141 matches
-
ipoteza pe lipozomi(celule artificiale) implantând în membranele unora proteina și a costatat aceeași diferență de comportament. Presiunea lichidului în celulele plantelor și animalelor este menținută prin osmoză. În osmoză, mici molecule (la fel ca apa) trec printr-o membrană semipermeabilă. Dacă membrana nu admite macromolecule sau sărurile care sunt în concentrații mari pe o parte a membranei,micile molecule (apa) vor trece de această parte încercând să ‘diluieze’ substanțele ce nu pot trece prin membrane. Presiunea osmotică aparută astfel este
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
Presiunea osmotică este presiunea care trebuie să fie aplicată unei soluții pentru a împiedica trecerea solventului în sensul natural de difuzie printr-o membrană semipermeabilă. Presiunii osmotice a unei soluții a unei substanțe îi corespunde o energie potențială osmotică la fel cum presiunii hidrostatice a unei coloane de lichid îi corespunde o energie potențială hidrostatică. Presiunea osmotică depinde linear de concentrația componentului difuzabil conform formulei
Presiune osmotică () [Corola-website/Science/302247_a_303576]
-
apă, nu pot alimenta puțurile deoarece separă acviferele. Ele nu sunt perfect etanșe și rar alcătuiesc ecrane complet izolatoare în acvifere. Viteza de scurgere a apei în cadrul unei asemenea formațiuni este foarte lentă (câțiva milimetri/an sau cm/secol). Rocile semipermeabile (cu permeabilitate redusă) captează apa, ele fiind traversate de aceasta - fenomenul purtând denumirea de drenanță. Stratele acvifere pot fi ecranate numai la partea inferioară de un strat impermeabil (acvifer liber), sau pot fi cuprinse între două strate impermeabile (acvifer captiv
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
care sub stratul impermeabil de la bază au un alt strat permeabil în care se formează o altă pânză freatică, cu care pot exista legături verticale prin care se face drenanță. Două sau mai multe astfel de acvifere separate de strate semipermeabile, formează un acvifer multistrat. După terenurile în care se află, stratele acvifere se pot clasifica în: Din punct de vedere al condițiilor de margine și alimentare al acviferelor, se pot defini urmatoarele tipuri: Sursă de apă: În general sunt surse
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
difuza rapid prin stratul lipidic, în timp ce moleculele mari polare neîncărcate (glucoza) trec mult mai lent. Particulele încărcate electric au o difuziune foarte lentă, membrana fiind practic impermeabilă pentru anionii organici sau proteine. Membrana celulară se comportă deci ca o membrană semipermeabilă care lasă să treacă substanțele dintr-o parte în alta în mod selectiv și numai în anumite condiții. Această selectivitate stă la baza repartizării inegale a unor ioni în interiorul și exteriorul celulei și implicit a sarcinilor electrice. 1.1.1
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și compoziția lichidelor organismului. Corpul unui adult conține cam 60% apă din care 40% în compartimentul intracelular și 20% în cel extracelular Presiunea osmotică definește excesul de presiune care trebuie aplicată unei soluții separată de solventul său printr-o membrană semipermeabilă pentru a împiedica trecerea solventului în soluție. Ea guvernează distribuția apei în celule și spațiul interstițial. Are o valoare de 7.6 atm la temperatura corpului (5500 mmHg) ce corespunde cam la 300 mOsm. Osmolul se definește drept cantitatea de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
grea, oxidul de tritiu pentru apa totală, inulina, manitol pentru volumul extracelular, coloranți, izotopi radioactivi pentru volumul plasmatic. 1.2.2.Forțele care guvernează distribuția apei. Apa se poate mișca liber între diferitele compartimente lichidiene care sunt separate prin membrane semipermeabile. Forțele implicate în mișcarea apei sunt reprezentate de presiunea hidrostatică (ce acționează mai ales la nivelul vaselor) și cea osmotică. Presiunea osmotică este definită ca excesul de presiune ce trebuie aplicat unei soluții separată de solventul său printr-o membrană
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Forțele implicate în mișcarea apei sunt reprezentate de presiunea hidrostatică (ce acționează mai ales la nivelul vaselor) și cea osmotică. Presiunea osmotică este definită ca excesul de presiune ce trebuie aplicat unei soluții separată de solventul său printr-o membrană semipermeabilă pentru a împiedica trecerea acesteia în soluție (FIG 1.9.). Deoarece presiunea osmotică depinde de numărul de particule existente în soluție substanțele ionizabile care au un număr de particule mai mare decât numărul de molecule dezvoltă la concentrații egale o
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
numărul de particule libere care exercită efecte osmotice este mai mic din cauza existenței interacțiunii dintre ioni și a formelor legate care nu formează soluții. 1.2.3. Schimburile dintre fluidul extra și intracelular. Aceste schimburi au loc prin membranele celulare semipermeabile. Cu toată compoziția ionică diferită a fluidelor intra și extracelular presiunea lor osmotică nu diferă prea mult. Se numește soluție fiziologică sau izotonică o soluție care are aceeași presiune osmotică cu a lichidelor din organism, în jur de 300 mOsm
