60 matches
-
FOND Aspecte generale Alergările de semifond, fond și mare fond (incluse de specialiști în grupa alergărilor de rezistență) constituie o categorie aparte de alergări în cadrul sistemului probelor atletice. Distanțele sunt parcurse utilizând pasul în tempo moderat / pasul lansat de semifond (800m, 1.500m, 1 milă) sau pasul lansat de fond - mare fond (3.000m, 3.000m obstacole 5.000m, 10.000m, crosurile cuprinse între 4.000m și 10.000m, semimaratonul - 20 km și maratonul 42km și 195m). chinograma nr. 9
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pluton lungimea pasului de alergare este uniformă pe când la evadarea din pluton, la lansarea de la start sau la finiș, această lungime crește); lungimea pasului de alergare diferă și în funcție de distanța de parcurs, ea fiind mai mare la probele de semifond și scade odată cu creșterea distanțelor, spre probele de 5.000m 10.000m, semimaraton și maraton; contactul cu solul se în general pe toată talpa piciorului, dar sunt momente în cursă când contactul cu solul se ia pe pingea (la declanșarea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
momente în cursă când contactul cu solul se ia pe pingea (la declanșarea evadărilor din pluton sau la declanșarea finișului); brațele lucrează relaxate și cu mai puțină amplitudine; mișcările respiratorii sunt controlate și coordonate cu pașii de alergare; Alergările de semifond, fond și mare fond, fiind probe de alergări, prezintă din punct de vedere tehnic patru faze: Startul și lansarea de la start, la alergările de rezistență, se face prin intermediul startului din picioare. Mișcările efectuate până la începerea alergării sunt condiționate de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de regulă, asigurată în mod automat. Conform literaturii de specialitate, se știe că în timpul alergării intense din cadrul probelor de 800m și 1500m sportivul respiră frecvent dar superficial, profunzimea respirației nedepășind 30 - 40 % uneori 50 % - din capacitatea pulmonară. In alergările de semifond și fond, un ciclu respirator se execută Ia 2 -3 sau 4 pași în funcție de particularitățile individuale. La început respirația trebuie controlată conștient, iar pe măsura automatizării mișcărilor ea se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica abordată, de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica abordată, de nivelul și tactica adversarilor și de posibilitățile de a susține un sprint prelungit, alergătorii de rezistență încep finișul de la diferite distanțe (de la 250-300 m înainte de sosire la semifond și până la câțiva kilometri la maraton) (Rață G., 2002). El trebuie să se realizeze la momentul oportun, când adversarul nu se așteaptă și trebuie rezistență Pe scurt, finișul reprezintă o nouă creștere a vitezei de deplasare, pentru surprinderea adversarului și
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
scurt, finișul reprezintă o nouă creștere a vitezei de deplasare, pentru surprinderea adversarului și ocuparea unui loc cât mai bun. Sosirea Constă în aplecarea trunchiului înainte, în special cu umerii și pieptul, pe ultimii metrii din cursă. În cadrul probelor de semifond, sosirea este des tul de "strânsă" (concurenții sosesc destul de aproape unul de celălalt) și de aceea această ultimă parte a cursei trebuie și ea pregătită în antrenament. La distanțele de fond și mare fond (10.000m, semimaraton, maraton, 20 km
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
000m, semimaraton, maraton, 20 km și 50 km marș), datorită distanțelor care apar între adversar până la finalul cursei, sosirea se realizează fără a mai apleca umeri și pieptul. - sosire maraton Succesiunea metodică Lecțiile destinate învățării și consolidării pasului lansat de semifond sau de fond și mare fond (ca de altfel și cele destinate însușirii celorlalte probe atletice) vizează o serie întreagă de exerciții ce trebuie să respecte anumite principii: principiul individualizării, principiul accesibilității și tratării diferențiate, etc. Mijloace: - alternări de mers
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
