40 matches
-
Dunării, limanul Sasîk dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei "Potamogeton pectinatus", moțul "Potamogeton perfoliatus", penița apei "Myriophyllum spicatum", "Ruppia spiralis") - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful "Phragmites australis", rogozul "Bolboschoenus maritimus", papura cu frunză îngustă "Typha angustifolia"). Pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare, care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc aici, numărul lor ajungând până la 100.000 de
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
Morsele sunt mamifere mari, semiacvatice, care trăiesc în mările reci din emisfera nordică. Există două subspecii: de Atlantic, "Odobenus rosmarus rosmarus" și de Pacific, "Odobenus rosmarus divergens". Morsa de Pacific e puțin mai mare, masculul cântărind până la 1800 kg. . Morsele sunt membre ale ordinului Pinnipedia
Morsă () [Corola-website/Science/302309_a_303638]
-
sau pungă din jurul anusului. Numărul de dinți este 36-40, a treia pereche de molari este absentă. Mangustele trăiesc prin locuri deschise sau în păduri și sunt active atât ziua, cât și noaptea. Majoritatea speciilor sunt animale tericole, unele specii sunt semiacvatice. Se adăpostesc în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
regiunile de coastă și în medii urbane, adesea făcându-și adăposturile în rigole și grădini. Multe specii trăiesc în zone mlăștinoase, sau își fac adăposturile de-a lungul malurilor râurilor, dar o specie - mangusta de baltă sau de mlaștină - este semiacvatică și se întâlnește în sau lângă ape permanente, precum estuarele cu maree. Ea își face adăpostul în vegetația deasă - un pat de stuf, uneori la marginea apei - dar majoritatea timpului activ și-o petrece în apă, fiind o excelentă înotătoare
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
pesticidelor în agricultura din Republica Moldova, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord. Continentul nord-american reprezintă un mediu propice pentru numeroase specii de animale. În zonele umede, care includ lacuri, râuri, mlaștini se găsesc păsări de apă și mamifere semiacvatice. Fauna pădurilor de conifere include porci spinoși, iepuri sălbatici, lupi, râși. Suprafața și populația sunt luate din "The 2008 World Factbook" care utilizează date valabile în iulie 2008.<br> Statele Unite ale Americii reprezintă o țară diversificată rasial și etnic. Sunt
America de Nord () [Corola-website/Science/296608_a_297937]
-
Nutria ("Myocastor coypus") este un mamifer rozător semiacvatic originar din America de Sud. Țările de origine sunt Argentina, Brazilia, Chile, Bolivia, Paraguay și Uruguay. Face parte din "Ordinul Rodentia", fiind numită și "Castor de Chile" sau "Biber de Baltă". În mediul său natural, nutria trăiește în colonii și populează zonele
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
este un gen de păianjeni, relativ, mari din familia Pisauridae. Aceștia sunt cunoscuți sub numele de "păianjeni pescători", "păianjeni plută" etc. Aproape toate speciile "" sunt semiacvatice, cu excepția "Dolomedes albineus" sud-vestul Statelor Unite. Multe specii au o fâșie mai deschisă pe părțile laterale ale corpului. Așteptă prada la marginea unui bazin sau râu cu apă lină sau slab curgătoare. Când vor detecta undele pe suprafața apei, produse de
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
scufunda în apă, iar corpul lor dobândește o nuanță argintie, datorită aerului dintre perișori. Majoritatea speciilor sunt mari, unele femele au până la 26 mm, dacă să includem și lungimea picioarelor, atunci lungimea corpului va ajunge la 80 mm. Datorită modul semiacvatic de viață păianjenii dolomezi posedă unele caracteristici ce le permite să plutească pe suprafața apei. Tot corpul păianjenilor "Dolomedes" este acoperit cu fire de păr scurt și fin. Acești perișori au proprietatea de a respinge apa (sunt hidrofobi). Aceasta permite
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
înzăpezită) din munți, urca în Anzi până la o înălțime de 5500 m, în Pamir și Tibet până la 4000 m deasupra nivelului mării. Majoritatea speciilor duc o viață galericoiă. Unele s-au adaptat la viața subterană, altele la viața semisubterană sau semiacvatică. Unele specii sunt bune alergătoare, altele sunt cățărătoare, iar câteva bune înotătoare. Populațiile multor specii prezintă fluctuații ciclice mari, din punct de vedere numeric, cu o periodicitate variabilă, după specie. Unele specii migrează parcurgând distanțe mari. Se hrănesc cu vegetale
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
prada din ambuscadă și nu folosesc pânze speciale. În locuințele umane sunt răspândite așa specii ca: "Pholcus phalangioides", "Holocnemus pluchei", pânza cărora se acumulează, "Dysdera crocata" etc. Se cunosc și specii care habitează în bazine acvatice: "Dolomedes fimbriatus" - o specie semiacvatică, vânează prada pe suprafața apei și "Argyroneta aquatica" care duce un mod de viață complet acvatic, construind o cupolă subacvatică din mătase. Ambele specii se întâlnesc în apele lin curgătoare sau stagnante. În păduri se întâlnesc speciile de pseudoscorpioni "Chernes
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ul (Ondatra zibethicus), denumit și ondatră, șobolan mirositor, șobolan moscat, șobolan de apă (deși e incorect, există o specie diferită numită astfel), șobolan bizam, șobolan de mosc este un mamifer rozător mic semiacvatic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în mlaștinile, lacurile puțin adânci și pâraiele din America de Nord și care au fost introduse și în Europa. A pătruns în fauna României pe două căi: una în anul 1938, evadând din crescătoriile de lângă Praga
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de acoperire; alții mai lungi și aspri, cu rol de protecție a celor lânoși. Culoarea generală a blănii este cafeniu-închisă sau spicată cu negru pe spinare și flancuri și cenușiu-cafeniu-deschisă pe abdomen. Membrele și coada sunt cafenii spre negru. Animal semiacvatic, bizamul caută locuri în jurul apelor cu vegetație bogată, invadate de papură, făcându-și galerii în maluri și diguri, așa încât orificiul de intrare în galerie să fie sub nivelul obișnuit al apei, la un nivel la care nu îngheață iarna. Dacă
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
semisălbatici, enoți ("Nyctereutes procyonoides"), nurci ("Mustela lutreola"), dihori ("Mustela putorius") și alți prădători care-l pot surprind pe uscat. Lista animalelor din Kazahstan, care se hrănesc cu bizam (+ + + dușmanii principali, ++ dușmanii obișnuiți, + dușmanii rari): Bizamul, datorită modului său de viață semiacvatic are puțini concurenți. Aceștia includ șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), dar abundența de hrană, în timpul verii nu creează o relație tensionată între ei. În locurile de coabitare cu desmanul ("Desmana moschata") bizamul concurează cu acesta pentru locurilor adecvate pentru construcția
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
slab dezvoltată. Sunt animale fricoase și de aceea tot timpul sunt precaute, ieșind în căutarea hranei numai noaptea. Din acest motiv au rămas puțin cunoscuți oamenilor de știință. Sunt animale nocturne și solitare. Sunt buni alergători; unii duc o viață semiacvatică și înoată foarte bine, iar cei africani se pot cățăra în arbori, pentru a sta la soare sau pentru a scăpa de dușmani. Se hrănesc cu diferite plante (plante acvatice și fructe căzute pe sol), dar mănâncă și insecte. Reproducerea
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]