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
fel de crusta (ferocianura de cupru ÎI) și, încet, încet, începe să-i crească o coadă, care se ridică spre suprafață lichidului, unde, de obicei se rupe. Fenomenul se bazează pe faptul că ferocianura cuprica sub formă de crusta este semipermeabila, lăsând să treacă prin ea moleculele mai mici ale apei, dar nu și pe cele mai mari de clorura cuprica. Apă din cilindru intra în tubul ce formează coadă șarpelui, umflându-l până când crapă. În acest moment, din tub poate
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
peisajul urban al orașului Bruges În anul 1500 favoriza cunoașterea din interior În detrimentul celei din exterior, inclusiv de către autoritățile politice externe. El funcționa spațial În același mod În care funcționează lingvistic un dialect dificil sau ininteligibil și, asemenea unei membrane semipermeabile, facilita comunicarea În cadrul orașului, rămânând cu Încăpățânare străin celor care nu-i Învățaseră din fragedă pruncie „dialectul” geografic particular. De-a lungul istoriei, relativa lipsă de transparență pentru străini a anumitor zone urbane (sau a echivalentului lor rural: dealuri, mlaștini
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
asigură o imunosupresie eficientă și nu sunt toxice pentru celula β (19), în schimb sunt foarte scumpe. Încapsularea insulelor pancreatice permite, cel puțin teoretic, ca transplantul acestora să nu necesite un tratament imunosupresiv ulterior. Această tehnologie experimentală utilizează niște membrane semipermeabile care protejează țesutul insular de atacul sistemului imunitar al gazdei, dar permit trecerea glucozei, insulinei, nutrienților și reziduurilor metabolice. Monitorizarea post-transplant Urmărirea post-transplant a pacienților se face, în primul rând, prin monitorizarea valorilor glicemice. Glicemia va fi măsurată zilnic în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
ca gelatina, cleiul, albumina și amidonul difuzează de sute de ori mai încet în apă decât în cazul soluțiilor obișnuite . El a mai observat că cele două tipuri de substanțe diferă și prin ușurința de a difuza printr-o membrană semipermeabilă. Cleiul, amidonul și gelatina trec foarte greu prin porii unei membrane semipermeabile, datorită dimensiunilor mari ale moleculelor de solvat. Aceste substanțe au fost numite de Graham coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
încet în apă decât în cazul soluțiilor obișnuite . El a mai observat că cele două tipuri de substanțe diferă și prin ușurința de a difuza printr-o membrană semipermeabilă. Cleiul, amidonul și gelatina trec foarte greu prin porii unei membrane semipermeabile, datorită dimensiunilor mari ale moleculelor de solvat. Aceste substanțe au fost numite de Graham coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare a fazei disperse și a mediului de dispersie: - suspensii - sisteme coloide de
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
se observă ridicarea nivelului lichidului în pâlnie. La înălțimea h la care a ajuns lichidul, presiunea hidrostatică devine egală cu presiunea osmotică În ce constă osmoza? Este o difuzie a moleculelor de solvent - apă, în cazul nostru, printr-o membrană semipermeabilă într-un singur sens: dinspre solvent spre soluție, în sensul diluării acesteia. Presiunea osmotică variază direct proporțional cu concentrația soluției și cu temperatura. Membranele celulelor vii sunt permeabile pentru unele substanțe și impermeabile pentru altele. De exemplu, membranele globulelor roșii
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea conduitei și experiențelor emoționale ale copilului. Subsistemul parental este foarte puternic, părinții încercând să manipuleze granițele dintre subsisteme pentru a obține subordonarea copilului. De aceea, granițele subsistemului executiv sunt variabile și semipermeabile. În scopul obținerii unei mari coeziuni familiale, părinții tentați să practice supraprotecția utilizează un control excesiv și tind să-și sufoce copiii cu dragostea lor. Dezavantajele acestei strategii educative vizează, mai ales, internalizarea problemelor, care se pot manifesta negativ prin
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Monitorizarea hidroelectrolitică și a echilibrului acido-bazic. Complicații: encefalopatia amoniacală. Contraindicații: 1.Insuficiența hepatică; 2.Disfuncția renală; 3.Mioglobinuria. HEMODIALIZA Tehnică de epurare extrarenală a sângelui, care este pus În contact cu un lichid de dializă (dializat) prin intermediul unei membrane sintetice semipermeabile, cu ajutorul a două fenomene fizice, difuziunea și ultrafiltrarea. Necesită-rinichi artificial: • dializorul (constă din membrana semipermeabilă care delimitează un compartiment intern, În care circulă sângele, de un compartiment extern, În care circulă dializatul În direcție opusă) • generatorul de hemodializă-sistem de tratare
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
