105 matches
-
profetic ori dacă extrapolează alarmist desfășurări în curs, reale și incontestabile, dar oricând pasibile de modificări imprevizibile, numai trecerea timpului o poate dovedi. E drept că autoarea exprimă oarecare prudență în capitolul introductiv, dar pe parcurs se lasă furată de senzaționalismul intrinsec fenomenului studiat, iar concluzia e „resemnată”, fatalistă față cu o „americanizare” generalizată, la nivelul culturii populare manipulate comercial și impuse mediatic. C. opinează, în deschiderea studiului său: „Dacă lumea postmodernă este una a realităților multiple, a micilor narațiuni, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
nivelul procesului în sine putem observa lipsuri diverse, precum generalizarea preluării integrale a materialelor "originale" din surse publice, o anumita dificultate în a înțelege fenomene și procese datorate lipsei unui bagaj de cunoștințe bazat pe lectură, o anumita înclinare spre senzaționalism cauzată de bombardamentul informațional la care suntem supuși zilnic. Acestea sunt însă fenomene inerente specifice societății în care trăim, iar procesul de predare a istoriei nu poate face altceva decât să se adapteze la noile realități. Note 1 Mirela-Luminita Murgescu
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
ești e cu totul altfel de cum apari în ziare. Cine să înțeleagă interpretarea unei cărți, de exemplu, așa cum numai autorul știe ce a vrut să spună ? Cine, criticul ? Poate, nu zic, dar am impresia că de multe ori caută numai senzaționalisme, ca să-și vândă ziarul. Așa că de ce să nu citesc eu direct cartea ? se amuză Cristi. Voi avea astfel cea mai onestă părere. La fel și despre mine probabil se spun vrute și nevrute, nu zic că n-am auzit, am și eu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
prăjiturile și pentru a da "viață" gemurilor (Violet 498-99). O asemenea înțelegere deosebită este ceea ce cere jurnalismul literar narativ, și într-adevăr "Bruta" poate știa ceva ce Norris încă nu aflase. Distincția lui Berger ne ajută să diferențiem clar între senzaționalism și jurnalismul literar narativ. Totuși, relația dintre cele două forme și jurnalismul de investigație este mai ambiguă. O parte a problemei constă în faptul că jurnalismul de investigație a fost întotdeauna deviat spre senzațional, așa cum unul din jurnaliștii contemporani notează
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe jumătate sufocată". Mai mult, de la un asemenea fundal ei vor începe o coborâre simbolică în mină înainte de a avea posibilitatea de a regăsi familiarul cer albastru. Pasajul conține o previziune a ceea ce se va întâmpla. În general scapă de senzaționalism - cu excepția lui "mizerabil", care este în mod fundamental emotiv, nu la fel cu "răvășit" și "pe jumătate sufocat" care pot fi în aceeași măsură și descriptive - prezentându-i cititorului ceea ce acesta așteaptă să întâlnească ca fiindu-i familiar prin mijlocirea
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
urmărea totul din prima tribună, căuta să atragă atenția asupra lui și despre care cel dintâi nu făcea nici o mențiune în Revolt in the Desert (Revoltă în deșert). Împotriva acestui tip de efervescență romantică, care este, probabil, o formă de senzaționalism și, în același timp, o tiranie ideologică, s-a revoltat jurnalismul literar și va continua să se revolte chiar și mai zgomotos în timpul Marii Crize. Declanșarea Marii Crize a determinat o reevaluare a practicilor jurnalistice. Drept urmare, unii jurnaliști vor evita
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de a transmite subiectivitatea autorului. Wilson a reușit acest lucru și încearcă să își determine cititorii să îi accepte ideologia. Dar influența acesteia poate fi uneori foarte puternică, drept pentru care Wilson depășește granița fină ce desparte jurnalismul literar de senzaționalism și de catalogarea Celuilalt drept brută. Acest lucru este evident în următorul fragment, în care autorul încearcă să realizeze o descriere echilibrată atunci când face distincția între două tipuri de polițiști, dar tot sfârșește prin a realiza o caricatură grosolană a
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
După cum mai remarca Frus, rezultatul ar putea "doar să își obiectivizeze personajele și să provoace condescendență din partea cititorului (precum și a scriitorului)" (Politics and Poetics 93). Din acest motiv Frus cataloghează Hiroshima drept pur senzaționalistă, argumentând că se încadrează perfect în senzaționalismul definit de John Berger drept: reducerea experienței celuilalt la un adevărat spectacol în ramă ce atrage înfiorare sau șoc din partea cititorului" (Another Way 63). În mod implicit, prin bariera ridicată de condescendență, Celălalt poate fi ținut la distanță. Frus are
