60 matches
-
de regulă, asigurată în mod automat. Conform literaturii de specialitate, se știe că în timpul alergării intense din cadrul probelor de 800m și 1500m sportivul respiră frecvent dar superficial, profunzimea respirației nedepășind 30 - 40 % uneori 50 % - din capacitatea pulmonară. In alergările de semifond și fond, un ciclu respirator se execută Ia 2 -3 sau 4 pași în funcție de particularitățile individuale. La început respirația trebuie controlată conștient, iar pe măsura automatizării mișcărilor ea se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica abordată, de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica abordată, de nivelul și tactica adversarilor și de posibilitățile de a susține un sprint prelungit, alergătorii de rezistență încep finișul de la diferite distanțe (de la 250-300 m înainte de sosire la semifond și până la câțiva kilometri la maraton) (Rață G., 2002). El trebuie să se realizeze la momentul oportun, când adversarul nu se așteaptă și trebuie rezistență Pe scurt, finișul reprezintă o nouă creștere a vitezei de deplasare, pentru surprinderea adversarului și
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
scurt, finișul reprezintă o nouă creștere a vitezei de deplasare, pentru surprinderea adversarului și ocuparea unui loc cât mai bun. Sosirea Constă în aplecarea trunchiului înainte, în special cu umerii și pieptul, pe ultimii metrii din cursă. În cadrul probelor de semifond, sosirea este des tul de "strânsă" (concurenții sosesc destul de aproape unul de celălalt) și de aceea această ultimă parte a cursei trebuie și ea pregătită în antrenament. La distanțele de fond și mare fond (10.000m, semimaraton, maraton, 20 km
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
000m, semimaraton, maraton, 20 km și 50 km marș), datorită distanțelor care apar între adversar până la finalul cursei, sosirea se realizează fără a mai apleca umeri și pieptul. - sosire maraton Succesiunea metodică Lecțiile destinate învățării și consolidării pasului lansat de semifond sau de fond și mare fond (ca de altfel și cele destinate însușirii celorlalte probe atletice) vizează o serie întreagă de exerciții ce trebuie să respecte anumite principii: principiul individualizării, principiul accesibilității și tratării diferențiate, etc. Mijloace: - alternări de mers
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
rezistență urmărită a fi însușită. VI. ALERGAREA DE OBSTACOLE Aspecte generale Ca probă atletică, alergarea de obstacole a apărut pentru prima dată la Jocurile Olimpice din 1900. Din punct de vedere tehnic, alergarea de obstacole este asemănătoare cu tehnica alergării de semifond, cu excepția trecerii obstacolelor de pe traseu unde tehnica copie puțin din tehnica alergării de garduri. Caracteristica generală a acestei probe este aceea a eșalonării obstacolelor pe pista de alergare la un anumit interval (80 m). Elementul tehnic caracteristic este găsirea celui
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
La T3-4 elevii cu postură cifotică vor executa doar aplecări spre înainte, cu bastonul la ceafă Exercițiu contraindicat pentru elevii cu postură scoliotică. Se va executa un exercițiu din anexă. V4 12 min Atletism: alergare ușoară Consolidarea pasului alergător de semifond - 10 m mers în tempo accelerat, 40-60 m alergare ușoară pe parcursul căreia se vor executa 4-6 întoarceri de 360˚ la semnal auditiv - alergare ușoară pe un șir, cu schimbarea celui care conduce coloana (ultimul elev mărind tempoul preia conducerea șiruluiă
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
a se apela la cele îndepărtate: glicogen hepatic sau lipide. Deși cantitativ, modificările sunt evidente, atât la nivel muscular, cât și cerebral, reversibilitatea lor se produce rapid și intens comparativ cu alte sporturi; Încadrează eforturile de intensitate medie (alergări de semifond, unele jocuri sportive) și se caracterizează printr-o scădere a datoriei de O relativă, creșterea celei absolute și instalarea unei valori minime a stării de stabilitate metabolică. Oxidarea anaerobă e înlocuită de cea aerobă, stabilindu-se un echilibru între sinteza
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
că sportivii obosiți și suprasolicitați prezintă după efort fizic, creșteri mai mici ale K seric decât cei neantrenați; la cicliști, curba de creștere a potasemiei ajunge până la valori de 25-28 mg%, de la valori inițiale de 19-22 mg%; în cursele de semifond, caracterizate prin eforturi scurte și intense (100 m și 400 m) determină oscilații ceva mai mici. Metabolismul K Prezintă control aldosteronic, dar cel mai important aspect îl reprezintă influența adrenalinei: în stare de “start”; adrenalina crește determinând o încărcare mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
relativ (70-80% din VO2max). Între intensitatea efortului și frecvența cardiacă, există o relație liniară până la această valoare după care dispare. Valorile PWC 170, variază cu condiția fizică, fiind pentru neantrenați de 1000-1100 Kgm/min, iar pentru sportivi de 1550Kgm/min (semifond) și de 1180Kgm/min (halterofili). Timpul de revenire depinde de volumul total de lucru și nu de intensitate. Aceasta are loc în trei faze: - prima fază durează câteva secunde, în care revenirea este foarte pronunțată (contrareglare vagală); - a doua fază
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cinci categorii de probe: marșul, alergările, săriturile, aruncările și probele combinate. * Categoria alergărilor cuprinde: * alergări de viteză, pe distanțe de 50 m → 400 m inclusiv; ele se desfășoară pe plat, peste garduri, individual sau sub formă de ștafete; * alergări de semifond, pe distanțe de 800 m → 1.500 m inclusiv; ele se desfășoară pe plat dar și în teren variat sub formă de cros la categoriile mici de vârstă: copii și juniori III; * alergări de fond, pe distanțe de 3.000