rezistență urmărită a fi însușită. VI. ALERGAREA DE OBSTACOLE Aspecte generale Ca probă atletică, alergarea de obstacole a apărut pentru prima dată la Jocurile Olimpice din 1900. Din punct de vedere tehnic, alergarea de obstacole este asemănătoare cu tehnica alergării de semifond, cu excepția trecerii obstacolelor de pe traseu unde tehnica copie puțin din tehnica alergării de garduri. Caracteristica generală a acestei probe este aceea a eșalonării obstacolelor pe pista de alergare la un anumit interval (80 m). Elementul tehnic caracteristic este găsirea celui
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
poate de sumar, nu mai trebuia să-mi scoată decât mărgelele, că-l zgâriau; inițial am luat-o ca pe un moft, dar, când mă vedea cu tava, se excita teribil și performanțele sale sportive avansau brusc de la nivelul de semifond direct la maraton; se mai potolea pe la miezul nopții, când vecinii, exasperați de scârțâitul patului, începeau să ciocănească în calorifere... Într-o seară de iarnă știu că toate mi-au mers pe dos. Nu curgea apa rece, așa că ieșisem opărită
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
prestație (în care se urmărește de exemplu distanța maximă de acoperit sau timpul minim de realizat) - în această categorie se încadrează sporturile de forță și forță-viteză (haltere, sărituri și aruncări în atletism etc.), ca și cele de rezistență (fond și semifond, schi-fond, canotaj etc.) * sporturi de situație, bazate pe caracterul imprevizibil al situației datorat prezenței adversarului (sporturile de luptă și jocurile sportive) * sporturi tehnico-combinative, bazate pe execuții cât mai elegante, precise, în condiții standardizate (gimnastica, patinaj artistic etc.) * sporturi la țintă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
dificilă în complexitatea ei mecanică”. Alergarea ca probă sportivă specifică atletismului poate fi executată cu efort maxim și de scurtă durată fiind vorba de alergarea de viteză și cu efort moderat și de lungă durată, fiind vorba de alergarea de semifond, fond. Probele de sprint, în general, dar mai ales proba de 100 mp care este cea mai tipică probă de sprint și considerată „proba regină”, fac parte din grupa probelor de mare intensitate. Realizarea unei probe de sprint, având drept
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a se apela la cele îndepărtate: glicogen hepatic sau lipide. Deși cantitativ, modificările sunt evidente, atât la nivel muscular, cât și cerebral, reversibilitatea lor se produce rapid și intens comparativ cu alte sporturi; Încadrează eforturile de intensitate medie (alergări de semifond, unele jocuri sportive) și se caracterizează printr-o scădere a datoriei de O relativă, creșterea celei absolute și instalarea unei valori minime a stării de stabilitate metabolică. Oxidarea anaerobă e înlocuită de cea aerobă, stabilindu-se un echilibru între sinteza
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
că sportivii obosiți și suprasolicitați prezintă după efort fizic, creșteri mai mici ale K seric decât cei neantrenați; la cicliști, curba de creștere a potasemiei ajunge până la valori de 25-28 mg%, de la valori inițiale de 19-22 mg%; în cursele de semifond, caracterizate prin eforturi scurte și intense (100 m și 400 m) determină oscilații ceva mai mici. Metabolismul K Prezintă control aldosteronic, dar cel mai important aspect îl reprezintă influența adrenalinei: în stare de “start”; adrenalina crește determinând o încărcare mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
relativ (70-80% din VO2max). Între intensitatea efortului și frecvența cardiacă, există o relație liniară până la această valoare după care dispare. Valorile PWC 170, variază cu condiția fizică, fiind pentru neantrenați de 1000-1100 Kgm/min, iar pentru sportivi de 1550Kgm/min (semifond) și de 1180Kgm/min (halterofili). Timpul de revenire depinde de volumul total de lucru și nu de intensitate. Aceasta are loc în trei faze: - prima fază durează câteva secunde, în care revenirea este foarte pronunțată (contrareglare vagală); - a doua fază
