238 matches
-
răspândite pe pământ, păsările care sfătuiesc și avertizează, accentul pe practici divinatorii privind solul, flora și fauna, precum și palmomanția și anumite tehnici ale extazului au fost caracteristici ale divinației tuturor semișilor ( Fahd, 1966:21-29 ). La fel ca la celelalte civilizații semite, și la arabi exista o afinitate între stilul profetic și cel poetic. Credința care îi domina cu adevărat pe vechii beduini era în fatalitate, timpul-destin, "dahr". Singurul document - și acela nesigur din punctul de vedere al autenticității - care s-a
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
simboluri spre propriul său profit. Astfel, patriarhatul în mod natural s-a servit de nume, titluri, cifre și logo-uri. La întrebarea de unde vine această idee a voalului, scriitorul Mohamed Kacimi răspunde că este vorba despre o foarte veche credință semită care considera podoaba capilară ca fiind o reflexie a părului pubian (din jurul organelor sexuale). Elaborând pe baza unor astfel de tradiții, în secolul al 12-lea înainte de Hristos, regele asirian Teglat Falazar face obligatoriu portul voalului, el stipulând că prostituatele
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
au preluat controlul asupra unei bune părți din interior, formând state precum Bit Bahiani, Aram-Damascus, Hama, Aram-Rehob, Arab-Naharaim și Luhuti. Din acest punct, regiunea a devenit cunoscută ca Arameea sau Aram. Aici a fost de asemenea o sinteză între arameii semiți și rămășițele de hitiți indo-europeni, ce a dus la fondarea unui număr de state siro-hitite în nordul centrului Aramului (Siria) și sudul Asiei Mici (Turcia modernă), printre care Palistin, Carchemish și Sam'al. Un grup canaanit cunoscut ca fenicieni a
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
beriliu din grupa pietrelor prețioase. ul se poate confunda (lucru ce ușurează înșelătoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Denumirea de „smarald“ provine din latină: "smaragdus" preluat din greacă: σμάραγδος, "smáragdos" care o origine mai îndepărtată din limba semită "barraqtu" („piatră strălucitoare“). Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
de orașe-state prospere s-a format în jurul regiunii unde Tigrul și Eufratul curg relativ paralel către Golful Persic. Această zonă este locul nașterii primei civilizații cunoscute a omenirii. Mai tarziu, civilizația sumeriana a fost absorbita de către cea babiloniana, de limbă semita.’ Locul de baștină al sumerienilor nu se cunoaște cu exactitate... Prima etapă a acestei civilizații a fost opera sumeriana. Creatori a celei mai mari civilizații regionale și a celei dintâi etape istorice: sumerienii au apărut în sudul Mesopotamiei pe la începutul
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
un împărat înțelept și un bun conducător militaro-politic. Urukagina din Lagas a domnit între anii 2378-2371 î.Hr. Către secolul XXIII î.Hr. puterea Sumerului dădea semne vizibile de declin și nu se mai putea apăra de invaziile străine, astfel că regele semit Sargon I (cca. 2335-2279 î.Hr.), supranumit cel Mare, cucerește întreaga țară, iar din noua capitala, Agade, face cel mai puternic și mai bogat oraș al lumii. Populația, amestecata din nou cu invadatorii va lua numele de akkadieni, limba akkadiana, semita
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
limba akkadiana, semita, o va înlocui pe cea sumeriana, iar țara se va numi Sumer-Akkad. „Capitala imperiului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost probabil orașul Bagdad care era numit de AGADE. Gen10:10)” După akkadieni Hammurabi regele semit a desăvârșit lucrarea de unificare a orașelor-state și a pus capitala la Babilon. „Timp de 1000 de ani Babilonul a dominat situația în lumea dintre cele două râuri și chiar mai mult si mai departe.„ Influență sumeriana asupra altor popoare
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
între anii 1935-1940 la Institutul Seminarului Rabinic Superior "" din Budapesta, la care, încă de la înființare, s-a pus condiția ca, paralel, seminaristul, după trecerea examenului de admitere, să fie totodată student al din capitala Ungariei, la facultățile de Filosofie, Limbi semite și Istorie orientală. A susținut teza de doctorat întitulată "„Despre istoricul creației”", așa cum se prezintă în Hagada, text despre desfășurarea cinei de Pesah, când se comemorează ieșirea din Egipt. Studenților li se acorda titlul de doctor într-un cadru festiv
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
trei ori, nu vă va fi făcută vreo vină, nici vouă și nici lor dacă vă veți căuta unii pe alții. Dumnezeu vă arată astfel semnele. Dumnezeu este Știutorul, Înțeleptul." Conform lui Ph. K. Hitti, „"islamul a menținut vechea instituție semită a sclaviei, consimțită și în Vechiul Testament, dar a îmbunătățit apreciabil condițiile de viață ale sclavilor."” Cu toate acestea, comerțul cu sclavi a devenit, la un moment dat în istoria islamului, o adevărată afacere.
