283 matches
-
după dărâmarea clopotniței fostului schit. Absida altarului, poligonală la exterior și semicirculară la interior, este supradezvoltată pe axa est-vest, fiind acoperită cu o semicalotă și delimitată de naos printr-o arcadă semicilindrică foarte lată, de fapt un segment de boltă semicilindrică. Este luminată de o fereastră în ax, dreptunghiulară și cu ambrazură interioară evazată, semicirculară la partea superioară. În pereții de nord și sud sunt două nișe simetrice, înalte până la nivelul nașterii semicalotei, plate, semicirculare la partea superioară; nișa de pe nord
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
cult. Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă pe direcția nord-sud, este acoperit cu o boltă semicilindrică transversală; este luminat de două ferestre dreptunghiulare, pe nord și sud, cu ambrazuri interioare cu două retrageri succesive și care se continuă până la pardoseală. Accesul în naos este înglobat într-o nișă înaltă, plată, semicirculară la partea superioară; atât partea
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar, ci și modul de acoperire cu boltă semicilindrică transversală, procedeu întâlnit în arhitectura medievală românească numai la Căluiu (biserica din Bălteni având în comun cu această biserică pridvorul și brâul puternic) și la paraclisul mic al Coziei, ambele datând din ultimul sfert al secolului XVI. Tot vechiului stil
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
se ajunge urcând scara din dreapta pronaosului, interiorul corului fiind luminat de luminatorul rotund practicat în timpanul cu care se termină acoperișul în partea de vest. Dacă pronaosul este acoperit de un tavan de scânduri, naosul este adăpostit de o boltă semicilindrică ușor retrasă spre interior. Pentru absida altarului s-a ales o soluție asemănătoare, această boltă fiind mai îngustă deoarece baza acesteia urmează pereții retrași ai absidei. Spațiul interior este ocupat în mare măsură de băncile în care credincioșii stau în timpul
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote. În interior, biserica are o boltă semicilindrică. Tot din secolul al XIX-lea datează și catapeteasma din lemn de brad cu ornamente florale. Biserica a fost restaurată în octombrie 1888 prin strădaniile preotului-paroh Ioan Dimitriu Bobulescu, cu binecuvântarea mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei și cu ajutorul și milostenia
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
crucea i se adaugă, de o parte și de alta, o inimă. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii în naos, este împodobit cu chenare în „frânghie”, linii frânte și alte linii dispuse în V întors. Arcul transversal al bolții semicilindrice a naosului este străbătut de o „frânghie”, intersectată de șase suprafețe dreptunghiulare pe axul arcului, în care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale. Din pictura exterioară, care cuprindea scene cum ar fi: „Adormirea Maicii Domnului”, „Maria
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
câte două arcade înalte pe fiecare latură. Coiful de o formă aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată. Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului. Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii '60. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
o altă acoperire interioară fie a fost lăsată deschisă spre pod. Biserica bărbaților are proporțiile unui cub, cu lățimea, lungimea și înălțimea egale, proporție întâlnită și la vechile biserici de lemn din Maramureș. Această încăpere este acoperită de o boltă semicilindrică (cerime) din blane groase sprijinite pe o structură în cruce formată din o meștergrindă în ax sprijinită pe tâmplele laterale și un arc dublou transversal, așezat sub nașterea bolții pe două mici console. Acest tip de structură de sprijin a
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea una singură, la altar, pe latura de sud, a rămas în forma ei originală, înaltă și îngustă, tăiată între două bârne. Turnul
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei, al crucii și al rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului. pe latura estică, se află inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
un glasvand de lemn traforat. La parter se afla o sală ax care străbătea clădirea de la un capăt la altul, de unde se făcea accesul în camerele destul de mici ca dimensiuni și acoperite cu bolți mănăstirești sau simpli cupole de formă semicilindrică. În prezent, găzduiește o unitate de învățământ pentru copiii cu deficiențe fizice și se învecinează cu Școala de arte și meserii din sat.
