75 matches
-
-l absolvă ca premiant. Paralel cu studiul, se va îndeletnici și cu meșteșugul tiparului. 1949: Debutează în revista Biserica Ortodoxă Română iar editorial cu romanul În afara legii (Iași, Editura Junimea, 1976). 1951 - 10 Martie: Spre sfârșitul ultimului an de studiu seminarial, se bucură de momentul sacru al pecetluirii votului monahal, primind numele de Nestor. 1951 - 21: Octombrie Urcă prima treaptă a noii sale deveniri, fiind hirotonit ierodiacon de către arhiereul Pavel Serpe, starețul schitului Vovidenia, aparținând Mănăstirii Neamț. 1951 - 1955: Urmează cursurile
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944, datorită refugiului, la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București, pe care îl absolvă în anul 1945 după care urmează Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, până în anul 1948 când, datorită hărțuielii la care a fost
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
periodic românesc, cu apariție neîntreruptă din anul 1853. În Editura și Tipografia Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă din București s-au tipărit: Biblia (patru ediții, in 1968, 1975, 1982, 1988), cărți de cult, manuale pentru învățământul teologic universitar și seminarial, lucrări teologice, cărți pentru credincioși, cărți de rugăciuni, calendare s. a. Același lucru l-au făcut și tipografiile eparhiale de la Mănăstirea Neamț, Sibiu și Timișoara. După 1964 - anul unui așa zis “dezgheț” - au fost restaurate, pictate sau reparate prin daniile credincioșilor
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2209 [Corola-blog/BlogPost/344371_a_345700]
-
coerența, logica, rațiunea și cursivitatea gândirii sănătoase, practice și realiste, a atitudinii corecte, comportamentului sănătos și a bunei purtări cu care sunteți înzestrat, datorită bunei creșteri și educații, dobândită în locul natal al Rozavlei Maramureșului istoric, a intrucției și educației școlare, seminariale, academice, universitare și postuniversitare de la Cluj Napoca și Sibiu; a muncii, șlefuirii, dăruirii, jertfei, perseverenței și tenacității Preasfinției Voastre, cultivate și dobândite la Școala vieții monahale, în duhul și trăirea călugărească a postului, ascezei și rugăciunii neîncetate, în vatra sfântă a
UN GÂND SINCER, LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IUSTIN HODEA SIGHETEANUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE CINCIZECI ŞI CINCI DE ANI... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/375375_a_376704]
-
făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamț și apoi stareț la Putna, cu o rodnică și lungă stăreție în perioada grea a anilor 1962-1977. La Putna a restaurat
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944, datorită refugiului, la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București, pe care îl absolvă în anul 1945 după care urmează Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, până în anul 1948 când, datorită hărțuielii la care a fost
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamț și apoi stareț la Putna, cu o rodnică și lungă stăreție în perioada grea a anilor 1962-1977. La Putna a restaurat
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
DOMȘA, Aurel C. (26.IX.1868, Blaj - 22.XI.1938, Blaj), prozator. Este fiul Anei (n. Balint) și al lui Isidor Domșa, compactor la tipografia seminarială. Urmează în orașul natal cursurile școlii primare și ale liceului, pe care îl termină în 1885. Din 1889, este și absolvent al Seminarului Teologic, un an mai târziu fiind hirotonisit preot. Cancelist mitropolitan, apoi contabil al Administrației Centrale Capitulare, „catehet
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
un scurt popas la Aiud, pleacă la Budapesta, în căutare de lucru. Integrat mișcării muncitorești de acolo, își completează pregătirea, urmând, după propria-i mărturie, „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc și Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universității libere”. Încă din 1909, A. publicase în ziarul craiovean „Cometa” o poezie și un articol de critică socială. Perseverează în exercițiul jurnalistic, trimițând mici corespondențe la „Foaia poporului” din Sibiu și la „România muncitoare”. În 1913, intră în
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
a promova literatura prin lectură, de unde membrilor săi li se trage și numele de „lepturiști”. În cadrul ședințelor sunt prezentate poezii sau alte scrieri literare și se susțin disertații. Uneori aceste reuniuni se transformă în sărbători la care iau parte corul seminarial și interpreți de dansuri populare. În statute se mai prevedeau crearea unei biblioteci, acordarea de premii, tipărirea anuală a unui almanah literar, ceea ce nu s-a realizat în primii ani. Un timp membrii asociației și-au publicat producțiile în „Foaia
