95 matches
-
asociere unele cu altele; de exemplu, vocalele sunt definite în opoziție cu consoanele, în condițiile în care la rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe și modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare la: * apertură (deschidere
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare la: * apertură (deschidere): vocala deschisă a vs. vocalele mediane/ semideschise e, ă, o vs. vocalele închise
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare la: * apertură (deschidere): vocala deschisă a vs. vocalele mediane/ semideschise e, ă, o vs. vocalele închise: i, î, u
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocalele implicite (de exemplu, î, i), cu rol auxiliar în pronunțarea consoanelor: cî, ci, chi etc.; * vocala scurtă i, considerată și vocală redusă în poziție finală postconsonantică sunet nesilabic, folosit la sfârșitul unei silabe, după o consoană: lupi, crezi etc. Semivocalele (i, e, o, u) sunt fie anterioare, nelabializate: e, i, fie posterioare, labializate: o, u. Ele nu pot forma singure silabe, intrând alături de vocale în componența diftongilor și a triftongilor: tei, seară, soare, nou, a-ri-pioa-ră, tăiau etc. Consoanele din limba
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte precum era, este, el, eu etc. I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice Grupurile de sunete 19/ grupurile vocalice din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... " (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) Cerințe: 1. Indicați, prin rescriere, vocalele și semivocalele din cuvintele: știu, calul. 2. Transcrieți din text două cuvinte derivate, un cuvânt compus și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați enunțuri cu omofonele: ai a-i; cel ce-l. 4. Alcătuiți un enunț în care cuvântul ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de reformulare a unor replici date, cu păstrarea sensului inițial; * exerciții de dicție 5, valorificând: * cuvinte organizate în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
capabile a se răsfrânge în cele mai vaste ecouri", poetul creează îmbinări de sunete care „îi amplifică în toate felurile această deschidere": în cuvântul „mai", poetul realizează acest efect fonetic prin asocierea cu sunetul „m", echilibrat la finalul cuvântului de semivocala „i", a cărei apertură ne dă sentimentul că încă firul sonor își continuă Odiseea sa către orizonturi infinite. în cuvântul „departe", „a"-ul e potențat de șiruri de sunete ondulate succesiuni de vocale și consoane al căror final reîmprospătează impresia
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
pe tot parcursul școlarității. Competențe specifice Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexicale; - adaptarea vorbirii la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - greșeli de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cameră", pg. pais [pə΄i(] "țară", sued. ingång [΄ing((] "intrare", norv. musiker [mu:΄sikər] "muzician", dan fatti [΄fati] "sărac", engl. incessant [in΄sesnt] "neîncetat, permanent", rom. bilă [΄bilə] ( = vocală centrală închisă: rom. rîu [r(w], pg. noite [΄nojt(] "noapte" j = semivocală anterioră: germ., neer. ja [ja] "da", norv. jord [jo:r] "pămînt", fr. monsieur [mös΄jö] "domn", rom. iar-nă [΄jarnə], dan. hj(lp [jälp] "ajutor", sued. böja [΄böja] "a încovoia" ( = consoană fricativă prepalatală sonoră: neer. horlage [x(΄lo:(ə] "ceas", pg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]