47 matches
-
ziua și noaptea, dar sunt mai bine adaptați condițiilor nocturne. Sunt animale solitare, cu excepția leilor, care se organizează în grupuri mici înainte de a purcede la vânătoare. Populează atât regiunile joase, cât și munții. Leii, de exemplu, trăiesc în savane și semideșerturi, leoparzii, tigrii și jaguarii în jungle, iar tigrul siberian în pădurile siberiene. Arealul de viețuire al genului cuprinde capul dus-vestic al Europei, toată Asia cu excepția zonelor nordice, America de Sud și Centrală și sudul Americii de Nord.
Panthera () [Corola-website/Science/326794_a_328123]
-
în Câmpia Română, Podișul Dobrogei, sudul Europei de est și, insular, în Câmpia Tisei, predomină cernoziomurile, legate de formațiunile de stepă și silvostepă. Acestea sunt cele mai fertile soluri din Europa. În zona stepelor caspice, pe porțiuni restrânse, se formează soluri de semideșert, cu o concentrație mare de săruri. Lanțurile montane înalte prezintă o dispunere a tipurilor de soluri în strânsă corelație cu condițiile climatice și cu elemente de vegetație. Cel mai mare stat de pe continent este Federația Rusă, chiar dacă se ia în
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Antilele Mici (Dominica și Sfânta Lucia, în San Andres, Providencia și multe alte insule de-a lungul coastelor Mexicului și altor state din America Centrală și de Sud. Boa constrictor se simte bine într-o mare varietate de medii înconjurătoare, de la junglă până la semideșerturile aride. Preferă, totuși, să trăiască în junglă profitând de umezeală și temperatură, protecție împotriva prădătorilor naturali și cantitatea mare de pradă disponibilă. Este de obicei găsit în sau pe lângă râuri și cursuri de apă, fiind un înotător bun. Boa constrictor
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
Grecia, Turcia, în stepele și silvostepele părții europene a Rusiei la est până la râul Emba, în sud-vestul Asiei (Iran, Irak, Siria, Israel, Iordania) și nord-estul Africii (regiunile nordice ale Egiptului și ale Libiei). Orbeții trăiesc în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și deșert. Urcă în munți până la 2400 m deasupra nivelului mării. Orbeții sunt rozătoare exclusiv vegetariene. Ei consumă rădăcinile plantelor, rizomi, bulbi, tuberculi, cepe și părțile verzi ale plantelor care sunt trase în interiorul galeriei prin plafonul acesteia, după ce au fost
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
maimuțe, păsări, pești și chiar alte răpitoare, ca lupii, leoparzii și crocodilii. Au un comportament solitar și veghează în singurătate teritorii de până la 1.000 km²; acestea pot cuprinde diferite landșafturi: la sud păduri tropicale și savane, iar la nord semideșerturi și taiga. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului (toate pe teritoriul Asiei), dintre care către începutul secolului al XXI-lea s-au păstrat doar șase — în total 3.200 indivizi; cea mai numeroasă este a tigrului bengalez, a cărei populație
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
și Indochina. Numai în perioada anilor 1995-2005 arealul tigrului s-a micșorat cu 40%, astfel încât în prezent el nu populează decât 7% din arealul inițial. Tigrii populează regiuni cu landșafturi foarte diferite: păduri tropicale umede, mangrove, desișuri de bambus, savane, semideșerturi, regiuni stâncoase sterpe și taiga. Nu populează zone muntoase cu altitudinea de peste 3.000 m, cu excepția munților din Bhutan, unde, la altitudinea de 4.000 m, conviețuiesc cu leoparzii zăpezilor. Tigrul duce un mod de viață în mare parte nocturn
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
specii actuale grupate în 3 genuri: "Procavia", "Heterohyrax" și "Dendrohyrax", răspândite în Africa la sud de Sahara și în Egipt, și în câteva locuri restrânse din Orientul Apropiat (Siria, Palestina) și Arabia. Unele dintre ele trăiesc în regiunile premontane de semideșert, altele duc un mod de viață arboricol. Sistematica hiracoideelor, care include și speciile dispărute este următoarea:
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
