1,463 matches
-
firii“, e preotul ce oficiază „din pravila iubirii / același vechi și tânăr ritual“, dăltuind din vis o „altă casă de iubit, / cu zid de piatră diafană / în care iar te voi zidi, femeie-ană“, dar, concomitent, și„soldatul de plumb“ ori „sentinela ultimului cânt“, deposedat de propria cetate, însă gata să aștearnă noi însemne pe răbojul vremii ( Sunt sentinela ultimului cânt, / sub vămile de fum ale tăcerii, / uitat de flori cu trupul frânt, / mai las un ceas pe marginea-nserării. // Cetatea mea
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
altă casă de iubit, / cu zid de piatră diafană / în care iar te voi zidi, femeie-ană“, dar, concomitent, și„soldatul de plumb“ ori „sentinela ultimului cânt“, deposedat de propria cetate, însă gata să aștearnă noi însemne pe răbojul vremii ( Sunt sentinela ultimului cânt, / sub vămile de fum ale tăcerii, / uitat de flori cu trupul frânt, / mai las un ceas pe marginea-nserării. // Cetatea mea de mult e cotropită / și-n turnu-i orologiu grav tot bate, / pe când un murg cu stele sub
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
cu stele sub copită / nechează îndelung cu gluga nopții-n spate. Și-n golul orb prin turlele visării / pe-o pagină de suflet tot mai scriu / un cânt de plumb pe colțurile zării / când bate iarna codrul a târziu. // Sunt sentinela ultimului cânt, / Cetatea mea de mult e cotropită, / Iar pagina cu vise zboară-n vânt / Prin gluga nopții în păduri pitită.). Convins că numai „iubirile / cad în ispite“, scrie iubitei „peste trup poeme / din cer, din apă și cuvânt“, sfătuind
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
aparat de transmisie și a început să vorbească repede cu superiorii lui. Așa ne-a prins noaptea, sleiți de puteri și nemâncați; eu cu Vida Baci ne-am retras spre căruță și ne-am trântit să ne odihnim, cu o sentinelă lângă noi, formată din doi soldați, bătrânul s-a perpelit toată noaptea și mă striga mereu :” Măi, Mihaly, murim, mă!” “Și ce dacă!”- îi răspundeam eu. “Păi tu crezi că moartea e așa o jucărie?” “E mai ceva ca o
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
mele se vor alătura cu întreaga ființă. Luptând alături de olăcari și chabnici pentru biruință. Pe Vlad de Baiazid sprijinit Îl vor din țară cât de curând izgonit. În depărtare se aude un galop de cal care sfâșie liniștea nopții.O sentinelă somează călărețul. Din cortul domnesc se aude conversația dintre cei doi.). STREJERUL I Stai! Cine ești!? URSAN Vătaful de plăieși Ursan, și vin cu vești! Pentru domnul nostru să-i spun cuvânt De la Căpitanul Alună, că oștenii sunt Pe drum
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
voi străbuni, din adâncul mormintelor și voi, mucenici și ctitori de țară, din gropițele voastre! Asasinații erau numiți asasini! Criminalii carliști îi numesc pe români trădători!... Închid ochii și văd cum mama lui Mircea Condopol, profesoară de limba franceză, printre sentinele se aruncă în genunchi la picioarele lui, îi scoate încălțămintea și-i sărută picioarele. Este ridicată între baionete și scoasă în afara cordonului... Acolo, în fața fostei băi orășenești, unde au fost târâți și executați, o baltă de sânge stătea mărturie: Mircea
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
ce ardea. Gospodarii cu mai puțină stare își aduceau vreascurile de la pădurea din coasta satului. Pentru câte o sarcină de găteje se-nțelegeau ei cumva cu paznicii boierului Sturza și-o scoteau la capăt. Dar acum era opreliște mare din partea sentinelelor sergentului cel țanțoș. Dumitru lu' Ciocoiu însă nu prea era dus la Biserică. Familia lui avea multe guri de hrănit și nu era de șuguit cu asta. Făcu ce făcu și, păcălind soldatul de pază, intră în pădure încins de
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ULTIMA SANTINELĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ultima sentinelă Sunt sentinela ultimului cânt, sub vămile de fum ale tăcerii, uitat de flori cu trupul obidit și frânt, mai las un ceas pe marginea-nserării. Cetatea mea de mult e cotropită și-n turnu-i orologiu grav tot bate, pe când un
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ULTIMA SANTINELĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ultima sentinelă Sunt sentinela ultimului cânt, sub vămile de fum ale tăcerii, uitat de flori cu trupul obidit și frânt, mai las un ceas pe marginea-nserării. Cetatea mea de mult e cotropită și-n turnu-i orologiu grav tot bate, pe când un murg cu
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