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
la început construcția nu a avut prispă decât poate pe latura de sud. Evazarea acoperișului în scopul unei bune protejări a pereților a determinat adăugarea pe laturile de nord și de vest a acelui spațiu. În interiorul bisericii, stabilitatea unei bolți semicilindrice cu o atât de mare deschidere la bază a fost asigurată prin trei arcuri dublou în extrados, la rândul lor prinse în trei grinzi-tirant (exemplul unic la bisericile bihorene), grinzi prelungite și în spațiul „târnațului”. Căpriorii acoperișului sunt fixați în
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
al episcopiei romano-catolice de Oradea. Planul construcției este aproape identic cu cel de la biserica din Brădet. Și aici întâlnim încheierea, în vârf ascuțit, a doi pereți de la altar astfel că învelitoarea interioară a spațiului se prezintă sub forma unei bolți semicilindrice asociată cu semicalotă și un tavan în partea dinspre răsărit. Nava este un dreptunghi, cu laturile de 8,10 m și 4,60 m. Pereții decroșați ai altarului sunt cu ceva mai lați de 2 metri. Este deci o construcție
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
probabil caracterstici ale coifurilor corintice ale hopliților. Coiful Montefortino era galic, la fel ca și cel de tip Coolus, care va fi folosit în perioada de sfârșit a Republicii. Polybius spunea că scutul purtat de soldații din infanteria grea era semicilindric, având o lungime de 1,2 metri și o lățime de 76 de centimetri. Sculpturile arată că era de multe ori oval.În anul 1900 a fost descoperit la Kasr el-Harit un model de scut. După ce romanii au cucerit peninsula
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858. Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu icoane de sfinți, la bolți folosindu-se motivul de "cer înstelat". Fațadele păstrează concepția plastică arhitecturală
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
avusese tavan, a fost atunci extinsă bolta semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
de brad situată în peretele sudic al pronaosului. La partea superioară a ancadramentului se află o pisanie. Pronaosul are formă dreptunghiulară, cu o fereastră simplă pe latura de nord (0.35x0.55 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere terminată în arc de cerc (1.40x1.80 metri), în care s-au decupat două ferestre de 0.75x0.40 metri. Pe
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
se află câte o rozetă, cu circumferința marcată în „dinți de lup”. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 5.90 metri), cu două ferestre (0.60x0.80 metri) amplasate în pereții laterali. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică. Altarul are formă dreptunghiulară și are absida decroșată. Catapeteasma este amplasată la nivelul decroșului, neexistând astfel cele două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o fereastră dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.80
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de bază a unui turn mijlociu, cu galerie deschisă, cu câte o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
de creație cu a doua lucrare a lui Dimitrie Ispas de la Tăuți. E posibil, într-adevăr, ca pictură murală, foarte slab și doar fragmentar păstrată, prin câteva chipuri de Sfinți Părinți în altar, cu figurile de Mucenici, șterse, de pe bolta semicilindrică și chiar urmele aproape ilizibile ale unei Judecăți de Apoi din pronaos să fie mult mai vechi, pentru ca, după lectura unei arhitecte din Cluj, Mihaela Bodea, o inscripție din naos (peretele nordic) ar fi avut următorul conținut: "Această Sfântă [Biserică
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
este necunoscută. Partea veche, turnul clopotniță și naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside și altarul actual, sunt executate din piatră și cărămidă. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică de cărămidă, iar la exterior, zidurile sunt sprijinite pe fiecare latură de câte patru contraforturi. În anul 1810, vechiul altar a fost demolat, iar nava a fost prelungită spre est cu o travee lungă de 8 m, continuată cu o
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
are o lungime de 29,30 m, această dimensiune fiind înregistrată pe axa construcției, la exterior, de pe latura vestică a turnului clopotniță și până în extremitatea răsăriteană a absidei altarului. Zona de prelungire a navei a fost acoperită cu o boltă semicilindrică despărțită de partea veche printr-un arc dublu. Zidurile laterale au fost sprijinite în exterior cu două contraforturi, dispuse câte unul pe fiecare latură, la un interval mai mare decât distanțele dintre celelalte contraforturi de la partea veche a navei. Absida
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
0,88×0,26 m, era întreagă, iar cea a Zamfirei cu dimensiunile 1,80×0,86×0,22 m, prezenta fisuri. Ulterior mormintele au fost astupate cu pământ iar lespezile funerare au fost scoase afară din biserică. Naosul boltit semicilindric prezintă pe latura de vest, către turnul clopotniță, un ancadrament de piatră cu muchii teșite subliniat de un tor, pe a cărui lintou (buiandrug) de piatră sunt sculptate pisania și blazonul familiei Rácz de Galgó, un scut heraldic și un
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]