773 matches
-
19 octombrie 1947, în satul Bahrinești**, „satul băgrinilor“, adică „al salcâmilor-de-aur“, «sat de pe graniță, tăiat în jumătate de frontiera nedreaptă dintre români și români» - după cum ne încredințează autorul -, din fostul județ al României, Rădăuți, astăzi, satul Bahrinești purtând numele „cu semnificant ajustat limbii postbolșevicei stăpâniri“, Bagrinivka, din raionul Hliboca, regiunea Cernăuți-Ukraina). Înainte de a face „radiografia“ valoros-recentului „op“ semnat de Mihai Prepeliță, bahrineanul/băgrineanul de astăzi, purtătorul unei impozante bărbi ca de patriah de Moscova („smulsă cu mosoare/bigudiuri cu tot de la
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
cărei construcție narativă amintește de sistemul filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator.html [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
acum/ Numai plopul știe, numai plopul.”(Chiot cu Esenin) Alteori universul poetic este dominat de trăiri la nivelul senzației ( Strigăt orb, Îți ghicesc tăcerea, Rouă pârjolită, Oarba). Apar semne care prevestesc ,,o altă stare”, comunicarea adâncind relația dintre semnificat și semnificant: ,, Azi pe deal, mâine pe vale/ Când călare, când pe jos./ Traista umerii mi-a ros/ Și mă arde frigu-n șale.// Orizontul aburos/ Dă nătâng să se prăvale/ Azi pe deal, mâine pe vale/ Când călare, când pe jos./ Nici
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Mirelei sunt veritabile structuri complexe, în care materia picturală devine subiectul compozițiilor; iar culorile de ulei, pigmenții, baițurile și tușurile iau în stăpânire toată suprafața lucrării. Pentru o mai bună înțelegere a stilului abordat de Mirela aș afirma faptul că semnificantul devine semnificat, dacă am traduce limbajul vizual în limbaj lingvistic, pornind de la postulatul lui Ferdinand de Saussure. În considerarea acestui aspect, să avem în vedere că semnificantul reprezintă latura acustică a semnului, ceea ce receptorul aude în planul perceptiv al expresiei
La Galeriile Carol, sezonul 2017 începe cu expoziția „Entropomorfe”, semnată Mirela Iordache by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105803_a_107095]
-
o mai bună înțelegere a stilului abordat de Mirela aș afirma faptul că semnificantul devine semnificat, dacă am traduce limbajul vizual în limbaj lingvistic, pornind de la postulatul lui Ferdinand de Saussure. În considerarea acestui aspect, să avem în vedere că semnificantul reprezintă latura acustică a semnului, ceea ce receptorul aude în planul perceptiv al expresiei; în vreme ce semnificatul reprezintă conceptul la care trimite semnificantul. În limbaj vizual, materia și modalitatea de expresie tehnică, picturală, devine una cu reprezentarea mentală, conceptuală. Accentuarea materialității pânzei
La Galeriile Carol, sezonul 2017 începe cu expoziția „Entropomorfe”, semnată Mirela Iordache by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105803_a_107095]
-
în limbaj lingvistic, pornind de la postulatul lui Ferdinand de Saussure. În considerarea acestui aspect, să avem în vedere că semnificantul reprezintă latura acustică a semnului, ceea ce receptorul aude în planul perceptiv al expresiei; în vreme ce semnificatul reprezintă conceptul la care trimite semnificantul. În limbaj vizual, materia și modalitatea de expresie tehnică, picturală, devine una cu reprezentarea mentală, conceptuală. Accentuarea materialității pânzei era văzută de Clement Greenberg ca „all-over painting” în terminologia care definea pictura abstractă americană (prima menționare a termenului a fost
La Galeriile Carol, sezonul 2017 începe cu expoziția „Entropomorfe”, semnată Mirela Iordache by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105803_a_107095]
-