cu stele sub copită nechează îndelung cu gluga nopții 'n spate. Și-n golul orb, prin turlele visării, pe-o pagină de suflet tot mai scriu un cânt de plumb pe colțurile zării când bate iarna codrul a târziu. Sunt sentinela ultimului cânt, Cetatea mea de mult e cotropită, Iar pagina cu vise zboară-n vânt Prin gluga nopții în păduri pitită. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „ Ultima santinelă ” Referință Bibliografică: ultima santinelă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
pe care voia să-l facă tatălui său, care avea vie. Ceea ce luase drept stropitor împotriva filoxerei era de fapt un aruncător de flăcări! După ce armata sovietică a luat în stăpânire cetatea, s’a găsit că decât să se posteze sentinele în dreptul tuneleleor, este mai practic să se tragă din când în când cu mitralierele în întunerecul acestora: copii nu au fost însă descurajați și au activat în pauze... Cum la Arad stăteam perete în perete cu baia de aburi Simay
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
adevărat de iarnă nu am simțit când timpul s-a scurs. Mediul din jurul parcului din centrul orașului Moldova Nouă era împodobit cu steaguri tricolore, cei prezenți fiind decorați cu un mic semn al marii sărbători, adică un mic steguleț tricolor. Sentinele cu echipament de paradă străjuiau Monumentul Eroilor. Soborul de preoți din parohiile orașului au realizat slujba religioasă impusă de protocol, dar cuvântarea de final a preotului Iconom Iova MEGHELEȘ a dat o mare importanță evenimentului. Un cuvânt bine documentat a
1 DECEMBRIE 2011 LA MOLDOVĂ NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358084_a_359413]
-
un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români, ruteni, târgoveți trec pe langă evrei cu caftan și ungrofili austriecești. Pe largă Hauptstrasse se opresc trei călăreți în fața unei cazărmi cu gherete vărgate pentru sentinele, iar poștalionul aleargă răscolind colbul, tras de patru perechi de cai, biciuiți aprig de surugii. Acesta umbră din tristețea imensității provinciale cezaro-craiesti strică vioiciunea verdelui peisaj cu care copilul Eminescu venise de acasă. În această năvălire de zidărie germanica, bisericuța
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Curg prin văi, mângâie lespezi cu-ntreruperi ori accente. Fulgere răsar din nouri cu lumină orbitoare. Tunete-n prelungi ecouri trag doar salve de onoare ! Uite,se înseninează... De prin văi, de prin vâlcele ies fuioare ce planează transformate-n sentinele. Muntele cu măreție își arată iarăși fața. Ploaia-n scurtă vijelie a trecut, cum trece viața ! De Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: În Bucegi / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2073, Anul VI, 03 septembrie 2016. Drepturi de Autor
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
din neolitic pînă azi. Eliade afirma, cu îndreptățire, că un român înțelege mai ușor cultura orientală pentru că gîndirea sa tradițională, agricolă și pastorală, are elemente comune cu gîndirea arhaică asiatică. Totuși, prin poziția lor geografică de "punte" sau "poartă" sau "sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate față de turci și viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
publicistica eminesciană dar și în poezia Doina ne obligă să ne întrebăm asupra provenienței informațiilor și a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în revista Familia) "ultima și mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
exista". Viața a voit ca totuși V. Lucaciu să mai vorbească despre M. Eminescu și Titu Maiorescu în alți termeni. La Titu Maiorescu se referă cu evlavie într-o conferință de la Alba Iulia (16/19 mai 1912): "...să fim acea sentinelă și acel geniu conducător, care după vorbele lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga are să ne arate calea, pe care să mergem cu toți înainte...". Dar, în conferințele sale, V. Lucaciu cita cu predilecție din Andrei Mureșanu, din V. Alecsandri și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că anterior anului 1944, partidele, organizațiile și autoritățile burgheze au exploatat trăsăturile negative de caracter și comportament ale lui CRĂCIUN GHEORGHE și l-au folosit împotriva intereselor clasei muncitoare. Documentele relevă apartenența lui CRĂCIUN GHEORGHE la organizațiile „NOI”, „REACȚIUNE”, „ARMONIA”, „SENTINELA”, „VOINICII LUI MANIU”, care aveau caracter anticomunist, profascist, naționalist, precum și la organizația legionară. De asemenea, din unele documente rezultă că a fost și agent al poliției. Față de cele de mai sus, propun deschiderea dosarului de urmărire informativă asupra numitului CRĂCIUN