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când viitorul candidat la preoție începe să își însușească primele atitudini umane și primele trăiri creștine, totuși, prin pregătirea inițială, vrem să înțelegem perioada seminarială, în care el se lasă format în mod intenționat și asupra căreia Biserica veghează într-un mod deosebit. Această pregătire cuprinde formarea umană, spirituală, intelectuală și pastorală. 2.1.1 Formarea umană Formarea umană este esențială pentru preot deoarece fără
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să dorească și mai mult să colaboreze la răspândirea milostivirii Sale între oameni, chiar prin sacramentul reconcilierii. Pregătirea poate fi ajutată și de anumite practici penitențiale și de un stil de viață penitențial, pe care, încă din anii de formare seminarială, candidatul la preoție și le poate impune. Alături de acestea, căutarea lui Cristos „în cei săraci, în cei mici, în cei bolnavi, în cei păcătoși și în necredincioși” îl va ajuta pe confesor să vadă în penitentul din fața sa chipul lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ales cei timizi, dar și pentru a apăra slujirea sa, fiind capabil să recunoască și diferite boli psihice, distingându-le de bolile spirituale. O astfel de pregătire intelectuală se înfăptuiește în timp, atât în mediul scolastic, în anii de formare seminarială, cât și în perioada ulterioară, în mod personal, formal sau informal, prin interes pentru studiu și aprofundare. 2.1.4 Formarea pastorală În concordanță cu celelalte tipuri de pregătire, Biserica îl pregătește pe preotul confesor în așa manieră, încât „să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spirituală, intelectuală și pastorală, preotul-confesor trebuie să continue pregătirea sa multidimensională, chiar să se „specializeze în slujirea reconcilierii (...), slujire delicată și onorantă”. Formarea permanentă este înțeleasă ca fiind acea pregătire la care preotul-confesor ia parte după ce a finalizat formarea inițială, seminarială, având deja treapta a doua a preoției și fiind implicat în exercitarea slujirii sale sacramentale. Această formare consolidează pregătirea din seminar, menținând o legătură coerentă cu conținutul acesteia. Angajarea în pregătirea permanentă „își află fundamentarea proprie și motivația originală în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a) atestat de cîteși șapte clasele seminariului M-rei Socola b) un act de mărturie menit a înlocui cel de naștere c) un certificat de scutire de la serviciul armatei permanente. Domnul Vasile Ionescu au prezentat: a) un atestat de patru clase seminariale absolvite în Roman; b) bilet de naștere; c) certificat constatând scutirea la serviciul armatei permanente; d) Decretul Prefecturei de Neamț prin care se numește învățător rural la comuna Sagna; e) adresa inspectorului școlar din județul Neamț prin care e pus
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Bogdan, care, extrem de rigid și cu ironia lui specifică pe față, îl vesti că are a-i comunica o chestiune foarte serioasă. Cum amândoi se aflau în preajma Universității, Dan Bogdan, profesor la științe, îl pofti pe arhitect în cabinetul lui seminarial. Trebuie neapărat lămurit că în ultima vreme Dan Bogdan devenise antipatic studenților și dintr-o tabără și din alta. El, Panait Suflețel și Andrei Gulimănescu alcătuiau o trinitate cu câteva note comune, cu toată disparitatea caracterelor, și Smărăndache îi poreclise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la învățarea academică. Credem că sarcina principală a studenților, de a promova examenele, nu este percepută încă într-o relaționare adecvată cu propriile eforturi de învățare. Metodele utilizate pentru a verifica ipotezele și a atinge obiectivele au fost: observarea activităților seminariale curente, convorbirea în grup restrâns, ancheta pe bază de chestionar, folosindu-se în acest scop trei instrumente: chestionar de motivație privind opțiunea pentru facultate, chestionar referitor la adaptarea la sarcinile de învățare universitară, chestionar referitor la imaginea de sine. Cercetarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
