106 matches
-
fapt un agent CIA, care lucra sub acoperire și că l-a drogat pe poet cu săruturile ei, ca să-i mai tempereze intransigența politică. Vasile Rusu nu este primul „exeget“ care se lansează în ipoteze de acest gen, de un senzaționalism ieftin. „Predecesorii“ săi s-au dovedit însă ceva mai prudenți, păstrând în demonstrații o aparență de rigoare științifică. Autorul cărții Poetul suferinței renunță la orice precauție și alunecă în ridicol. Cu o tenacitate de om cu idei fixe, își subliniază
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și văzând cu acea ocazie cam cum arată bestia din mațele acesti așa-zis pensionar liniștit, de ecoul pe care l-a găsit subiectul printre cititori. Credeam că în tipul acesta de societate bazat pe multă superficialitate și artificialitate, pe senzaționalism, nu va stârni interesul publicului. A stârnit mai ales printre tineri, oameni care nu au trăit în comunism și care s-au arătat interesați în a afla ce s-a întâmplat atunci", a spus jurnalistul. CTP a mai subliniat că
CT Popescu nu-și pune speranțe în condamnarea lui Vişinescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/76754_a_78079]
-
marcată. Într-un efort disperat de a-l cuceri pe încăpățânatul și retractilul vecin, Mara va ajunge să-i povestească experiența ei pe jumătate traumatică, pe jumătate plăcută cu surprinzătorul părinte... Augustin Buzura folosește masiv, în romanul de față, rețeta senzaționalismului epic, cu tot ce presupune aceasta: întâmplări șocante, deznodăminte tragice, curs imprevizibil al lucrurilor, dictând asupra parcursului narativ. Cartea abundă de scene ale violenței și violului, iar răsturnările de situație sunt frecvente. Senzaționalismul evenimențial e atras însă și integrat într-
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
folosește masiv, în romanul de față, rețeta senzaționalismului epic, cu tot ce presupune aceasta: întâmplări șocante, deznodăminte tragice, curs imprevizibil al lucrurilor, dictând asupra parcursului narativ. Cartea abundă de scene ale violenței și violului, iar răsturnările de situație sunt frecvente. Senzaționalismul evenimențial e atras însă și integrat într-o structură reflexivă, ba chiar într-un mecanism problematizant, bine rodat, care are nevoie de fapte, cât mai multe fapte, pentru a le interpreta și etaja. Cu totul semnificativă e, din această perspectivă
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
Casă Regală a trasmis presei "clasice" o scrisoare prin care mulțumește comunității online. Lăsată în umbră de ziare și televizuni, care aleargă după senzaționalism, Casa Regală s-a reorientat spre mediul de informare online. Iată comunicatul ASR Prințul Radu: "Astăzi, 23 noiembrie 2010, la ora 12.22, blogul Alteței Sale Regale Principelui Radu al României a înregistrat vizitatorul unic cu numarul 2,000,000
Casa Regală are succes pe blog şi Facebook () [Corola-journal/Journalistic/70993_a_72318]
-
într-un apartament din cărămidă”. Legat de încercările presei de a intra în mintea criminalului, una dintre problemele care se pune este cea pe care o definește foarte bine Tom Chivers, scriind pe unul dintre blogurile afiliate site-ului că senzaționalismul pe care îl practică unele ziare, legat de atentatul din Norvegia, este unul care poate avea consecințe nefaste asupra publicului și poate inspira imitatorii. Jurnalistul îl citează pe Park Deitz, unul dintre psihiatrii criminaliști cunoscuți din Statele Unite, care a declarat
Anders Behring Breivik - portretul robot al criminalului, realizat de presa internaţională () [Corola-journal/Journalistic/60005_a_61330]
-
Dan Puric. Numele cu adevărat importante și cărțile ce mai apar la cele câteva edituri care refuză să depună stindardele (Art, Curtea Veche, Humanitas, Paralela 45, Polirom) sunt primite cu o indiferență din ce în ce mai apăsătoare. Standurile sunt inundate de literatura kitsch, senzaționalismul de bodegă i-a copleșit și pe editori, așa încât valoarea autentică zace prin depozitele vizitate de șobolani ale unor librării care, la rândul lor, gâfâie de la lună la lună, incapabile să-și plătească măcar curentul. In schimb, Dan Puric face
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
își are originea, naivitate și încredere în puterea creatoare a omului niciodată egalat de mașină, pentru că „niciodată mașina nu va scrie versuri”. Iar profesorul cibernetician zdruncină încrederea umanistă a interlocutorului: „Sînteți sigur? A și scris!”. O altă temă favorită a senzaționalismului de coloratură intelectuală, cosmosul, de data aceasta nu în articole de preamărire a cosmonauților sovietici, ci un interviu cu profesorul universitar autohton Călin Popovici despre era cosmică. Titlul confirmă dorința de impresionare a cititorului: „Am primit un mesaj interstelar?”. În
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4832_a_6157]
-