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai mare de efort în efectuarea lor, să se ajungă la parcurgerea distanței propuse.”11 În momentul în care se discută de tehnica alergării specifice joggingului, obligatoriu se va face referire la tehnica pasului 11 Puică, I., (2008), Antrenamentul de semifond și fond la fete, Editura Palestra , București, p.24; alergător (ciclul pasului simplu de alergare fiind unitatea ciclică de exprimare în practică a alergării). După majoritatea specialiștilor din domeniul științei sportului analiza biomecanică a pasului alergător implică în special determinarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alergare cu joc de gleznă; alergare cu genunchii sus; alergare cu pendularea gambei înapoi. Alergarea de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul de sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe unul sau ambele picioare. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Elemente din “școala alergării”: alergare cu pendularea gambei înapoi; alergare cu pendularea gambei înainte. Alergarea de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare și lansarea din start; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri cu atingerea unui obiect suspendat; sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în grup; tracțiuni și împingeri individuale, pe perechi și în grup; parcursuri utilitar-aplicative. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergare de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos. Alergare de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din școala săriturii: sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1½ pași în aer: sărituri cu bătaie în zonă precizată. Săritura în înălțime. 3. Aruncări
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
parcursuri utilitar aplicative; întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergarea de viteza cu start de jos: startul de jos și lansarea din start; pasul alergător de accelerare; pasul lansat de viteză; alergarea în turnantă. Alergarea de rezistență: pasul alergător de semifond; alergarea în pluton; alergare pe teren variat; concursuri. Alergarea peste obstacole: atacul obstacolului; ritmul pașilor între obstacole. 2. Sărituri Elemente din „școala săriturii”: plurisalt. Săritura în lungime cu elan -1 1/2 pași: etalonarea elanului; bătaia și desprinderea în zona
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cinci categorii de probe: marșul, alergările, săriturile, aruncările și probele combinate. * Categoria alergărilor cuprinde: * alergări de viteză, pe distanțe de 50 m → 400 m inclusiv; ele se desfășoară pe plat, peste garduri, individual sau sub formă de ștafete; * alergări de semifond, pe distanțe de 800 m → 1.500 m inclusiv; ele se desfășoară pe plat dar și în teren variat sub formă de cros la categoriile mici de vârstă: copii și juniori III; * alergări de fond, pe distanțe de 3.000
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
8-12 cm, creșterea amplitudinii oscilației verticale peste aceste valori arată existența unor imperfecțiuni tehnice (fie mărirea, fie micșorarea unghiului de impulsie față de valoarea optimă) fapt ce determină automat scăderea randamentului de alergare. Oscilațiile verticale sunt mai ample la alergările de semifond și fond, decât le cele de viteză. Oscilațiile laterale au loc în plan frontal, axa de rotație fiind în plan antero-posterior (fig.17). Cauza oscilațiilor laterale o reprezintă trecerea alternativă a greutății corpului de pe un picior pe celălalt. Ele se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a); * la viteze medii contactul are loc pe toată talpa (alergările de semifond b); * la viteze mai mici contactul cu solul are loc pe călcâi urmat de rulare pe toată talpa (alergările de fond și mare fond c). Poziția corpului se modifică în funcție de viteza de alergare, înclinarea trunchiului crește odată cu mărirea vitezei, favorizându
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
maximal, submaximal, moderat, etc. În toate cazurile viteza de deplasare pe parcurs trebuie aleasă în așa fel încât să poată fi susținută pe toată distanța de alergare și să permită obținerea celei mai bune performanțe. * Finișul/sosirea. Caracteristic probelor de semifond și fond, finișul constă în accelerarea vitezei de alergare pe un parcurs variabil ca lungime și se încheie odată cu trecerea liniei de sosire. Sosirea - reprezintă trecerea peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile ale poziției trunchiului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]