57 matches
-
nu se pot cuprinde într-o singură definiție în aceeași măsură în care se pot totuși cuprinde într-un singur nume”), astfel încât, din plin înzestrat cu toate cele necesare cugetării inspirate, el se impune nu numai ca „cel mai mare semiotician al Antichității”, iar prin aceasta drept „un precursor direct și imediat al teoriilor moderne ale lui Saussure și Pierce” (Eugen Munteanu), ci și ca gânditorul care în filosofia europeană a făcut trecerea de la timpul ciclic la cel linear-istoric, respectiv ca
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
decriptează, pe de o parte, tainele viitorului omenirii, precum Efrem Ieromonahul de la Schitul Vatopedin „Sfântul Apostol Andrei”, iar pe de alta, el este un consacrat scrutător (de tip renascentist, iată, prin arhitectura vastă a cunoștințelor expuse) al trecutului și un semiotician desăvârșit al interacțiunii perfecte dintre natură și om. De-a lungul și de-a latul pampei, fiecare entitate, în care zvâcnește puternic sau molcom viața, comunică, printr-un joc arhaic al reflexelor căpătate și al rațiunii, cu sufletul ce animă
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
a mai fost pentru nimeni povară...” (Visul mamei). Căutătorul sensului colindă, așadar, în realitate, ori în gând, ori în vis, spații intens, dar difuz, semnificante, el este un “culegător de flori” (“drumul culegătorilor de flori”), un căutător de semne, un semiotician sui-generis, un smerit hermenut al abisului. În această încordare, în acest elan frânt, în aceste “amintiri uitate”, în această victorie asupra biruinței indiscutabile a asemantismului (“Cuvinte multe-s fără de cuvânt”) stă puterea poeziei, în aparență timidă, reticentă, retractilă, a lui
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
sistem de gîndire în variantă asiatică nu ar putea cunoaște o asemenea scindare în contrarii, întreaga sa înțelepciune bazîndu-se pe integrarea diverselor caracteristici ale realității într-un tot unitar. În spațiul occidental însă, filosofi reprezentativi precum Descartes, Kant, Heidegger sau semioticieni precum Saussure au continuat să adîncească falia dintre două lumi, creînd concepte care, în viziunea unor autori contemporani, au mitizat la maximum un mod de percepere a lumii și a sensurilor sale. Printre aceștia, Jacques Derrida se remarcă prin efortul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aspect structuralist. L-au pasionat nexurile morfologice, funcțiile expresive ale limbajului, structurile profunde - motive, toate acestea, de cercetare combinatorie. Vorbind de organizarea structurală a semnelor, de reguli generale, de un estetism „integral”, el explora teritorii în care retoricieni, poeticieni și semioticieni de după al doilea război mondial - Roman Jakobson, Gérard Genette, Michel Foucault, Roland Barthes, Tzvetan Todorov și ceilalți - urmau să vină cu instrumente noi. Esteticianul, adept al ideii de clasicism peren, a publicat fabule (1928, sub pseudonimul Radu Bucov), câteva traduceri
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
MICLĂU, Paul (12.IV.1931, Comorâște, j. Caraș-Severin), semiotician, poet, prozator și traducător. Este fiul Cătălinei (n. Micșa) și al lui Ion Miclău, țărani. Urmează școala primară în comuna natală și cursurile Liceului „General Dragalina” din Oravița (1942-1950). Între 1950 și 1954 este student al secției limba și literatura
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
de data aceasta) nici un conținut nu ne interesează. Desigur că inițial conținutul este cel care Își caută un model narativ, dar, odată găsit, acesta va fi suveran, impunându-se ca suprema cauzalitate a fabricării de text. Fiind unul din marii semioticieni ai momentului, e de la sine Înțeles că Umberto Eco va dori să de-construiască În computer corpul romanesc al inițierii. Astfel se convertește abisal frivolitatea genului polițist prin amplificarea cadrului investigat. Tradiția și-a inventat labirintice scenarii inițiatice, prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aparținînd unui corifeu al semioticii contemporane, Roland Barthes, aventură in progress ce contribuie la configurarea unui spațiu aparte în sfera științelor umane. În ciuda acestei tentative de colonizare ca și a diseminării sale, proiectul semiotic (aventura semiotică așa cum este descrisă de semioticieni și trăită de fiecare dintre noi) vizează stabilirea unui dialog real în cîmpul științelor omului. Terenul comun va fi cel al semnificației: riturilor și comportamentelor (analizate de antropolog), textelor și discursurilor literare și non literare (obiect al criticii și teoriei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu celălalt" (T. Todorov, 1996:178). În acest sens, parcursul lui Todorov însuși plecat în anii '60 de la poetică și semiotică literară pentru a ajunge după '80 la etică și morală ni se pare emblematic nu doar pentru recuperarea unui semiotician "pur și dur", ci mai ales pentru izotopia umanist-critică a textului social actual pentru care ființa umană este funciar socială. "Omul nu devine om decît printre oameni", afirma Fichte și, adăugăm noi, citind, citînd, învățînd semnele-prezențe ale celuilalt. PARTEA I