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pe aceea de la „Sămănătorul” și, mai ales, de la micile publicații sămănătoriste din provincie. Se tipăreau și mai cu seamă se retipăreau povestiri cu o pronunțată tendință moralizatoare, poezii patriotice și foarte multă lirică populară. V. Alecsandri (Cântic ostășesc, Hora Unirei, Sentinela română ș.a.), D. Bolintineanu, A. Mureșanu, Iosif Vulcan, N. Negruțiu-Fekete, Gr. H. Grandea, Miron Pompiliu, G. Baronzi, I. C. Drăgescu, M. Strajanu sunt autorii la ale căror scrieri se apelează cu predilecție. S. Fl. Marian și, mai rar, Paul N. Oltenescu
AMICUL POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285324_a_286653]
-
1946; Alexei N. Tolstoi, Petru I, I-III, pref. Silvian Iosifescu, București, 1946-1950, Opere alese, I, București, 1957 (în colaborare cu Al. St. Medeleni); Ilya Ehrenburg, Vasilii Grosman, Lev Ozerov, Vladimir Lidin, Cartea neagră, I, București, 1948; N. S. Leskov, Sentinela, București, 1949; Iurii Efremov, Cornul alb, București, 1949; Iurii Gherman, Povestiri despre Felix Dzerjinski, București, 1949; A.S. Makarenko, Steaguri pe turnuri, București, 1950, Proză și scenarii literare, București, 1958, Povestiri și schițe. Articole despre literatură. Corespondența cu Maxim Gorki, București
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
lui campanie împotriva lui Al. I. Cuza. În situația de a fi suprimat, ziarul și-a suspendat apariția, iar Ministerul de Interne nu a mai dat aprobarea de reapariție, obligându-l astfel pe Grigorie Heliad să îi schimbe titlul în „Sentinela română”, nume sub care se va tipări în 1865. Ziarul era redactat de C. A. Rosetti, Radu Ionescu (care semna Radion) și, probabil, de Eugeniu Carada. Se publicau și articole care figuraseră mai înainte în „Românul”, versuri de V. Alecsandri
CONVENŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286400_a_287729]
-
a doua zi, la 25, și suspendară votarea, cerând siguranța vieții de la autoritățile superioare. Alegătorii erau secuestrați de teroare pe la casele lor. Urna ce conținea buletinele zilei de 24, învelită în pânză și acoperită de sigiliele alegătorilor, stătea sub paza sentinelelor. Bandele de bătăuși rămaseră singure stăpâne pe situațiune în ziua de 25. Atunci se făcu planul a se inventa un nou biurou nelegal; pe la orele 2 p. m. se votă fără control și se proclamară niște închipuiți aleși ai colegiului III
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
contestarea opacă. H. editează mai multe periodice: „Aghiuță” (1863-1864), „Satyrul” (1866), „Traian” (1869-1870), „Columna lui Traian” (1870-1877, 1882-1883). Este director la „Foaia societății «Românismul»” (1870-1871) și la „Revista literară și științifică” (1876), colaborează la alte gazete ale vremii („Buciumul”, „Familia”, „Sentinela română”, „Românul”, „Perseverența”, „Ghimpele” ș.a.). Chiar dacă treptat revistele lui H. vor fi orientate spre istorie, filologie, folcloristică, ele relevă un gazetar de o forță puțin obișnuită, conștient de nevoia depășirii diletantismului în publicistică și capabil să facă acest pas pe
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
în redacția cotidianului liberal „Românul”, unde își continuă activitatea jurnalistică. Ca director în Ministerul Cultelor ține, în 1865, conferințe cu subiecte istorice, iar ca ziarist, atacă guvernul și domnia lui Al.I. Cuza, prin articolele din „Conștiința națională” (1865) și „Sentinela română” (1866). Face parte din comitetul de direcție al „Revistei Dunării” (1866). După detronarea lui Cuza, este ales deputat de Argeș și membru în Consiliul comunal al Bucureștilor, iar în 1867 e numit agent al țării la Belgrad. A fost
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
România literară”, „Convorbiri literare” și multe altele). În 1940 este silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților”, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru” (1941-1943), dar mai ales ca asiduu colaborator la „Curentul”, „Evenimentul zilei”, „Sentinela”, „Soldatul”, militează prin versuri, proză, articole pentru evidențierea caracterului românesc al etniei și al spiritului locuitorilor din Basarabia, argument esențial al luptei pentru redobândirea acestei provincii. De-a lungul carierei sale publicistice, I. a semnat și D. Liuba, D. Pădure
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]