ironizarea lui Goga este invocată Gogomania etc.). Ironia recurge adesea la diminutive: reporteraș, gazetăraș. Alte procedee, continuând umorul secolului al XIX-lea (de exemplu, imitarea vorbirii străinilor), erau în presa de la 1911 mult mai frecvente decât în 2011. E criticat senzaționalismul altor gazete, care „speculează... curiozitatea morbidă a publicului cititor” (nr. 52), de pildă în interviurile bombastice cu banditul Pantelimon. Temele vieții cotidiene evocă suferințele pietonilor și accidentele produse de automobil - considerate ca extrem de frecvente - și întoarcerea din vilegiatură, de care
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
mijloacele. Dacă "I.D.Sîrbu este martorul curat, dar nu inocent, ci edificat deplin, al unui secol ticălos pînă în măduva oaselor", avem motive a presupune că relicte ale acestui secol ajung pînă la noi sub înfățișarea unor stridențe, ale unui senzaționalism repulsiv, îmbătat de sine, precum forme încă nedepășite ale sevrajului postcomunist. În cazul lui Alexandru Paleologu se relevă multilateralitatea sa, mediu favorabil conexiunilor dintre viață și cultură, opus izolaționismului cultural, subiectivismului benevol captiv sieși care are trecere în prezent: "ce
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
ale lumii. Lars, hacker-ul bazei de date a firmei de recoltare, îi dă lui Thomas posibilitatea de a-și identifica exact progeniturile și de a le vizita în Olanda, Spania sau Ungaria. Trama, interesantă în sine, alunecă într-un senzaționalism greu de digerat: în Amsterdam (unde altundeva?), Thomas pune de-un ménage à trois cu „mamele” lesbiene ale fiicei sale, după care o seduce cu bună știință pe ea însăși. Și, cum faptele în sine n-ar fi fost de
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
Și mai era dezmățul; cel din vremea Sodomei fusese un fleac; nu se cununau atunci, între ei, bărbați cu bărbați, și nici femei cu femei, cum se întâmpla acum! Asta o înfuria cel mai mult pe Antonia”. Mai mult decât senzaționalismul, cel mai mare păcat al prozei lui Ecovoiu îl constituie eseismul. Nu-i greu de observat că, fascinat de propria idee centrală (un părinte pe urma „urmașilor” săi virtuali), prozatorul o întoarce pe toate părțile, fără prea multe consecințe narative
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
Thomas se diluează într-o serie de conjecturi și ipoteze - previzibile și superficiale - cu privire la emergența fascismului. Thomas e bărbatul alfa care-și răspândește sămânța în întreaga lume, contribuind în mod cât se poate de direct la înmulțirea arienilor puri. Astfel încât senzaționalismul evenimentelor (după isprava cu propria fiică, Thomas sfârșește în pat cu un fiu și e închis - de data aceasta pe nedrept - sub acuzația de pedofilie) e depășit doar de senzaționalismul ideii. Mai degrabă decât să surprindă, însă, distopia lui Alexandru
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
cât se poate de direct la înmulțirea arienilor puri. Astfel încât senzaționalismul evenimentelor (după isprava cu propria fiică, Thomas sfârșește în pat cu un fiu și e închis - de data aceasta pe nedrept - sub acuzația de pedofilie) e depășit doar de senzaționalismul ideii. Mai degrabă decât să surprindă, însă, distopia lui Alexandru Ecovoiu nu face decât să plictisească. Atât contextul, cât și epica romanului sunt deficitare. Specificul Danemarcei e precizat prin câteva clișee, de la Hamlet până la Kierkegaard, în timp ce acțiunea lâncezește sub apăsarea
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
ofere un sens, cu atât mai mult cu cât totul se desfășoară în perspectiva unei morți anunțate, a unei despărțiri iminente. Uxbal poate vorbi cu morții și pentru o sumă de bani le comunică apropiaților ultimele lor gânduri. La limita senzaționalismului, „darul” lui Uxbal îl plasează în preajma morții, și de la un capăt la altul filmul nu face decât să ilustreze această proximitate. Bea (Ana Wagener), o femeie vârstnică, îi predă câteva lecții despre moarte, însă ceea ce îl va situa în cercul
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
care, și de această dată (cu excepția cîtorva Verzi), au strălucit prin absență. Cronicarul se adresează și el breslei sale, apreciind că un pas mai departe pe calea normalității s-ar face dacă presa n-ar mai vâna cu tot dinadinsul senzaționalismul (pe care la această ediție a trebuit să-l dibuiască prin mari eforturi) și dacă ar acorda mai puțină atenție emanațiilor lui Pavel Coruț pe tema homosexualității și manifestărilor de la Marșul Normalității în general.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
altă parte. Din absența compasiunii pentru cei vulnerabili, din afișarea unui soi de „machism” dinaintea feminității, din apologia lipsei generalizate de sens, din viziunea unei lumi în care, cu toții, suntem „nenorociți”, din concesiile făcute gustului public pentru morbid, sexualitate și senzaționalism. Poeta se dorește foarte mult a fi un autor postmodern. Izbutește, cel puțin prin adoptarea unui program antiumanist.