lui inodora, incolora și oxidativ stabilă, este des utilizat în cosmetica că hidratant și că ulei cosmetic pentru aroma deosebită. Poate fi prelucrat pentru obținerea biodieselui, combustibil pentru automobile și camioane. Plantațiile de jojoba au fost stabilite în deșerturi și semideșerturi, predominant în Argentina, Australia, Israel, Mexic, Autoritatea Palestiniană, Peru, și Statele Unite. În prezent este a doua cea mai economic valoroasă plantă nativă din Deșertul Sonoră (precedată de palmierii "Washingtonia") folosite în horticultura. Reproducerea selectivă face plantele să producă mai multe
Jojoba () [Corola-website/Science/322995_a_324324]
-
peninsulei arabe, Ciad, Sudan; Cornul Africii; Comore). a. Formațiunile mediteraneene sunt specifice ariei nord-magrebiene și levantine și se prezintă sub diferite forme în funcție de condițiile climatice generate de altitudine. În regiunile subtropicale din nordul Siriei, vestul Iordaniei și la limita dintre semideșert și formațiunile arbustive din Africa de nord se dezvoltă stepa mediteraneeană, sub forma peisajelor deschise, cu arbori rari și un covor de gramenee sărăcăcios, adesea efemer. În nordul Africii, la nivelul etajului altitudinal de deasupra stepei mediteraneene, este domeniul formațiunilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lumea arabă. În Egipt peste 90% din populație trăiește pe valea și în delta Nilului, Cairo este cea mai mare metropolă arabă, iar statul egiptean este țara cu cel mai mare potențial uman, economic și militar din spațiul arab. c. Semideșerturile reprezintă o fâșie îngustă ce înconjoară perimetral deșertul saharian. În nord se interpune între deșert și formațiunile mediteraneene litorale, în vest cuprinde zona litorală atlantică, iat în sud ocupă spațiul din Sahel, între arealul savanelor și deșertul propriu-zis, încadrat izohietelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
limita dintre comunitățile arabe și arabizate din nord și populațiile africane de culoare din sud. Acestea din urmă au reușit în evul mediu să-și constituie o serie de formațiuni statale și tribale puternice până la limita nordică a savanelor și semideșerturilor, ce au făcut față presiunii înaintării arabe, stopată pe această linie de demarcație naturală, în lungul căreia se desfășoară și în prezent majoritatea conflictelor interetnice dintre cele două comunități, de multe ori în interiorul granițelor aceluiași stat, așa cum se întâmplă în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
înlocuit formațiunile naturale inițiale, iar în unele sectoare s-a instalat deșertul (spre exemplu în Sahel). Acest subtip fragil prin caracteristicile sale naturale supuse variațiilor climatice sezoniere și multianuale, este deosebit de vulnerabil față de intervențiile antropice, necesitând protecție. d) Deșerturile și semideșerturile tropicale ocupă suprafețe întinse în Africa de Nord, Asia de Sud-Vest și Australia. Ariditatea extremă exclude parțial sau total posibilitatea dezvoltării vegetației. Aceasta este prezentă numai în ariile în care plantele au acces la apele freatice sau sunt cultivate în regim de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și mai ales de culturi agricole. Ca structură și funcționalitate sistemică sunt foarte puternic marcate de prezența omului și de activitățile sale economice, sunt dens populate, urbanizate intens și au astfel cea mai diversificată utilizare a terenurilor. c) Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
loc, unde să nu agresați Natura. Mă Îndoiesc c’ar exista așa ceva, motiv pentru care v’aș expedia deja, cu proiect cu tot, În iad, dar să devin Înțelegător. Ce n’aveți destule terenuri degradate - tot de voi - ba chiar semideșerturi, ca prin Oltenia? Pentru ce vreți să distrugeți un loc viu, adică mai viu, atât de viu Încât arborii locului au ajuns seculari? Ce n’au putut face vremurile, puteți face voi cât ați bate din palme. Cu buldozerul... Iubind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