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
liste nu Împart Întotdeauna popoarele după limbă și apartenența etnică, ci de multe ori după apartenența politică. Astfel, spre exemplu hitiții sunt considerați În Facerea (X, 15) scoborâtori din Ham, adică de aceeași seminție cu egiptenii (numiți Mițraim, după numele semit al Egiptului) și cu kușiții (Kuș era considerat strămoșul locuitorilor de culoare din țara lui Kuș adică Sudanul de azi, Etiopia din antichitatea greacă). Or hitiții erau de origine europeană, Însă după prăbușirea celui deal II lea Imperiu Hittit (circa
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Arabii sunt un popor semit cu care românii au avut legături sporadice încă din Evul Mediu . În trecut, ei erau numiți "harapi" (din tc. "harap"). Termenul "arab" este de origine franceză și a pătruns în vocabularul limbii române abia în secolul al XIX-lea. În
Arabii din România () [Corola-website/Science/315100_a_316429]
-
noul titlu în librării. Pe data de 31 iulie, la București, apare cotidianul "Ziua," sub conducerea lui Ioan Slavici. Aici Rebreanu va publica, folosindu-se de pseudonime, cronici dramatice. Pe 17 septembrie - Datare pe piesa "Jidanul" (trei acte), cu tematică semită. Pe 21/28 septembrie publică în "Universul literar" studiul "Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan", care anticipă romanul "Crăișorul". În octombrie/noiembrie devine redactor la "Scena". În anul 1915 scrie povestirea istorică "Horia, Cloșca și Crișan". Pe 26 august încheie
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
(limba ugaritică: ???? : 'ṯrt; ebraică: אֲשֵׁרָה), în mitologia semită este o zeiță-mamă semitică, care apare într-un număr de surse antice, incluzând scrieri acadiene cu numele de Așratum/Așratu iar în hitită ea este numită Așerdu(s) sau Așertu(s) sau Aserdu(s) sau Asertu(s). este în general
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
anunță cu mândrie ca „Israelul este pustiit și sămânța lui nu mai este”. Wiliam Dever vede acest „Israel” ca o entitate culturală și probabil politică, dar mai degrabă un grup etnic decât un stat organizat. Străbunii israeliților erau, după limbă, semiți, înrudiți cu canaaniții și probabil amestecați cu aceștia în cursul timpului. McNutt spune, „Este mai sigur să presupunem că cândva în epoca fierului, o populație a început să se identifice drept „israeliți”, astfel separându-se cultural de canaaniți prin diferențe
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
După moartea ultimului rege al dinastiei, Sar-Kali-Sarii, imperiul se prăbușește ca urmare a răscoalei interne și a atacurilor guților, un popor de pastori nomazi coborați din Munții Zagros, care ocupă pentru un secol cea mai mare parte a Mesopotamiei. Triburi semite de pastori nomazi pătrund în prima jumătate a mileniului III î.Hr, din stepele Arabiei în centrul Mesopotamiei . Limba akkadiana este cel mai vechi idiom semitic atestat; ea adopta la mijlocul mileniului III î.Hr, scrierea cuneiforma, devenită limba internațională în
Imperiul Akkadian () [Corola-website/Science/304660_a_305989]
-
a adresa mortului întrebări în legătură cu credința sa și cu viața sa spirituală. Nu găsim nimic din această concepție în Coran, totuși, originea s-ar regăsi în anumite hadithe. Religia beduinilor reprezintă cea mai veche și mai primitivă formă de religie semită, așa cum afirmă orientalistul în lucrarea “Istoria arabilor “. Cultele arabilor peninsulari cu trăsăturile lor astrale, templele ornamentate,ritualurile complicate și sacrificiile, constituie un stadiu de dezvoltare ulterior, un stadiu atins de societatea sedentară. În această cultură nu se poate gândi ca
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
Siria și Arabia, fiind și locul de naștere al religiilor avraamice, regiunea are o istorie lungă și zbuciumată, fiind o răscruce a religiei, culturii, comerțului și politicii. Regiunea a fost locuită în cursul mileniilor mai ales de către popoare de limbi semite, mai întâi canaaneni, amoriți și alte câteva seminții înrudite, apoi evreii, numiți și israeliți sau iudei, ulterior și arabii. Un timp, în antichitate a fost prezent în zona de țărm și un popor de limbă probabil indo-europeană, filistenii, ulterior în
Istoria Palestinei () [Corola-website/Science/324938_a_326267]
-