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Lodge, Nice Work Meserie!1 1997: 189) Acest dialog dintre Robyn și Vic Wilcox din românul lui David Lodge poate fi considerat o definiție a semioticii și a unității de bază, semnul. Sintagma "a se gândi la porcarii" atribuită oricărui semiotician de către Vic Wilcox coincide, de fapt, cu o definiție oferită de Umberto Eco ([1976] 2003: 13) semioticii, si anume: "... semiotica este în principiu disciplină care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți". În această carte ne propunem să
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1988] 1989) This dialogue between Robyn Penrose and Vic Wilcox from David Lodge's novel Nice Work can be interpreted aș a possible definition of semiotics and of its basic unit, the sign. The syntagm "dirty minds" associated to any semiotician by Vic Wilcox actually coincides with one definition provided by Umberto Eco ([1976] 1979: 7), namely "semiotics is în principle the discipline studying everything which can be used în order to lie". The purpose of this book is to discover
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
diferite (poezie, pictură, cartografie etc.), însă aceasta ar fi depășit cu mult atît limitele competenței noastre, cît și ale proiectului nostru. De aceea, ne-am îndreptat atenția doar asupra descrierilor de peisaj și a manifestărilor acestora în genul romanesc. Ca semioticieni, constatăm că povestirile nu pot fi lipsite de un minimum de decor și de actori: evenimentele (seria temporală a narațiunii) necesită un spațiu (iar seria spațială va reține în special atenția noastră). Cu alte cuvinte, descrierea pare să aibă funcția
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe care-l avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are la bază un proces complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tocmai de la acest exemplu a pornit Umberto Eco, cînd în reprezentativul său Tratat de semiotică a echilibrat elogiul adus cuvîntului-semn printr-o afirmație aparent peiorativă: minciuna este prezentă pretutindeni unde semnele ei cuvintele își fac simțite puterea. Căci, potrivit reputatului semiotician, limbajul este o formă indirectă de a fi a minciunii, avînd în vedere că el operează întotdeauna cu substitutele lucrurilor, cu copiile lor mai mult sau mai puțin fidele, iar nu cu lucrurile însele [Eco, 1982:18]. Modalitățile prin care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din care să rezulte deosebirea dintre diferitele tipuri de a minți, în raport cu personalitatea subiecților implicați, cu gradul de responsabilitate a lor, cu finalitatea (efectele) minciunii la nivelul beneficiarilor lor, pare a fi absolut necesară. Este tocmai ceea ce în calitate de observator (hermeneut, semiotician) ne-am propus, printre altele, să facem. Trei tipuri de victime ale actului mincinos am putea lua în seamă în acest context: individuale, autogenerate, cuplate. • Victima individuală este definită de persoana supusă unei înșelăciuni mai mult sau mai puțin întîmplătoare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
s c u r s u l u i, la capitolul coerență discursivă. Izotopia desemnează modalitățile ce țin de structura și de organizarea nonlineară a textului și contribuie la coerența lui, avînd la bază redundanța unui element de semantică discursivă. Semioticieni și lingviști, precum J. Courtés, F. Rastier, M. Arrivé, au pus în legătură izotopia cu alți termeni precum: omogenitate, eterogenitate, tropi, metaforă, metonimie sau sinecdocă, contribuind la realizarea unei adevărate tipologii. Redundanța elementelor semantice se poate manifesta explicit sau implicit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
et la langue, în "Bulletin de la Société linguistique de Paris", 1922, pp. 22-23; Linguistique générale et linguistique française, Ernest Leroux, Paris, 1932; L'arbitraire du signe. Valeur et signification în "Le Français Moderne" 8, 1940, pp. 193-206. Roland BARTHES (1915-1980), semiotician francez, constructor al unei teorii post-structuraliste a semnului în relație cu societatea și cu atributele ei culturale. Studii precum Le Degré zéro de l'écriture suivi de Nouveaux essais critiques, Éditions du Seuil, Paris, 1953; Mythologies, Éditions du Seuil, Paris
