440 matches
-
articulat pentru marca Benetton este o veritabilă „interfață de lectură a realității” [6], atunci ceea ce încearcă Baudrillard este o interfață de lectură a măștii unei realității concepute și aruncate pe piață în ideea de a marca agresiv un alt univers semiotic. Diferența dintre aceste două microcosm-uri create constă tocmai în locul pe care Ființa umană îl ocupă în centrul lor. Înlocuind verbul prin imagine, Toscani anulează ceea ce este „aproximativ și metaforic” [5] în descrierea fizionomiei acestei lumi. Baudrillard, în schimb, despică
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_intersectari_culturale_magdalena_albu_1337654110.html [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
Adevărul la persoana I * Suntem autorii dușmanilor noștri * Labirintul invizibil al scriitorului * De ce a ales Iuda, abuzul de încredere și delațiunea? * Dumnezeu s-a făcut om până la infamie * Orice tip de sacrificiu este neinvalidat, atenuat prin banalizare, uitat * Opera: mecanism semiotic * Norocul cercului strâmt! * Philosophia perennis vs. Philosophia garrula * „Orice cuvânt contestă alt cuvânt” Contrar aparenței, cartea este ușor de citit, poate calitățile didactice ale profesorului Petre Isachi au reușit un mixaj accesibil cititorului și aș remarca aici degajarea, ușurința cu
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
relativ nouă în mentalul colectiv și în lirismul nostru. Un șoc. Mirela-Ioana BORCHIN: Tocmai tema aceasta vă definește ca Poet, vă individualizează. Eugen DORCESCU: Da. Dar eu, ca poet, abia acum îmi adun publicul. Mirela-Ioana BORCHIN: Din punct de vedere semiotic, vă aflați într-o paradigmă postromantică. Toate simbolurile sunt negate, sfărâmate în mii de bucăți și reconfigurate. Poezia nu se oprește la inversarea polilor, ci revalorizează unitatea acestora: „Ce ploaie luminoasă mi-e sângele!” Nu mai e vorba de opoziția
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
propus de semioticianul francez A.J. Greimas. Aceste coordonate servesc atât analizei discursive a spațiului fizic perceput vizual, cât și descripției sensurilor din imaginea figurativă. Întregul univers de planuri, suprafețe, forme, figuri, obiecte și personaje poate fi explicat prin graful semiotic al Spațialității, ca prim nivel de percepție și descriere a oricărei construcții imaginative care evocă realitatea. Se poate constata, astfel, că trecerea de la spațiul bidimensional al formelor plane și topologice la sugerarea spațiului tridimensional se face prin admiterea a două
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
solitară); 2) sintagmă vizuală (justapunerea a două sau mai multor paradigme obiectuale pe principiul de proximitate a figurilor, rezultând o corelație de elemente). Din rațiuni de „simetrie metodologică” abordăm în capitolul 2 problema vastă și inepuizabilă, din punct de vedere semiotic, a semnului plastic, semnului iconic, limbajului vizual și a gramaticii vizuale. Analiza semiotico-structurală a spațiului în artele vizuale ne ajută să înțelegem mai bine, pornind de la teoria semnelor și ajungând la simbolul și metafora în arta plastică, spațiul și construcția
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
devine un vehicul prin care mesajul se transmite din exterior spre interior și invers, astfel încât se creează un flux continuu de energie vizuală. Am intenționat să scoatem în evidență, ca aport inovativ, următoarele aspecte: • Am utilizat ca reper metodologic graful semiotic al Spațialității (avansat de A. J. Greimas în semiotica limbajului) și graful empiric al Temporalității pentru reprezentarea logico-intuitivă a organizării timpului și spațiului senzorio-perceptual. • Coprezența organică și unitară a spațiului și timpului în imaginea artistică este de ordin icono-plastic, ca
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
o străveche dimensiune psihologică, abia recent intrată în atenția mentalului colectiv, mărturisește poetul. Din deschiderea acestui interviu, se face o apreciere generală a operei poetice dorcesciene, ceea ce a determinat, cu siguranță, așezarea lui la începutul sumarului: „Din punct de vedere semiotic, vă aflați într-o paradigmă postromantică. Toate simbolurile sunt negate, sfărâmate în mii de bucăți și reconfigurate. Poezia nu se oprește la inversarea polilor, ci revalorizează unitatea acestora: [...] În poezia Dumneavoastră se amestecă femininul cu masculinul, când, cum. De exemplu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1473250740.html [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
atât de distinct al definirii eticii, dorim să îl amintim aici și pe Paul Ricoeur, care propunea, la rându-i, o viziune proprie deosebit de interesantă asupra acestui aspect, vorbind despre un anumit triunghi etic de bază (un soi de triunghi semiotic specific), unde Eu, Tu și El semnifică acele componente etice intrinseci în opinia sa, „marea” etică apărând atunci când “ne afirmăm și propria voință și libertatea celuilalt”, o intercondiționare necesară a două atribute aparent disjuncte, dar totalmente legate una de alta
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pumnul_politic_in_gura_magdalena_albu_1331146709.html [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