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
8-12 cm, creșterea amplitudinii oscilației verticale peste aceste valori arată existența unor imperfecțiuni tehnice (fie mărirea, fie micșorarea unghiului de impulsie față de valoarea optimă) fapt ce determină automat scăderea randamentului de alergare. Oscilațiile verticale sunt mai ample la alergările de semifond și fond, decât le cele de viteză. Oscilațiile laterale au loc în plan frontal, axa de rotație fiind în plan antero-posterior (fig.17). Cauza oscilațiilor laterale o reprezintă trecerea alternativă a greutății corpului de pe un picior pe celălalt. Ele se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
maximal, submaximal, moderat, etc. În toate cazurile viteza de deplasare pe parcurs trebuie aleasă în așa fel încât să poată fi susținută pe toată distanța de alergare și să permită obținerea celei mai bune performanțe. * Finișul/sosirea. Caracteristic probelor de semifond și fond, finișul constă în accelerarea vitezei de alergare pe un parcurs variabil ca lungime și se încheie odată cu trecerea liniei de sosire. Sosirea - reprezintă trecerea peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile ale poziției trunchiului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt probe de efort mixt și aerob. Sportivii care participă la acest gen de probe trebuie să-și însușească tehnica de alergare care să le permită parcurgerea distanțelor de cursă, de la semifond la mare fond, cu o viteză optimă cât mai mare, prin adaptarea unor mișcări cu eficacitate și economicitate, mișcări care determină o alternare judicioasă între momentele de acțiune și cele de repaus ale grupelor musculare care participă la realizarea efortului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorul din față; ducerea simultană a celuilalt picior înainte concomitent cu mișcările energice ale brațelor. Accelerarea de la start se face pe distanțe variabile, funcție de lungimea cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul competiției. În probele de semifond lansarea de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele de alergare sunt parcurse utilizând tehnica pasului alergător lansat (figura 36). Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe sol se face în așa fel încât să asigure o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul piciorului cu solul trebuie să fie cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului (pentru a se reduce
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a pasului alergător este dată de particularitățile alergătorului și distanța de parcurs; * mărirea distanței de alergare determină o mutare a locului de contact al piciorului pe sol spre înapoi, realizând o aterizare cu piciorul paralel cu solul. La alergările de semifond, contactul cu solul se realizează pe toată talpa pe exteriorul ei, cu rularea până la vârf, iar în cele de fond și mare fond, contactul se face pe călcâi rulându-se toată talpa pe sol. * unghiul de impulsie este mai mic
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se realizează pe toată talpa pe exteriorul ei, cu rularea până la vârf, iar în cele de fond și mare fond, contactul se face pe călcâi rulându-se toată talpa pe sol. * unghiul de impulsie este mai mic la alergările de semifond, determinând o vârstă mai mare de cursă; * flexia gambei pe coapsă este, în faza pasului posterior, mult mai redusă decât în alergările de viteză (figura 36); * la alergările de semifond și fond, trunchiul se menține într-un unghi de 85-90o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sol. * unghiul de impulsie este mai mic la alergările de semifond, determinând o vârstă mai mare de cursă; * flexia gambei pe coapsă este, în faza pasului posterior, mult mai redusă decât în alergările de viteză (figura 36); * la alergările de semifond și fond, trunchiul se menține într-un unghi de 85-90o (foarte puțin flexat), favorizând ridicarea coapsei în faza pasului anterior. În alergarea pe parcurs se alege un tempo optim de alergare (o viteză optimă de deplasare) în scopul obținerii unei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea în start
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mod deosebit la groapa cu apă) pentru a se realiza o poziție favorabilă de trecere a obstacolelor (în pluton) și eficiență tehnică. Prezentăm elementele particulare ale fazelor alergării în probele de obstacole: * startul este identic cu cel din probele de semifond și fond; * lansarea de la start este în funcție de distanța până la primul obstacol; * alergarea pe parcurs cuprinde în plus față de alergările pe plat acțiunea de trecere a obstacolelor mobile sau fixe; obstacolele mobile se pot trece prin două procedee tehnice: prin pășire
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în alergare accelerată. Se execută în același mod ca la jocul de gleznă numai in accesibil în prima parte a învățării. învăț Pasul alergător lansat de viteză poate fi relativ ușor și rapid însușit dacă alergarea cu pasul lansat de semifond și pasul d repetate și însușite suficient, asigurându-se prin aceasta consolidarea dep și dezvoltarea corespunzătoare a unor indici de forță și viteză. Predarea presupune explicarea exercițiului, explicarea modalității de așezare a piciorului pe sol, caracteristica impulsiei, acțiunea picioarelor, mișcarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]