75 matches
-
românesc, cu apariție neîntreruptă din anul 1853. În Editura și Tipografia Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă din București s-au tipărit: Biblia (patru ediții, în anii 1968, 1975, 1982, 1988), cărți de cult, manuale pentru învățământul teologic universitar și seminarial, lucrări teologice, cărți pentru credincioși, cărți de rugăciuni, calendare ș.a. Același lucru l-au făcut și tipografiile eparhiale de la Mânăstirea Neamț, Sibiu și Timișoara. După anul 1948 au fost restaurate, pictate sau reparate prin daniile credincioșilor majoritatea celor peste 12
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_aurel_bolba_.html [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
coerența, logica, rațiunea și cursivitatea gândirii sănătoase, practice și realiste, a atitudinii corecte, comportamentului sănătos și a bunei purtări cu care sunteți înzestrat, datorită bunei creșteri și educații, dobândită în locul natal al Rozavlei Maramureșului istoric, a intrucției și educației școlare, seminariale, universitare, postuniversitare și doctorale, de la Cluj Napoca și Sibiu; a muncii, șlefuirii, dăruirii, jertfei, perseverenței și tenacității Preasfinției Voastre, cultivate și dobândite la Școala vieții monahale, în duhul și trăirea călugărească a postului, ascezei și rugăciunii neîncetate, în vatra sfântă a
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396854251.html [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]
-
numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Teritoriul basarabean redobândit în 1856 a fost împărțit în trei județe: Cahul, Bolgrad și Ismail. La Ismail au fost înființate școli secundare: Școala normală de învățători rurali, o școală primară și seminarială în limbile română și rusă (1857), Seminarul ortodox și liceul (1873). Cazinoul comercial din Ismail a întreținut și un gimnaziu de băieți, cu profil economic. Prin Decretul nr. 1617 din 17 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înființat Episcopia
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
de la Huși. La început, situația bisericii din ținut fusese mai mult decît precară: în 1857 consistoriul ecleziastic pentru Basarabia socotea nu mai mult de zece preoți corespunzător pregătiți. În același an s-a deschis la Ismail o școală primară și seminarială, în limbile română și rusă. Seminarul de pe lîngă Episcopia Dunării de Jos s-a deschis în 1864, formînd preoți pentru județele mai sus amintite. Gavril Muzicescu, originar din Ismail, a funcționat cîțiva ani (1866 - 1871) ca profesor de muzică la
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
s-a născut din părinții Dumitru și Rozalia Pop, agricultori. Între 1960-1968 a urmat școala elementară în comuna natală, după care s-a înscris la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj, unde a obținut bacalaureatul în 1973. După terminarea studiilor teologice seminariale, a fost recrutat în armată și a satisfăcut stagiul militar la o unitate de "Vânători de Munte” în orașul Sfântu Gheorghe din județul Covasna (1973-1974). În toamna anului 1974 a fost admis la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
organizarea și funcționarea sistemului educațional. Conform legii, instrucțiunea publică se împărțea în trei mari cicluri de învîțîmânt: primar, secundar și superior (Art. 2). Ciclul primar includea „"școalele primare din comunele rurale și urbane"” (Art. 3). Ciclul secundar includea „"liceele, gimnaziale, seminariale, școalele reale, de bele-arte, profesionale și școalele secundare de fete"”(Art. 4). Ciclul superior includea „"facultățile de litere, de științe matematice și fizice, de drept, de medicină"”(Art. 5). În anul 1866 apare primul "Regulament de ordine și disciplină pentru
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
serie de periodice editate de comunitățile ortodoxe române de peste hotare. S-au reeditat: "Biblia sinodală", în două ediții (1968 și 1975); "Noul Testament"; toate cărțile de cult, fiecare în mai multe ediții, aproape toate manualele necesare pentru învățământul teologic superior și seminarial, o serie de lucrări cu caracter teologic, istoric, scrise de ierarhi, profesori de teologie, preoți, sau teze de doctorat. În perioada de păstorire a Patriarhului Justinian s-au construit din temelie 302 biserici, au fost reparate sau restaurate alte 2345
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Arhimandritul (n. 3 iunie 1915, Teișani, Prahova - d. 7 februarie 2007, Mănăstirea Cheia) a fost un duhovnic ortodox român și membru al organizației culturale „Rugul Aprins”. Părintele a urmat cursurile seminariale ale Mănăstirii Cernica, unde a fost călugărit de către unchiul său Arhimandritul Grigorie Georgescu, stareț al Mânăstirii Cheia. S-a înscris apoi la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. A absolvit cursurile împreună cu Teoctist Arăpașu și Sofian Boghiu care