părăsirea grupului de către cineva atunci când timpul presează). O întrebare firească ar fi aceea dacă predispoziția de a lucra în echipă în spațiul informal se manifestă și în spațiul formal, dacă studenții care obișnuiesc să colaboreze în afara orelor sunt protagoniștii activismului seminarial, de laborator sau atelier. La prima vedere se pare că răspunsul ar fi pozitiv. Pe de altă parte, ne putem întreba dacă nu cumva studenții care preferă lucrul individual devin participativi la seminarii, poate chiar mai mult decât ceilalți. Orele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceasta implică nenumărate sarcini, legate de: stabilirea tematicii de seminar în acord cu tematica prezentată la curs, relevarea legăturii între activitățile de seminar și curs, relevarea legăturii între activitățile de seminar și practică, conceperea unor modalități de organizare a activității seminariale care să aibă efectele scontate, conceperea unor strategii de activare a studenților. Atunci când studentul nu participă, făcând doar un act de prezență fizică pasivă, pe undeva îngreuiază munca nu numai a conducătorului de seminar, dar și pe cea a celorlalți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din spațiul informal, strategiile pot include diverse tehnici orientate pe realizarea continuității activității de grup în spațiul formal: - organizarea pe echipe care să rezolve sarcini sau să pregătească lucrări pentru ședințele următoare de seminar, laborator sau atelier după terminarea programului seminarial; temele pot presupune soluționarea parțială a unui exercițiu pe care ulterior echipele să îl continue la seminar sub coordonare; - schimbarea componenței echipelor pentru lucrul în spațiul informal în vederea rezolvării complete a unei probleme: ceează noi premise ale colaborării prin adaptarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
curente ale colegilor, scrise în condica destinată acestui scop; dări de seamă sau rapoarte amănunțite asupra lecțiilor de probă; critici, cerute din oficiu, asupra lecțiilor de probă ale colegilor; portretul psihologic al unui coleg de la școala de aplicație; o lucrare seminarială asupra acestui subiect de didactică. Înscrierea în Seminar, am amintit deja, era condiționată de participarea, ca asistent, la 40 de lecții și la 10 ședințe de observare. Urma apoi un colocviu premergător practicii pedagogice, cu care prilej candidatul prezenta caietul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cunoștințelor de specialitate ale celor interesați. Din nou, gândul nostru se îndreaptă către seriile de studenți ale Facultăților de Psihologie de la Universitatea din București și Universitatea „Ovidius” din Constanța, care au urmărit cu interes cursurile predate, participând activ la dezbaterile seminariale. Lor le dedic această lucrare. București, decembrie 2007 p. 41 Capitolul 5 EMOȚIILE ȘI EXCITAȚIILE SEXUALE Aspecte generale Un rol important în relația sexuală dintre doi parteneri îl au emoțiile și excitațiile sexuale. Ele fac parte din comportamentul psihosexual, fiind
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
era mai matur puțin decât colegii lui. A citit integral textul Istoriei ieroglifice a lui Cantemir (în general, studenții nu citeau totul, citeau doar acele pagini comentate la seminar). Acest student de excepție a fost în stare ca, în discuția seminarială cu un coleg al meu de pe atunci, să apere literatura românească veche, pornind de la Istoria ieroglifică. În altă ordine de idei, studenții nici nu își imaginează cât de mult câștigăm noi, cei care le "predăm", prin dialogul cu ei. E.M.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Vezi Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Polirom, Iași, 1998, pp. 48-57; autorul sintetizează concluziile lui Jakobson, M. Riffaterre, pe de o parte, iar pe de altă parte, cele ale lui C.J. Van Rees, însă recurge și la un experiment seminarial care-i oferă rezultate concludente în sprijinul tezei sale privind stabilirea literarității. Una dintre concluzii ar fi următoarea: "Evaluarea pragmatică reglementează, așadar, utilizarea convențiilor literarității (dominante și implicite), în funcție de contextul socio-cultural, de situația enunțiativă și de particularitățile fiecărui subiect" (p.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai mari și pot fi înlocuiți cu alții total noi, deși aceștia nu au căpătat încă experiență asupra celor omenești și nici nu au terminat de învățat principiile grijii sociale ale bunului-simț; totuși au învățat ce se predă în școlile seminariale, acest non plus ultra al cunoașterii ecleziastice moderne, după care tinerii slujitori ai altarului se dedică fără zăbavă diferitelor sarcini și sînt scutiți în mod onorabil de la îndatorirea învățării. Știința Religiei, pe care acei tineri învățători au primit-o la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]