să coboare din zona virtuală în cea mai picantă realitate, aceea în care trăia dar pe care o ignora, sustrăgîndu-se în ariditatea și abstracțiunea statisticilor. Oricum, s-a dovedit, mai puțin nocive și viciate decît semenii. Piesa este, cred, complicată, dezvoltată pe multe planuri în care glisează acțiunea, fragmentată, ciudată la nivelul substanței frazei, al conținutului, al vivacității ideilor, care se îneacă uneori în prea mult balast. S-ar putea ca textul să fie mai bun
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
expresie codificată a drepturilor omului, este un al doilea stâlp de rezistență al edificiului european. In sfârșit, a treia coordonată o constituie creștinismul. Religia propovăduită de Evanghelii a produs o modificare profundă a sufletului omenesc dezvoltând sentimente noi: mila față de semenii săi, iubirea - sentiment cam schematic la omul grec și roman - se încarcă cu valențe noi - creștinismul este în esență o religie a iubirii -, toleranța. Dacă grecii și romanii au configurat Europa din punctul de vedere al culturii și civilizației, creștinismul
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
epitetul jignitor. O dovedesc într-o măsură și recent publicatele Scrisori către NRF, al căror destinatar predilect era aristocraticul editor Gaston Gallimard. Răspunsurile acestuia, ponderate, politicoase, pline de nedezmițită curtoazie, contrastează izbitor cu tonul „scrisorilor”. În schimb, în relațiile cu semenii, Ezra Pound pare să fi fost generozitatea și omenia înseși, ajutîndu-i pe cei mai tineri sau mai puțin norocoși decît el - nu numai cu informații, sfaturi și idei, dar și în plan material. Iată cum îl descrie Ernest Hemingway în
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
Într-un sfârșit de iulie primesc chiar din mâinile dumitale un grupaj de poeme datate ca și cum le-ai fi scris în august 2003. Nu este o greșeală, e lucru făcut cu premeditare, cu suspiciunea sigură a celui ce își bănuiește semenii de indiferență și amânare. Amânare mortală în a deschide plicul cu manuscrise de cele mai multe ori în caligrafie elaborată. Poate că anii se numără de-acum cu zecile, de când urcăm împreună panta lentă a înțelegerii, care rămâne unilaterală. A înțelegerii motivelor
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
fapt, despre sine, fără a fi, lucru rar și inexplicabil, narcisist. Făcîndu-ne părtași la experiențele sale de lectură, ne recunoaștem în ele propriile noastre lecturi. El spune undeva despre marii scriitori că după această capacitate de a găsi rezonanțele cu semenii lor îi descoperim că sînt mari. Probabil că și pe critici tot așa îi recunoaștem. Ce poate însemna critica, orice fel de critică, în afara postulatului acestei înrudiri?" ("Cel ce vede e înrudit cu ce e de văzut" Plotin), n.m. "Necesara
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
Mircea Mihăieș I-am admirat întotdeauna pe oamenii ce nu ezită să se pună în serviciul semenilor, sacrificând timp, energie și resurse materiale proprii pentru ceea ce, cu o expresie abstractă, se numește „binele public". Probabil că am avut și modelul nu întodeauna ușor de suportat, crediți-mă al unor părinți generoși până la inconștiență, capabili să dea ultimul leu
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
recomandat. Andrei Peniuc merita o recomandare, fiindcă micile sale poeme, de o extremă "sărăcie" retorică, aproape lipsite de metafore și simboluri, notând gesturi și stări "comune", calchiate pe faptul cotidian cel mai modest și pe mici reverii ale comuniunii cu "semenii", transmit, aproape fără să ne dăm seama cum, o reală emoție lirică. Avem de-a face, de fapt, cu un fel de poezie "minimalistă" (un "precursor" imediat ar putea fi numit mai ales Constantin Abăluță, dar și mai tânărul Andrei
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
care e, în esență al durerii și suferinței: "se lipește de piele noua ordine mondială/.../ și vei luneca prin oraș printre vaiete/ vei adulmeca mirosul vei atinge cu gura/ trimite fotocopii și înregistrări/ după toate mesajele primite/ unește-te cu semenii tăi/ puterea se naște-n rețea"). Căci, dacă urmărim elementele de "cadru" existențial, acestea se reduc la spațiul apartamentului sau al curții de bloc ( "m-am socializat chiar foarte mult/ am jucat fotbal în fața blocului m-am bătut") ori la