Grigorie Băbuș () [Corola-website/Science/333410_a_334739]
-
Perișoru, jud Ialomița, fiul cel mai mare al preotului Nicolae Fiera din Burdușelu, la rându-i fiul altui preot Fiera, din Piersica, protopopiatul Urziceni, rămânând din copilărie orfan de tată. Absolvent al Seminarului Central din București, gr I (patru clase seminariale). Se căsătorește cu Maria Georgescu, nepoata preotului Zaharia din Copuzu. A avut doi băieți și șase fete. În 21 martie 1886, este hirotonit diacon, iar preot la 25 martie 1893 de Arhiereul Valerian Râmniceanul, Mitropolit al Ungrovlahiei fiind Iosif Gheorghian
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
s-a și întâmplat în 30 ianuarie 1792, prin împăratul Leopold al II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală din Budapesta și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21 februarie, Nr. 3230/1792), biserica iezuiților a devenit biserică seminarială, lăcaș folosit atât de seminariști, cât și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea-Olosig. În data de 16 martie 1847 biserica seminarială s-a surpat. Din generozitatea episcopului romano-catolic Francisc Szaniszlo s-a construit biserica de astăzi. Lucrările s-au
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21 februarie, Nr. 3230/1792), biserica iezuiților a devenit biserică seminarială, lăcaș folosit atât de seminariști, cât și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea-Olosig. În data de 16 martie 1847 biserica seminarială s-a surpat. Din generozitatea episcopului romano-catolic Francisc Szaniszlo s-a construit biserica de astăzi. Lucrările s-au finalizat în anul 1858, lăcașul fiind închinat Sfântului și Marelui Mucenic Gheorghe. În 1907 s-a introdus în biserică curentul electric, ocazie
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
și încetase astfel să mai ia parte la ritualul de la Zum Roten Bären, de șase luni, din noiembrie 1943. Fusese, în mod vădit, extrem de îndrăgit de către colegii lui și în chip aparte apreciat de către Heidegger însuși, pe ale cărui atestate seminariale (Scheine) — păstrate cu grijă printre hîrtiile lui Alexandru Dragomir, ca urme ale trecerii sale printr-un univers devenit între timp ireal — se spune de fiecare dată că doctorandul a participat la cutare sau cutare „exercițiu seminarial“ mit grossem Fleiß und
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
pe ale cărui atestate seminariale (Scheine) — păstrate cu grijă printre hîrtiile lui Alexandru Dragomir, ca urme ale trecerii sale printr-un univers devenit între timp ireal — se spune de fiecare dată că doctorandul a participat la cutare sau cutare „exercițiu seminarial“ mit grossem Fleiß und ausgezeichnetem Erfolg, „cu mare sîrg și cu reușite excepționale“. Alexandru Dragomir ajunge în Germania, la Universitatea din Freiburg, în septembrie 1941. Avea 25 de ani și își luase deja licența la două facultăți — Facultatea de Drept
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte monahii și, tot mai frecvent, cu Dumnezeu, pe care l-a adorat și a cărui operă a interpretat-o
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
multe articole, predici, cuvântări și studii care sunt cunoscute atât în țară, cât și în străinătate. Au fost retipărite, cu text diortosit, și prefațate de către Prea Fericirea Sa toate cărțile de slujbă, precum și majoritatea manualelor de studiu pentru învățământul teologic seminarial și universitar. A publicat monografiile: "Mitropolitul Iacob Putneanul" (Mănăstirea Neamț, 1978), "Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români" și "Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc" (Iași, 1980). A editat în transliterare: "Dumnezeiască Liturghie" a Mitropolitului Dosoftei (1679
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
și cimitirul vechi. Noua ctitorie se află pe locul uneia mai vechi, sau din apropiere, dovadă fiind și piatra de mormânt din 5 iunie „7208” (1700). Aici a existat un cimitir foarte vechi. Cunoscutul istoric Gheorghe Ghibănescu, absolvent al cursurilor seminariale de la Seminarul Teologic din Huși, după cercetarea trecutului familiilor Cuza, Racoviță și Catargiul, se apleacă și asupra familiei Râșcanu, care . În volumul de față Încercăm să creionăm destinul membrilor familiei Râșcanu, vorbitori de limbă greacă, care s-a Împletit cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Teodor Ciobotaru Biserica „Sfânta Treime” din Frenciugi făcea parte din parohia Drăgușeni, pe seama căreia a fost numit preotul Teodor Ciobotaru la 20 august 1887, fiind adus de la Ipatele. S-a născut la 8 aprilie 1860 și a absolvit cursurile inferioare seminariale . Preotul Emil Stoica (? 1 ianuarie 1924). Este transferat Începând cu 1 ianuarie 1924 la parohia Ipatele, județul Vaslui. Parohia Frenciugi rămâne vacantă. La 1 noiembrie 1925 figurează ca reintegrat la parohia Ipatele. Din 1 februarie 1926, preotul Emil Stoica de la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA. Limba română. Clasa a V-a. Școli și secții cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. București, EDP, 1982, 180 p. [39] BENEA, V., Munca independentă - modalitate activă de antrenare a studentului în activitatea seminarială [rez.], ContrPLÎVI, 21-22. [40] BEREA-GĂGEANU, ELENA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR: Limba română. Limbă și stil, punctuație și ortografie, fonetică și fonologie, gramatică (morfologie). Manual pentru liceele pedagogice (clasele a IX a și a X-a) și pentru liceele de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