Lettres nouvelles". În eseurile sale Barthes realizează comentarii semiotice asupra unor discursuri contemporane, al căror obiect capată caracter mitic prin medierea mass-mediei, a publicității sau a oricărei alte forme de comunicare modernă. Definiția generală pe care Barthes o dă mitului semiotic modern este: "vorbire, limbaj, discurs, mesaj". Definiția lui Barthes este susținută de etimologia cuvântului, care provine din grecescul "mythos" și latinescul "mithus", traduse cu sensul denotativ de: "discurs, cuvânt, poveste, mit". Dacă Mircea Eliade și Claude Lévi-Strauss definesc mitul tradițional
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
în care-l spune” Din acest punct de vedere, mitologia, știința care se ocupă cu studiul miturilor, „face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă.” Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul triadic al lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: semnificant, semnificat, semn, ai cărui termeni corespondenți în lucrarea lui Barthes sunt: formă, concept și semnificație, ultimul corespunzând mitului, care se încarcă de sens
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
stări de spirit decât al unui proiect revoluționar (ulterior artistic). Cyberpunk-ul e lumea însăși devenită SF, o realitate definită electronic, care punctează un traseu în care natura devine cultură și cultură în cele din urmă cultură se transformă în sistem semiotic imanent. Nouă modalitate de formatare a lumii intens digitalizate, e spațiul simulacrului prin excelență. Cyberpunk-ul e narațiunea “modului tehnologic de a fi în lume” . "Universul virtual" nu e atât un "metaunivers", situat dincolo de simțuri, căci presupune o implicare senzorială, cât
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
unora dintre proiectele dramaturgic-regizorale din teatrele de repertoriu, cum ar fi cele cu piesele scrise și regizate de Alina Nelega, ori de tinerii ei emuli) este reducerea la maximum distanței „interpretative” dintre textul literar și textul reprezentației (în sensul strict semiotic definit de Anne Ubersfeld în anii 70 - în care cel de-al doilea e construcția de sine stătătoare, vizual-auditivă pe care-o percepem scenic, mai mult sau mai puțin o actualizare interpretativă a celui dintîi). Nu vreau să spun că
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
o extindere pluridisciplinară (Seca, 2001). Dacă istoricii, sociologii, psihologii, geografii, antropologii, economiștii și alți specialiști folosesc În lucrările lor, În mod explicit, prin sinonimie sau metonimie (mentalitate, cultură, sistem de opinii, de semne sau discursiv, mod de viață, etnometodologie, univers semiotic etc.), referințe din domeniul RS, motivul este că acestea nu constituie doar o teorie, ci fenomene și cristalizări reperabile În materialitatea arhivelor, monumentelor, transcrierilor tranzacțiilor verbale (discursuri, dialoguri, talk shows, dezbateri publice), a creațiilor artistice, științifice, culturale sau informatice, În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
www.iconocrazia.it). His topic research areas are: Language theories and Ethics; Sovereignty and Iconography of power; Epistemology and logical forms. He hâș published several books and articles în many scientific journal such aș: Semiotica, Paradigmi, S - European Journal for Semiotic Studies, Analele Universității din Craiova. Seria Filosofie. Angelo CHIELLI is a PhD Associate Professor at the Political Science Departament under the "Aldo Moro" University from Bari where he manages academic and didactic activities. Aș a political philosphy professor, he mainly
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
amintesc că, la un colocviu de la Firenze despre opera calviniană, cineva a observat că literaturii italiene de azi Îi lipsesc romancierii. Și totuși, Italo Calvino e un mare romancier. Cred că În bună parte acest lucru se datorează și insertului semiotic ce a contribuit la formația sa. Mi se pare că tendința culturală semiologică a activat Întreaga literatură italiană din a doua jumătate a secolului XX, conferindu-i acea actualitate competitivă pe care alte literaturi, rămase În afara acestei coordonate epistemice, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
500 de hectare, fiecare pătrat urmând să devină un colhoz. „Pătratele au fost desenate direct pe hartă, fără a se ține seama de sate, așezări, râuri, dealuri, mlaștini sau alte caracteristici demografice și topografice ale teritoriului”. Din punct de vedere semiotic, nu putem Înțelege această viziune modernistă asupra agriculturii ca pe un fragment ideologic izolat. Ea a fost Întotdeauna percepută ca o negare a lumii rurale existente. Colhozul era menit să Înlocuiască mir-ul sau satul, mașinile - plugurile trase de cai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
intervalul a trei paliere: ceea ce a fost spus, cum a fost spus și de ce (nivelul în care apare metacomunicarea). Constantin Cucoș precizează că, „la limită, numai ceea ce se ascunde merită să fie cunoscut și transmis! Ne-spusul dobândește un statut semiotic privilegiat. Această posibilitate (benefică, credem) este dată de capacitatea de transcendere a limbii, de miraculoasa ei putere de a păcăli” (Cucoș, 1997, p. 36). Hybels și Weaver (1989) vorbesc despre metacomunicare atunci când înțelesul apare în spatele cuvintelor; pentru cei doi autori