ia „leacul cel mai eficient“ din articolul Cacofonie, cacofonită, ligamentită, de la paginile 61 - 66 ale lucrării noastre, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003 / http://www.banaterra.eu/romana/files/pachia-tatomirescu ion dictionar de termeni estetico-literari lingvistici.pdf ; și, de se dorește semnificantul exact, mistuitoarea „boala literară“, la care se referă aici și editorul G. Terziu, se cheamă de fapt autorlâcită; istoricul Ion Rotaru utiliza termenul „autorlâc“ înainte de 1989); «...o surpriză ne face autoarea în această carte, incluzând poeme cu tentă umoristică [...]: „- Uite
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
originalei „ontologii “a limbii/Logosului. Ca și la Marin Sorescu, în creația lui Nichita Stănescu s-au reliefat „mai devreme “trăsăturile „noii estetici “antiproletcultiste; mai exact, s-a realizat saltul în neliniarul „lirosofic “ Al gândirii metaforice, s-a afișat victoria semnificantului în „lupta “cu semnificatul, „s-a cartografiat “cea mai mare suprafață lirică raportată la cele cunoscute până în veacul său, s-a re (a) clamat o nouă demiurgologie, într-o topică sacralizând profanul, s-a instituit noul autohtonism etc. V. Treapta
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
îngreunându-se / ca să poată cădea înapoi, spre pământ. Odată născută în zonele stelar-cosmice, Poezia se hrănește acolo, cam cât „o viață“, «cu muzica sferelor», abia după aceea, prin radarele/ receptoarele divin-cosmice ale poeților, se lasă „captată“, rostindu-se în semnificat- semnificanți lirici: Cu pavilioanele-albastre încordate, / numai viitorul o așteaptă / să-i intre-n auz, / și ea stă acolo, o viață, hrănindu-se / cu muzica sferelor. Apoi / se-ntoarce deasupra noastră, / spunându-se pe sine, în cuvinte. O sublimă ascensiune - „în trepte
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
secund. Stilistic, zgârcenia lexicală, insistența pe câteva câmpuri lexico-semantice, simplificarea discursului, impresia de gânduri inserate într-un jurnal liric, decantarea până la excluderea (programatică sau nu) a înfloriturilor de stil nu golesc poezia de semnificații. Altfel spus, aplecarea prea insistentă pe semnificant nu exclude semnificatul. De aceea, din întregul poeziilor, rămâi măcar cu gândul suspendat la câteva versuri care oferă tăria lirică, în ciuda unor locuri comune care îi scad din intensitate. Câteva texte care se ridică la un anumit nivel valoric sunt
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1448128628.html [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
a desluși prin cuvânt ideea și voia vorbitorului, care gândește în limba sa natală. Limbile pământului au un singur numitor comun, limbajul prin vorbire, cuvântul ca manifestare conștientă a activității de fiecare zi a omului pentru că limbajul selectează simultan un semnificant, dintr-o masă informă de sunete, și un concept, dintr-o masă informă de percepte. A cercetat și a demonstrat că limbajul are o dimensiune sincronică, ca raporturi între semne la un moment dat, și o dimensiune diacronică, ca evoluție
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
poate face fericit dar și nefericit. Jocul ambiguu al acestora este ca un joc al ielelor, după cum mărturisește marele romancier român, Camil Petrescu, în eseurile sale filosofice despre idee ca produs materializat al cuvântului. Semnul este un simbol al semnificației semnificantului trăit de cel care caută să exprime un adevăr existențial. NLP-ul (programarea neurolingvistică) este un progres însemnat în psihoterapie și consiliere, un studiu al structurii trăirilor subiective. Un film, cu un subiect relaxant, despre viața liniștită a unei familii
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. Ea era frumoasă ca umbra unui gând. / Între ape, numai ea era pământ. (SOrd, II, 205 sq.). Poezia surprinde un aspect fundamental al esteticii stănesciene, revolta semnificantului împotriva semnificatului, modul în care semnificantul „atrage“, „naște“ semnificatul, ori - după cum ne încredințează în alt context (cf. SSubl, 11) chiar poetul - chipul decurgerii materiei din Cuvânt. În «Evocare», e vorba despre proaspăt născuta Poezie, identificându-se în iubirea absolută a