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
care-l ajută să creeze. În cazul Florei Tristán putem vorbi de o viziune altruistă asupra lumii, ea își propune prin scrierile ei: Călătoriile unei paria, Plimbări prin Londra, Uniunea Muncitorească să lupte pentru o ameliorare materială și spirituală a semenilor ei. La Gauguin, lupta e mai individualistă; pentru desăvârșirea lui ca artist își neglijează familia și responsabilitățile sociale, chiar dacă la nivel de generații se vor produce schimbări, dar de altă natură: tablourile, sculpturile și desenele lui vor modifica ulterior percepția
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
ori în lagărele de muncă silnică. Dar să impui măsuri de repaos forțat într-o lume unde productivitatea muncii tinde spre zero înseamnă sabotaj pe față. Sigur că românii sunt obosiți, sigur că au nevoie de recuperări mai lungi decât semenii lor cruțați de trauma comunistă. Numai că în nici una din ex-colegele noastre de lagăr bolșevic n-ai să întâlnești în mediile politice deșănțarea de la noi și disprețul fățiș față de muncă. Conștiința eternamente vinovată a stăpânilor țării într-o tranziție normală
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
Liviu Dănceanu De Șase decenii Valentin Gheorghiu se dăruiește semenilor cântând. Este felul său de a-și prezerva integritatea. Mereu dăruindu-se, rămâne mereu întreg. Mai mult, cu fiecare ieșire la rampă, sufletul lui sporește, iar setea spiritului este mai puternică. O sete potolită cu măsură, căci, nu-i așa
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
când în când seturi de imposibil, spre a ne mulțumi. Numai că nu găsește pretutindeni înțelegerea meritată. Așa se face că omul de pe stradă, care cunoaște în toată amănunțimea trista stare de a nu avea bani și o înțelege la semenul lui, nu judecă la fel în privința forului ce-l oglindește cel mai fidel statul , la mare nevoie și el, așa învelit în anteriul lui Arvinte cum se găsește. Din toate azimuturile i se cer sume ori de se prăbușește piciorul
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
cu aspect de "rumeni, rotofei și vioi" prin privilegiile ce singuri și le creează) vor produce dovada cum apriga întrecere de muncă între brigăzi și avantajele slujbei de brigadier (ori "polonicar") îi transformă în "bestii în toată puterea cuvântului" printre semenii lor. Datorită acestui sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
un fel de anàmneză a acestor atrocități care vă revoltă și vă oripilează, dar și a unei duioșii pe care o păstrați lăuntric și pe care doriți - și chiar reușiți - s-o exteriorizați, răsfrângând-o asupra sunetelor, ca și asupra semenilor. Îmi spuneați, în conversa- ția noastră - neînregistrată - pe care am purtat-o la Paris, în Octombrie 1990 că, pentru dvs., cuvântul este o "necesitate mistică." Or, această pluralitate a récits-urilor (a povestirilor, cum le numiți), generează automat și o multiplicitate
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
prea aproape de noi, iar infuzia de ficțiune, insesizabilă. Fiindcă vedem cu groază că toate personajele și întâmplările din această carte fac parte din coșmarul nostru cotidian. (Mai) Nimic nu este ficțiune, toți ne izbim de nesimțirea tot mai agresivă a semenilor care tinde să ne transforme viața într-un vis urât fără de sfârșit. Nesimțiții sunt un soi de aliens care pun în pericol specia umană și care acționează cu egală eficiență pe litoral sau la munte, în marile orașe sau în
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
Nu literatura mi-a fost scopul dintîi ci memoria, obsesia - de atîtea ori exprimată - ca realitatea aceasta caducă a exilului să nu se lase înghițită de uitare". Microfonul Europei libere a devenit "calea regală" de acces a Monicăi Lovinescu către semenii d-sale, din țară ca și din diaspora, depășind durerea "traumei" ce părea/pare "nevindecabilă". Nu fără o amară decepție a suspendării intempestive a emisiunilor ce le împărtășea cu Virgil Ierunca și nu fără extrem de dureroasa constatare că, în vreme ce "păcatele
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