izoterma de 20șC a lunii iulie (adică poziția de vară a frontului de aer polar). Varietatea condițiilor climatice se reflectă în peisajele din zona temperată care includ biomurile de taiga, păduri mixte, păduri de foioase, stepă și chiar deșerturi și semideșerturi, la care se adaugă biomurile caracteristice climatului subtropical. Cele mai multe dintre acestea au fost profund modificate de om (prin despăduriri masive, desțelenirea stepelor etc) spațiile astfel create fiind redate în cele mai multe cazuri agriculturii. Regiuni agricole majore ale Terrei sunt regăsite în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
condițiile climatului temperat propriu-zis, biomurile care se dezvoltă sunt: stepa, silvostepa, pădurile de foioase și pădurile mixte, iar în regiunile mai înalte se întâlnesc pădurile de conifere. În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite în Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul din bazinul mijlociu al fluviului Colorado, deșertul Marelul Lac Sărat) și chiar America de Sud (semideșertul Patagoniei). 3. Climatul temperat cald (subtropical) este considerat adesea ca fiind un climat de tranziție între climatele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întâlnesc pădurile de conifere. În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite în Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul din bazinul mijlociu al fluviului Colorado, deșertul Marelul Lac Sărat) și chiar America de Sud (semideșertul Patagoniei). 3. Climatul temperat cald (subtropical) este considerat adesea ca fiind un climat de tranziție între climatele calde și climatul temperat propriuzis, fiind întâlnit aproximativ între 30-40ș latitudine nordică și sudică, cu o extensiune ceva mai mare în Europa meridională
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cele europene printr-un număr mai mare de specii caracteristice. Ca urmare a condițiilor climatice variate, cu mai multă umezeală în nord, spre contactul cu pădurile de conifere și de foioase, și mai uscate în sud, în apropierea zonelor de semideșert și deșert, stepele au o fizionomie diferită. Astfel, stepele nordice au o floră mezofilă, caracterizată printr-o mare diversitate și un număr mare de indivizi, în timp ce stepele sudice includ în general elemente xerofile, cu o diversitate mai redusă, cu un
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pampasului sud-american este iarba pampasului (Cortaderia selloana), care poate crește până la 3 m înălțime. Pampasurile sunt azi complet desțelenite formând grânarul Argentinei. Spre vest și sud-vest precipitațiile sunt tot mai reduse, pampasurile trecând într-o stepă degradată și apoi în semideșerturi. Fauna pampasurilor sud americane include: cerbul mic de pampas (Odocoilleus bezoarcticus), pisica de pampas (Felis pajeros), câinele lui Magellan (Canis magellanicus), pasărea nandu (Rhea) etc. Toate aceste formațiuni vegetale spontane sunt în cea mai mare parte transformate de om în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
poți să schimbi întreaga poveste, întreaga viață. În stilul lui, Medem vorbește tot despre "ziua Raței moarte", ziua renașterii posibile și imposibile. Post Scriptum. În altă ordine de idei, semnalăm apariția unui Dicționar universal de filme, de Tudor Caranfil; în semideșertul binecunoscut, orice carte de cinema autohtonă -și încă una masivă, în jur de 700 de pagini format mare - nu poate fi decît o bucurie în sine. În prefață, autorul spune, printre altele, că "lucrarea poate fi consultată ca ghid rapid
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
unui copil cu "handicap locomotor", interpretat chiar de un copil cu handicap locomotor), și un anumit ton călduț de "bunăvoință obligatorie" (care, bănuiesc, pentru un cineast autentic, cum e Gabrea, trebuie să sune enervant). E adevărat că, în contextul de semideșert al cinematografiei românești de azi, în care apariția meteorică a cîte unei premiere are ceva de ciudățenie eroică, orice cronicar de bună credință simte că nu are dreptul moral să nu se bucure atunci cînd, iată, apare un film lucrat
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]