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
nivelul procesului în sine putem observa lipsuri diverse, precum generalizarea preluării integrale a materialelor "originale" din surse publice, o anumita dificultate în a înțelege fenomene și procese datorate lipsei unui bagaj de cunoștințe bazat pe lectură, o anumita înclinare spre senzaționalism cauzată de bombardamentul informațional la care suntem supuși zilnic. Acestea sunt însă fenomene inerente specifice societății în care trăim, iar procesul de predare a istoriei nu poate face altceva decât să se adapteze la noile realități. Note 1 Mirela-Luminita Murgescu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
președinți americani, cu toate că de familie îi cheamă ,Multe Capre". Ceea ce gîdilă în mod plăcut cerebelul la acest film - în care altminteri cîrligul emoțional e prezent din plin - e modul în care abordează aceste situații nu tocmai convenționale. Nu le exploatează senzaționalismul, reducînd personajele la un fel de ,găina care naște pui vii". Nici nu le privește cu condescendență. Cu alte cuvinte, le tratează normal. Iar aceasta e contradicția cea mai flagrantă cu America portretizată de filme și de mass-media. Rolurile sunt
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
nu poate fi promovat decât prin intermedierea traducerilor de calitate (credibile). Voi prezenta În continuare trista realitate a traducerilor eminesciene În engleză. Homo faber universalis Am argumentat În prima parte că temele la modă În țara legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze În străinătate (unde este În mare măsură necunoscut), ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
îmbrățișat de bună voie, sunt legate de experiența anterioară a orfelinatului unde s-au cunoscut. Această viață de dinanite conține ambiguități aluzionate, dar neelucidate nicio clipă, printre care o posibilă relație homoerotică între cele două. Cristian Mungiu a evitat însă senzaționalismul unei explicații care să încorporeze un erotism problematic, mai ales în raport cu rigorismul vieții monahale. Avem o anumită intimitate a atingerii pe care Alina o reclamă și pe care Voichița i-o refuză delicat, însă dincolo de un aspect fiziologic care niciodată
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
indiferent cât de „obiectiv” rămâne unghiul de filmare. Mai există la Mungiu un fel de moderație, o bună succesiune a evenimentelor în obținerea unei încărcături afective care este detonată controlat printr-un sistem de anti-climaxuri tocmai pentru a evita un senzaționalism ieftin speculat în filmele horror sau în cele care pun religiosul în ecuația unui trăirism dus până la ultimele consecințe. Cazul Tanacu este prezentat de Mungiu ca un caz social tratat cu mijloacele unui sociolog dublat de un fin analist, desigur
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
o readucă în prim plan. Existența poetului se confundă cu dosarul întocmit de organele de partid însărcinate cu „rescrierea pe baze științifice a istoriei naționale și o mai actuala înțelegere și interpretare a evenimentelor istorice”. În miezul românului stă un senzaționalism narativ mai degrabă decât unul de subiect propriu-zis, de vreme ce abia la pagina 393 suntem avertizați că biografia lui Eminescu din paginile anterioare fusese reconstruită ideologic la aproape un secol distanță de la moartea poetului. Fapt care transformă biografia lui Eminescu într-
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
articole care, în mod normal, ar leza inteligența cititorilor. Și, totuși, acest gen de informație are „lipici” la o mult prea mare parte a publicului. Cine pe cine credeți că imbecilizează: publicul, presa sau presa, publicul? Explicația vine din efectul senzaționalismului, care nu e o chestie nouă, se studiază în manualele de jurnalism, dar are o platformă nouă, o platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut presa de senzație, cu fotografii mari, cu intimități din viața celebrităților, cu priviri
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
Profesorul universitar american Roy Peter Clark a publicat un articol care merită toată atenția jurnaliștilor nu doar de peste ocean, ci din toată lumea: mai ușor cu senzaționalismul și trâmbițarea dezastrului iminent al SUA! A fost posibil mult mai mult rău de-a lungul istoriei! Sub titlul „Ziariști, America nu se află în pragul dezastrului! Să nu ne mai prefacem că este așa”, profesorul Clark, specialist în jurnalism
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]