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. Ea era frumoasă ca umbra unui gând. / Între ape, numai ea era pământ. (SOrd, II, 205 sq.). Poezia surprinde un aspect fundamental al esteticii stănesciene, revolta semnificantului împotriva semnificatului, modul în care semnificantul „atrage“, „naște“ semnificatul, ori - după cum ne încredințează în alt context (cf. SSubl, 11) chiar poetul - chipul decurgerii materiei din Cuvânt. În «Evocare», e vorba despre proaspăt născuta Poezie, identificându-se în iubirea absolută a eroului liric: «Ea era frumoasă ca
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
a cosmosului, / ninge cu fluturi sub curcubeul cosmicului suflet / ca și sub fruntea mea de ianuarie, / ca și sub ochii mei de culoarea inimii de nuc, / ori, mai degrabă, ca pe foaia-mi de papirus, / unde-ncolțește solemn și înalt / semnificantul meu de jar, / în certitudine perenă, de făurar ... ” Câteva poezii reflectă atributele esențiale ale Poetului: “Înaripat de vulturi-triftongi ... Călător în munți, omul, / călător neîncetat, din munți, râul ... / Poetu-i înaripat de vulturi-triftongi și se bucură / cu temeinicit rost, în plaiul râului
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
fi pentru o clipă învingător tot frustrat ai fi eul meu eul meu de ce nu mă părăsești ATÂTA SPAIMĂ ÎN LINIȘTEA LUMII între ghilimele orice își schimbă semnificația orice lucru poate fi compensat până nu mai poate fi compensat între semnificant și semnificat moarte deschisă de viață liniștea până la apatie este pregătire pregătire pentru kenoza spaimei frica aceasta este liniștea aceasta pentru marile spaime nu am fost pregătit în liniște deplină o singură dată m-am îndoit de tine atunci când încercai
POEME TIMIDE de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1452776936.html [Corola-blog/BlogPost/380597_a_381926]
-
ceva, nu este decât uitarea (și amintirea) acestei „patrii natale” pe care o reprezintă limba. Cititorul este obligat în „Convorbiri imaginare...” să nu uite că semnificatele scriiturii/ filosofiei borgesiene nu trimit nicidecum la un referent real, ci doar la un semnificant pur verbal. Patria de origine a limbii, aceea în care Povestitorul, Filosoful, Poetul, Criticul (un creator de puncte de vedere noi în raport cu Textul) și Cititorul acestora sunt invitați să se reîntoarcă permanent, pentru a înțelege cartea - palimpsest „Convorbiri ...”, mai ales
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
aruncându-se în apele lucide ale visului. Autorul desfășoară acțiunea pe mai multe planuri, în adâncimea subconștientului, prin ruperea oricăror bariere convenționale și de percepție. Fiecare tablou are un titlu ce ne conduce, subtil și imprevizibil, pornind de la semnificat la semnificant. Și invers, explorând la maximum cu putință subconștientul conștientului, adică copilul ajuns în starea imponderabilității perceptibilului. Starea onirică a Femeii cu lună trece prin mai multe etape, toate desfășurându-se în întuneric, (înțeles ca mod al orbului care vede în
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_cu_luna.html [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
aruncându-se în apele lucide ale visului. Autorul desfășoară acțiunea pe mai multe planuri, în adâncimea subconștientului, prin ruperea oricăror bariere convenționale și de percepție. Fiecare tablou are un titlu ce ne conduce, subtil și imprevizibil, pornind de la semnificat la semnificant. Și invers, explorând la maximum cu putință subconștientul conștientului, adică copilul ajuns în starea imponderabilității perceptibilului. Starea onirică a Femeii cu lună trece prin mai multe etape, toate desfășurându-se în întuneric, (înțeles ca mod al orbului care vede în
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_cu_luna_0.html [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