renală; 3.Mioglobinuria. HEMODIALIZA Tehnică de epurare extrarenală a sângelui, care este pus În contact cu un lichid de dializă (dializat) prin intermediul unei membrane sintetice semipermeabile, cu ajutorul a două fenomene fizice, difuziunea și ultrafiltrarea. Necesită-rinichi artificial: • dializorul (constă din membrana semipermeabilă care delimitează un compartiment intern, În care circulă sângele, de un compartiment extern, În care circulă dializatul În direcție opusă) • generatorul de hemodializă-sistem de tratare al apei • acces vascular (fistulă arterio-venoasă cu debit 300 ml/minut. Epurarea de face prin
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
plasmatice și tisulare ale respectivelor toxine. Îndepărtarea toxinelor hepatice cu ajutorul sistemului MARS are scopul de a stabiliza funcția hepatică permițând regenerarea hepatocitului. Principiul sistemului MARS Sângele pacientului intră În contact cu o soluție de albumină umană 20% prin intermediul unei membrane semipermeabile cu grosime de 100 nm, situată la nivelul unor capilare asemănătoare celor folosite În hemodializă. Toxinele legate de proteinele plasmatice sunt transferate În sensul gradientului de concentrație existent Între compartimentul sanguin și soluția de albumină. Circuitul secundar conține un filtru
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Complicații Risc de infecții. 3. HEMOFILTRAREA Este o formă de hemodializă care utilizează mișcarea convectivă a unor volume mari de fluide pentru Înlocuirea plasmei și solviților. Principiul metodei Sângele trece prin circulație extracorporeală printr-un dializor care conține o membrană semipermeabilă de mare capacitate. Fluidul plasmatic și solviții săi sunt aspirați prin această membrană printr-un proces de convecție (mișcarea de ansamblu a particulelor unui fluid, prin curenți creați artificial). Atinge rate Înalte de ultrafiltrare - până la 30-60 l/zi. Avantaje față de
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și electroliții circulă liber prin membrana capilară există o concentrație crescută de cationi în sectorul intravascular care să echilibreze din punct de vedere electric sarcinile negative ale proteinelor. Proteinele au o concentrație crescută în spațiul intravascular, membrana capilară fiind doar semipermeabilă pentru acestea . 2.1.3. EVALUAREA ECHILIBRULUI HIDRO-ELECTROLITIC 2.1.3.1. Elemente clinice Anamneza joacă un rol important prin evaluarea cantităților de lichide și sare ingerate, cât și prin aprecierea pierderilor. Curba ponderală poate da indicii importante asupra echilibrului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
tehnici este necesară inserția unui cateter venos central cu debit mare (în vena jugulară, subclaviculară sau femurală). Diferențele între hemodializă și hemofiltrare sunt importante: hemodializa necesită producerea unui dializat (lichid de dializă), care circulă în contracurent, de-a lungul membranei semipermeabile; hemofiltrarea utilizează un hemofiltru, conținând o membrană cu permeabilitate înaltă, iar substituția lichidiană se face din pungi conținând soluții electrolitice cu concentrații fiziologice. în cazul hemodializei, excesul de lichid trece din spațiul intravascular în baia de dializă prin aplicarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
presiuni cu ajutorul aparatului de dializă, procesul fiind numit ultrafiltrare. în paralel, datorită gradientelor chimice, produșii de retenție azotată și unii electroliți trec, prin difuzie, din spațiul intravascular în lichidul de dializă. în hemofiltrare, apa și substanțele solvite trec prin membrana semipermeabilă printr-un process de convecție, ca și în cazul filtrării glomerulare. în mod tradițional, procedeul continuu al hemofiltrării veno-venoase a fost considerat mai avantajos la pacienții în stare critică, cu instabilitate hemodinamică, considerându-se că hemodializa ar accentua această instabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
standardelor naționale utilizarea de membrane biocompatibile (filtre cu membrană sintetică) 15.6. Substituția cronică a funcției excretorii renale prin dializă 15.6.1. Hemodializa cronică Hemodializa (HD) are la bază procesele fizico-chimice de difuzie și convecție la nivelul unei membrane semipermeabile semisintetice sau sintetice care separă sângele bolnavului de o soluție hidroelectrolitică. în timpul dializei, sângele curge de-a lungul unei fețe a unei membrane semipermeabile (sintetice sau semisintetice), în timp ce pe cealaltă parte a membranei se deplasează, în contracurent, o soluție cristaloidă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cronică Hemodializa (HD) are la bază procesele fizico-chimice de difuzie și convecție la nivelul unei membrane semipermeabile semisintetice sau sintetice care separă sângele bolnavului de o soluție hidroelectrolitică. în timpul dializei, sângele curge de-a lungul unei fețe a unei membrane semipermeabile (sintetice sau semisintetice), în timp ce pe cealaltă parte a membranei se deplasează, în contracurent, o soluție cristaloidă (lichidul de dializă). Moleculele cu greutate moleculară mică trec prin procesul de difuziune prin pori de dimensiunile a zeci de îngstromi datorită gradientului de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]