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al formării inițiale. Actualele prevederi, cf. LEN/2011, vor reda o parte din demnitatea și prestigiul disciplinei și afirmăm acest lucru din următoarele considerente: orice disciplină didactică nu va mai fi studiată în timpul studiilor universitare, cu excepția facultăților de profil, adică, semiotic va înceta în a mai fi considerată o disciplină ‚facultativă’, termen decodat consecvent drept ‚neimportantă’ cei care vor dori să profeseze la catedră vor trebui să urmeze un masterat didactic, adică, se trece disciplina din planul studențesc, unde era frecventată
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
un "interpret", ci efectul de semnificare corect. Deși un enunț precum: semnul este ceva ce stă în locul a altceva și este înțeles de cineva (modul în care Peirce definește semnul) reprezintă un conținut destul de abstract, se desprinde, de aici, "triunghiul semiotic" alcătuit din semn, relația semnului cu obiectul și relația semnului cu interpretantul. În viziunea peirceiană, nu este obligatoriu că semnul să fie un cuvant; un semn poate fi un gând, poate fi o acțiune sau orice altceva care are un
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sunetelor vorbirii, urmează că ea, limba, poate fi construită doar folosind ca punct de plecare ansamblul, din care se desprind, prin analiza, elementele sale constitutive. Astfel, "Pentru Saussure, limba este obiectul fundamental al lingvisticii, ea reprezintă locul de contact al semioticului cu socialul; limba este sistemul de semne care introduce delimitări în continuum-ul substanței sonore și în cel al gândirii, ea ordonează infinitatea de acte de vorbire, stabilind variantele prin prejudecăți de identitate 54 impuse de practică socială; deci ea
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
la procesul de comunicare. Lucrurile nu se opresc la acest nivel: noi nu încercăm să rezonam prin modalitățile nonverbale cu semenii doar pentru a ne conformă la niște reguli, la niște norme pe care le asimilam. Etapa următoare a contextului semiotic impune luarea în considerare a relațiilor care se stabilesc între semne și obiectele desemnate; cu alte cuvinte, încercarea de a izola componentă sintactica, așteptându-ne să transmită ceva este, în mod indubitabil, sortită eșecului, întrucat regulile de îmbinare a semnelor
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
diferitele acțiuni. Spunem deci, ca digitalul este limbajul conținutului, iar analogicul este limbajul relațiilor. Omul și numai el reușește să combine cele două forme de limbaj analogic și digital desăvârșind astfel, procesul de comunicare. La un nivel mai profund, demersul semiotic impune raportarea la "două axiome care fac din semn, în principiu, un obiect șui generis: a) pansemia totul e semn; sau: orice are o semnificație sau cel puțin poate avea; b) polisemia orice semn (obiect) poate avea mai multe semnificații
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
emoticonii îmi par cel mai relevant element al simbolisticii vizuale cibernetice, reprezentând deschiderea către o presupusă "externalitate" a emițătorului. În consecință, voi apela în concluziile acestui subcapitol mai ales la relevanța comunicațională a emoticonilor. Emoticonii presupun două caracteristici gemelare: a) semiotic, sunt transmiși prin seturi de semne (cum ar fi: ":-)"); b) semantic, reprezintă medii de transmitere a sentimentelor implicite, deoarece în procesul de transfer către receptor programele de computer prelucrează seriile de semne și le transformă în iconi reprezentativi pentru starea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
perimată, în cazul noului fenomen comunicațional catalingvistic. Dacă pentru Saussure limba reprezintă latura socială a limbajului, este evident, în cazul comunicării online, că această distincție se estompează, deoarece perpetratorii semiotici fluizi funcționează ca stimuli ai comunicării, la nivel nu numai semiotic, ci și semantic, lexical și paraverbal. Și aceasta, deoarece: (T2) Transmorfoza lingvistică generează un fenomen de semioză descendentă. Acest proces de semioză este "descendent", deoarece este vorba de fenomene reductive prin deverbalizare, concomitent cu dismorfoza limbajelor naturale la nivel semiotic
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
semiotic, ci și semantic, lexical și paraverbal. Și aceasta, deoarece: (T2) Transmorfoza lingvistică generează un fenomen de semioză descendentă. Acest proces de semioză este "descendent", deoarece este vorba de fenomene reductive prin deverbalizare, concomitent cu dismorfoza limbajelor naturale la nivel semiotic. (Corolar 1) Noul limbaj reprezintă atât un argou, cât și un jargon, ceea ce îi transferă caracteristicile unui fenomen social amplu, generator de structuri mixte, bazate pe comunicarea de grup cibernetic. Folosesc aici termenul "argou" deoarece (potrivit și definiției din DEX
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]