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1897; Les formes élémentaires de la vie religieuse, Félix Alcan, Paris, 1912 (trad. rom. Formele elementare ale vieții religioase, Polirom, Iași, 1995); "L'Allemagne au-dessus de tout": la mentalité allemande et la guerre, Armand Colin, Paris, 1915. Umberto ECO (n. 1932), semiotician și scriitor italian. Lucrări de referință: Opera aperta, Bompiani, Milano, 1962 (trad. rom. Opera deschisă, Editura pentru Literatura Universală, 1969, Editura Paralela 45, 2006 ), La struttura assente, Bompiani, Milano, 1968; Trattato di semiotica generale, Bompiani, Milano, 1975 (trad. rom. Tratat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
situația socială a pacienților psihiatrici si a altor categorii de persoane instituționalizate, Polirom, Iași, 2004); Interaction Ritual. Essays on Face-to-Face Behavior, Anchor Books, New York, 1967; Forms of Talk, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1981. Algirdas Julien GREIMAS (1917-1992), lingvist și semiotician lituanian de expresie franceză, fondator al semioticii structurale. Lucrări de referință: Sémantique structurale. Recherche et méthode, Larousse, Paris, 1966; Du sens. Essais sémiotiques, Éditions du Seuil, Paris, 1970 (trad. rom. Despre sens. Eseuri semiotice, Editura Univers, București, 1975); Du sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Paris, 1990; Logique naturelle et communications, PUF, Paris, 1996; (în colab cu Adam, Jean-Michel, Ali Bouacha, Magrid, eds), Textes et discours. Catégories pour l'analyse, Éditions Universitaires de Dijon, Dijon, 2004. GRUPUL μ (din 1967), pseudonim colectiv pentru echipa de semioticieni de la "Centre d'Études poétiques" de la Universitatea din Liège (Belgia), format în 1967 din: Francis Édeline, Jean-Marie Klinkenberg, Jacques Dubois, Francis Pire, Hadelin Trinon și Philippe Minguet, la care s-au alăturat de-a lungul celor patru decenii de funcționare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ideile sale originale, de a integra în descrierea limbilor toate componentele tratate în mod tradițional separat -fonetică, morfologie, sintaxă, semantică, stilistică-, de a descrie entitățile limbii din perspectiva funcțiilor și relațiilor reciproce și altele, au influențat gîndirea unor lingviști și semioticieni din a doua jumătate a secolului al XX-lea (K. Togeby, H. Frei, L. Prieto, N. A. Chomsky, E. Coșeriu și mulți alții). Lucrări de referință: Principes de grammaire générale, Bianco Lunos Bogtrykkeri, Copengahen, 1928; Omkring spragteoriens grunglaeggelse, Akademisk Forlag, København
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1994; Problèmes de sémantique. La polysémie en questions, Edition du Septentrion, Lille, 1999; L'anaphore associative, PUF, Paris, 2001; (în colab. cu Anscombre, J.-C.) Problèmes de sémantique et référence, Publicaciones Universidad de Oviedo, Oviedo, 2001. Julia KRISTEVA (n. 1942), semiotician, psihanalistă franceză, de origine bulgară, scriitoare, profesoară la Universitatea Paris VII, Diderot. Membră a grupului "Tel Quel"; impune o perspectivă inedită asupra studiilor textului literar, cu o atenție specială acordată relației dintre texte. De altfel, lansează conceptul de "intertextualitate", care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
col. "F autoformation", Paris, 1982; Une grammaire des textes et des dialogues, Hachette, col. "F autoformation", Paris, 1990; Les discours de la presse quotidienne. Observer, analyser, comprendre, PUF, Paris, 2007. Georges MOLINIÉ (1944 -2014), profesor la Universitatea Paris - Sorbonne (Paris IV), semiotician și stilistician francez, autor al unui dicționar de retorică și a mai multor studii de stilistică și de semiostilitică: Eléments de stylistique française, Presses Universitaires de France, Paris, 1986; (în colab. cu Mazaleyrat, Jean) Vocabulaire de la stylistique, PUF, Paris, 1989
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Paris, 1993; Sémiostylistique. L'Effet de l'art, PUF, col. "Formes sémiotiques", Paris, 1998; Hermès mutilé. Vers une herméneutique matérielle. Essai de philosophie du langage, Honoré Champion, Paris, 2005; De la pornographie, Édition Mix, Paris, 2006. Charles William MORRIS (1901 -1979), semiotician, profesor la mai multe universități americane. Printre elevii săi, s-a numărat și semioticianul Thomas A. Sebeok, iar teoria sa neo-pragmatică asupra tipurilor de semne lingvistice (în relație cu obiectele, cu persoanele și cu alte semne, relații cărora le corespund
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Althusser, specialist în analiza discursului. Lucrări de referință: Analyse automatique du discours, Dunod, Paris, 1969; Les Vérités de La Palice, Maspéro, Paris, 1975; (în colab. cu Gadet, Françoise), La langue introuvable, Maspero, Paris, 1981. Charles Sanders PEIRCE (1839-1914), logician american, matematician, semiotician, fondator al pragmatismului, a cărui operă s-a bucurat tardiv de o recunoaștere internațională. Teoria semnului promovată de Peirce influențează decisiv evoluția științelor limbii în secolul al XX-lea. Lucrări de referință: Collected Papers, Harvard University Press, Cambridge, 1931-1935, vol
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]