ochii cunoscuților, Dragomir era întruchiparea unei inteligențe prin excelență orale căreia îi lipsea în întregime ambiția de a pune pe hîrtie ceva din gîndurile pe care le rostea. Și pentru că aceasta era imaginea pe care Dragomir o avea în ochii semenilor, nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să-l scoată din acest tipar spre a-i împrumuta ceva din trăsăturile unui om al scrisului. Mai mult, Dragomir aproape că își întreținea cu bună-știință această imagine. Mărturisea mereu că nu
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
cu regularitate ideile. Și astfel, analizîndu-l retrospectiv, după apariția a trei cărți purtînd numele lui, îți dai seama cît de greu se potrivește, în mintea noastră, conținutul acestor volume cu alura de abstinent al scrisului pe care Dragomir o arăta semenilor. Și atunci este o uimire să vezi cum un filozof căruia nu-i plăcea să scrie a putut totuși să scrie atît de mult. Al doilea motiv pentru care Caietele timpului îți atrag atenția este conținutul lor propriu-zis: pur și
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
a adresat cu o voce aproape marțială: -Destinse doamne și domnii miei, recunoaștem-nu recunoaștem, fiecare dintre noi avem undeva, într-un sertăraș intim, partea noastră de sentimentalism, adică zona aceea din eul propriu care reacționează, voit sau nu, la suferințele semenilor. -Ai febră ?, l-am întrebat cu îngrijorare. Dar m-a auzit ? -...De-aceea, a continuat el urcându-se pe un taburet, când vedem un astfel de semen la televizor și ni se pare că în loc de cap are un deșert Gobi
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
adică zona aceea din eul propriu care reacționează, voit sau nu, la suferințele semenilor. -Ai febră ?, l-am întrebat cu îngrijorare. Dar m-a auzit ? -...De-aceea, a continuat el urcându-se pe un taburet, când vedem un astfel de semen la televizor și ni se pare că în loc de cap are un deșert Gobi în miniatură, că se află, deci, într-un impas, simțim nevoia lăuntrică să-i fim alături, să-l îmbărbătăm ținându-i pumnii (adesea cu gând să-i
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
mereu cu convingerea că justiția e murdară și că slujitorii ei sînt niște șnapani irecuperabili. În realitate, dreptatea e un cuvînt al cărui înțeles descinde din mitologia umanității și din simțul moral cu care fiecare om tinde să judece comportamentul semenilor. Avem în noi un adînc simț al reciprocității în materie de gesturi umane, un simț grație căruia, în cazul săvîrșirii unei greșeli sau al înfăptuirii unei fărădelegi, încercăm imediat repararea lor: greșeala trebuie îndreptată, iar fărădelegea trebuie desființată. Din păcate
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
de teorii despre finanțatorii mei dar n-am văzut niciun document care să probeze toate aberațiile astea. Toți cei care mă acuză (și sunt și destui români care o fac) nu concep ca cineva să facă ceva pentru țara și semenii lui din dragoste de țară. Pur si simplu ei nu concep să facă ceva pentru țara lor din patriotism. Eu îi mulțumesc lui Dumnezeu că mă luminează! El e singurul care mă mână în luptă și mă plătește în fiecare
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
nr. 544/2001 având în vedere zecile de procese pe care le-am câștigat până acum. În România sunt tratat în cel mai bun caz cu reticență. Musai că sunt nebun. Doar un nebun ar face ceva pentru țara și semenii lui așa, fără să fie plătit de cineva. Dacă îmi puneam toată energia mea în slujba revizionismului maghiar până acum eram finanțat din bugetul primăriilor din Covasna și Harghita și eram decorat de președintele Traian Băsescu. Eu merg mai departe
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
intuind necesitatea unei reviste de cultură, care să slujească frumosul, binele și adevărul prin cuvânt și imagine, a fondat revista „Dăruiri literare”. Denumirea, predestinată parcă, se dorește un dar pentru cititori, făcut de cei care pot și vor să dăruiască semenilor din prea-plinul simțirii și trăirii lor. Scopul declarat al revistei, care apare într-o deosebită ținută grafică, este să readucă „raza senină a culturii” în sufletul cititorilor, printr-o publicație lunară care să promoveze creatori de valori spirituale din țară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]