cărei construcție narativă amintește de sistemul filosofic propus de Blaga și abordat de Eliade. Prin metoda folosită, fiindcă de el este vorba, Dumitru Velea, în drama Podul umblător, Editura Fundației Culturale „I.D. Sârbu”, face acea mișcare ce se sfârșește de la semnificant către referentul existențial, pentru ca „prezența” referentului să devină „flagranță”. Piesa pe care ne-o propune Dumitru Velea este o zguduitoare dramă dantescă în care găsim aceleași idei, mituri și esența secretă a înțelegerii lumii, elemente pe care le-a folosit
PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_vele_podul_umblator.html [Corola-blog/BlogPost/356689_a_358018]
-
paradoxurilor“, oximoronizarea / paradoxizarea lumilor macrocosmice / microcosmice (într-o direcție estetică în care se relevă originalele, inconfundabilele teritorii poetice ale lui Marcel Turcu, Eugen Evu ș. a. - cf. [pentru estetica paradoxismului] PTDelrc**, pp. 298 - 301 / PTGrp***, pp. 229 - 452); „marea revoltă“ a semnificanților împotriva semnificaților, cu „bucuria-i cuantică întreagă“, cu bogăție lexicală etc.; dar nu „bogăție lexicală“ extrasă fără noimă, „pe masa de abanos / brad“, din droaie de dicționare de neologisme și din cele peste 160 de stiluri funcționale ale limbii: al
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
scriu. În consecință, poeții cei mai autentici ai unei atare epoci de criză sunt cei ce se desprind de fascinația pe care o exercită tot mai puternic limba - limba în sine, ca urmare a jocurilor infructuoase pe care le permit semnificanții ei -, întrucât ei știu că vorbele au rațiune de a fi și valoare atunci când evocă o realitate ce transcende, cu toată profunzimea ei, în egală măsură infinită și imediat perceptibilă, semnificații exclusiv superficiali, ce sunt efectul obligatoriu al gândului conceptual
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 by http://confluente.ro/Yves_bonnefoy_andres_snch_eugen_dorcescu_1368975091.html [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
nu în ultimul rând, cele despre receptare (VI). Eseul final, despre beatitudine și spirit (X), coronat opus, fără îndoială. Primul dialog, cel despre avatar, deschide către toate celelalte. Prin plurivalența lui, avatarul, cu etimologia lui în religiile hinduse, trimite, prin semnificantul și semnificațiile, care l-au consacrat ca simbol, spre reîncarnări succesive, spre surprinzătoare modalități de penitență, sau chiar spre începuturile epifaniei, spre proto-epifania orientală. Mirela-Ioana Borchin identifică, așadar, în poezia lui Eugen Dorcescu, reflexe ale opțiunilor sale pentru cultura orientală
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1473250740.html [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 26 aprilie 2006. Nr. 570. Anexa PROIECTUL manifestării "România - Secolul XXI", Strasbourg Manifestările românești la Strasbourg reprezintă o "radiografie" națională, o "amprentă" românească - un bagaj de semne, simboluri și semnificanți ai României ca partener european autentic. Este marcat un secol de prezență europeană a României, împreună cu conexiunile ei ancestrale - tradiții, rădăcini, încărcături spirituale etc. -, cu prezentul profund european, pe toate palierele caracteristice și cu viitorul de "dovezi" europene în derulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177435_a_178764]
-
face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă.” Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul triadic al lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: semnificant, semnificat, semn, ai cărui termeni corespondenți în lucrarea lui Barthes sunt: formă, concept și semnificație, ultimul corespunzând mitului, care se încarcă de sens într-un anumit context spațial, temporal, istoric, cultural, politic, social etc. Mitul definit de Barthes nu se
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]