curente ale colegilor, scrise în condica destinată acestui scop; dări de seamă sau rapoarte amănunțite asupra lecțiilor de probă; critici, cerute din oficiu, asupra lecțiilor de probă ale colegilor; portretul psihologic al unui coleg de la școala de aplicație; o lucrare seminarială asupra acestui subiect de didactică. Înscrierea în Seminar, am amintit deja, era condiționată de participarea, ca asistent, la 40 de lecții și la 10 ședințe de observare. Urma apoi un colocviu premergător practicii pedagogice, cu care prilej candidatul prezenta caietul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Vezi Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Polirom, Iași, 1998, pp. 48-57; autorul sintetizează concluziile lui Jakobson, M. Riffaterre, pe de o parte, iar pe de altă parte, cele ale lui C.J. Van Rees, însă recurge și la un experiment seminarial care-i oferă rezultate concludente în sprijinul tezei sale privind stabilirea literarității. Una dintre concluzii ar fi următoarea: "Evaluarea pragmatică reglementează, așadar, utilizarea convențiilor literarității (dominante și implicite), în funcție de contextul socio-cultural, de situația enunțiativă și de particularitățile fiecărui subiect" (p.
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
DOMȘA, Aurel C. (26.IX.1868, Blaj - 22.XI.1938, Blaj), prozator. Este fiul Anei (n. Balint) și al lui Isidor Domșa, compactor la tipografia seminarială. Urmează în orașul natal cursurile școlii primare și ale liceului, pe care îl termină în 1885. Din 1889, este și absolvent al Seminarului Teologic, un an mai târziu fiind hirotonisit preot. Cancelist mitropolitan, apoi contabil al Administrației Centrale Capitulare, „catehet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
un scurt popas la Aiud, pleacă la Budapesta, în căutare de lucru. Integrat mișcării muncitorești de acolo, își completează pregătirea, urmând, după propria-i mărturie, „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc și Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universității libere”. Încă din 1909, A. publicase în ziarul craiovean „Cometa” o poezie și un articol de critică socială. Perseverează în exercițiul jurnalistic, trimițând mici corespondențe la „Foaia poporului” din Sibiu și la „România muncitoare”. În 1913, intră în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
la învățarea academică. Credem că sarcina principală a studenților, de a promova examenele, nu este percepută încă într-o relaționare adecvată cu propriile eforturi de învățare. Metodele utilizate pentru a verifica ipotezele și a atinge obiectivele au fost: observarea activităților seminariale curente, convorbirea în grup restrâns, ancheta pe bază de chestionar, folosindu-se în acest scop trei instrumente: chestionar de motivație privind opțiunea pentru facultate, chestionar referitor la adaptarea la sarcinile de învățare universitară, chestionar referitor la imaginea de sine. Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
părăsirea grupului de către cineva atunci când timpul presează). O întrebare firească ar fi aceea dacă predispoziția de a lucra în echipă în spațiul informal se manifestă și în spațiul formal, dacă studenții care obișnuiesc să colaboreze în afara orelor sunt protagoniștii activismului seminarial, de laborator sau atelier. La prima vedere se pare că răspunsul ar fi pozitiv. Pe de altă parte, ne putem întreba dacă nu cumva studenții care preferă lucrul individual devin participativi la seminarii, poate chiar mai mult decât ceilalți. Orele
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceasta implică nenumărate sarcini, legate de: stabilirea tematicii de seminar în acord cu tematica prezentată la curs, relevarea legăturii între activitățile de seminar și curs, relevarea legăturii între activitățile de seminar și practică, conceperea unor modalități de organizare a activității seminariale care să aibă efectele scontate, conceperea unor strategii de activare a studenților. Atunci când studentul nu participă, făcând doar un act de prezență fizică pasivă, pe undeva îngreuiază munca nu numai a conducătorului de seminar, dar și pe cea a celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]