împotriva Franței catolice și care, în taină, ajung s-o stăpânească profitând de sistemul republican. În viziunea lui Drumont, fundamentul antisemitismului trebuie să fie nu atât religios, cât rasial - diferența dintre rașele așa zis opuse - arienii și evreii denumiți și „semiți”. Descriind caracteristici contrarii ale acestora, Drumont dădea drept exemplu boli precum „gălbenarea” și anemia, devenite epidemii cu efecte nocive, de slăbire a „raselor nobile” - adica a etniilor galice, celtice, normande și germanice, prin infestarea cu paraziți „tipici” evreilor. Acuzația evreilor
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
în special cabrito-ul à la păstor: capra sacrificată foarte tânără, travesată de o bară de metal și gătită la foc făcut cu cărbune sau lemne. Alte mâncăruri tipice în care se observă de asemenea un stil al bucătăriei evreiești sunt: „semita” (pâine fără drojdie), desertul bobârnacului, preparat din pâine, brânză, stafide, arahide și zahăr brun. Prăjirea cărnii de taur la grătarul cu cărbune sau lemne - în principal din mezquite - în familie, acesta este unul dintre obiceiurile cele mai apreciate în Monterrey
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
păstrat în unele regiuni, iar cei care n-au reușit proba de curaj trebuie să trăiască ani întregi în afara satului. La tinerii masai între vârstă de 7 și 15 ani se practică „circumcizia” în mod festiv că și la popoarele semite. Mama va râde în prealabil părul pubian și capul tânărului. Tânărul n-are voie să arate semne de suferință în timpul operației care este lipsită complet de măsuri igienice. După circumcizie membrii tribului îmbrăcați în negru vor dansa și cântă toată
Masai () [Corola-website/Science/314194_a_315523]
-
la "ḥăǧǧ". În practică, aceasta include de obicei oameni mai în vârstă, ai căror copii pot să aibă grijă singuri de ei și tinerii care au bani și nu depind de nimeni. Pelerinajul la locurile sacre era un vechi obicei semit, amintit și în Vechiul Testament (Ieșirea 23:14, 17; 34:23-24; I Regi 1:3). Este probabil ca inițial, pelerinajul să fi avut loc în cadrul cultului solar, la echinocțiul de toamnă. În perioada preislamică, târgurile anuale din Arabia de Nord erau
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
H)Alper(i)n/Alperowitz/Galperin, Ginsburg/Ginzburg, Ul(l)mann, Warburg, Hildesheimer ș.m.a.). În comunitățile din diaspora, evreii au adoptat limbile locale, iar în sinagogă si școlile religioase se foloseau de limba ebraică și pe plan secundar de limba semită înrudită aramaica. Cu timpul, evreii și-au dezvoltat limbi particulare derivate din unele limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică. Limba idiș este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab), cu
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
face referire în mare în epoca poporului nuragici, derivă parțial din cele feniciene. "Vezi și:" Iudaism și Islam și mitologia levantină Vezi și: Annuna. Notă: Ugariții ne oferă primele și cele mai complete imagini ale religiei canaanite și ale religiei semite nord-vestice." Precum Creștinismul, Zoroastrianismul este o religie dezvăluită cu un singur Dumnezeu într-o formă asemănătoare unei treimi prezidând deasupra unei ierarhii cerești de arhangheli (Amesha Spenta) și îngeri.
Listă de zei după zona geografică () [Corola-website/Science/299875_a_301204]
-
un capitol din Prima Carte a Macabeilor; obiceiurile evreiești, legile și particularitățile sunt introduse fără vreo altă explicație; „Magnificat”, „Benedictus” și „Nunc dimittis” sunt pline de idei naționale evreiești. În ce privește stilul și limba poveștii copilăriei, ambele sunt atât de puternic semite încât pasajul trebuie retradus în ebraică sau aramaică pentru a fi apreciat în mod corespunzător. Prin urmare tragem concluzia că sursa imediată a Sfântului Luca nu a fost o sursă orală ci una scrisă. Unii savanți creștini se referă la
Isaia 7:14 () [Corola-website/Science/319998_a_321327]
-
epoca contemporană secularizarea s-a produs de facto fără să există tensiune între puterea seculară și cea religioasă (mai puțin în Iran, în secolul XX, dar aceasta tocmai pentru că în Iran există un fel de Biserică nemaiîntâlnită în restul lumii semite)”. Pentru Roy, această secularizare a societăților musulmane sugerează că există o compatibilitate de facto între islam, secularizare și laicitate. Eroarea determinismului între ”culturalist” inspirat de Huntington și influent la nivelul percepției comune este aceea de a considera fundamentalismul ca reactivare
Islam și democrație () [Corola-website/Science/331132_a_332461]