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
față de instituțiile guvernamentale. Această percepție a corupției larg răspândite este alimentată de presa filipineză care este printre cele mai abuzive din regiunea Asiei de Sud-Est. Ea scapă nepedepsită, oricât de mincinoase și malițioase ar fi reportajele ei. Este notorie pentru senzaționalismul practicat și pentru neînțelegerea noțiunii de obiectivitate. Pe scurt, este lucrativă, dar nu profesională”. În indexul reflectând percepția corupției pe 2005 întocmit de Transparency International, România stă mai bine (locul 87) decât Filipine (locul 117). Totuși, pentru mulți cercetători, demersurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
că zgomotul epocii nu se adre- sează numai auzului. Este vorba și de un zgomot intern, de o agitație pe care o creează acumularea de informație, de un zgomot mediatic în care se întâlnesc într-un mixaj cacofonic bruitismele atâtor senzaționalisme și superfi- cialități țipătoare, formula specifică de exorbitare pe care spațiul mediatic o creează. Avangardiștii se vor bucura de acest zgomot al urbei ca de un glas vital al modernității, pentru omul finisecular însă zgomotul civilizației este înre- gistrat cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
avem acces la mijloacele dramei burgheze. Există însă și un dispozitiv de reglaj/dereglaj, reprezentat de sfera mediatică, dispozitiv care ar trebui să realizeze un echilibru între cele două scale, dar care produce o deformare specifică, recu- perabilă în termenii senzaționalismului mediatic. Acțiunile personajului activează o lectură în spiritul epopeii, lectură care vine dinspre sfera mediatică, lectură care nu inter- sectează banalul cotidian și care este menită să fabrice „un erou al timpului nostru”. Ziarul servește drept aparat de proiecție care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
avea să evidențieze peste puțin timp teatralismul și expresivitatea unei gesti- culații care era mutată de pe scenele teatrelor unde juca „Divina Sarah”, Sarah Bernhardt, pe peliculă. Prima vizio- nare cu public a fraților Lumières avea loc în 1895. Ceva din senzaționalismul și fervorile romantice traversau tea- trul pentru a se instala în film. Rică Venturiano este acasă la el în filmul mut, nu gesticulația îl face caraghios, ci faptul că noi îi auzim discursul pompos. Popularitatea romantismului era generată, cum remarca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fapte ieșite din comun. Au fost contabilizate toate crimele sau accidentele petrecute pe teritoriul țării (și astfel, strânse la un loc toate grozăviile, publicul a tras concluzia că „sa înrăit lumea“), ba mai mult, jurnaliștii au simțit nevoia să pluseze senzaționalismul și au început săl inventeze. În acea perioadă, mai mulți scriitori nouăzeciști își puneau pe hârtie fanteziile la Evenimentul Zilei. Așa a apărut, de exemplu, celebra găină violată, care apoi a născut pui vii. Publicul era imatur din perspectiva receptării
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
audiovizuale de la noi, ba chiar a societății românești în general (să ne amintim de susținerea alternativei la conducerea țării în alegerile din ’96 sau la cam pania ProNATO). La pachet cu aceste lucruri pozitive au venit însă și populismul și senzaționalismul ieftin, care au fost pre luate rapid de celelalte televiziuni, așa cum este imitat, în bune și rele, orice personaj de succes. Un exemplu concludent în acest sens e ceea ce sa întâmplat cu „Știrile de la ora 5“. Forma tul ProTV a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
funcționează în condiții normale de sute de ani. La noi, înainte de ’89, aveam o presă anormală, un instrument de propagandă. După Revoluție, prima care sa liberalizat a fost presa scrisă, dar liberalizarea aceasta sa realizat pe două paliere: cel al senzaționalismului de tipul găinilor violate (Eve nimentul Zilei) sau cel al jurnalismului de opinie și umoral politic, de tipul „Jos/Sus Iliescu!“ (România liberă, Baricada, Expres, pe de o parte, și Adevărul, Azi, Dimineața, pe de altă parte). În domeniul televiziunii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ce a făcut ca societatea de hiperconsum să fie calificată drept „societate a transparenței”, în momentul când indivizii par a nu mai avea nimic de ascuns unui public pentru care unul dintre subiectele preferate a devenit dezvăluirea stărilor sufletești. După senzaționalismul faptelor diverse și exclusivitățile asupra vieții politice, epoca noastră e fascinată de exhibiționismul intimității omului de rând. Până unde se extinde această „pornografie sufletească”? Întrebarea e legitimă în momentul când sexul și perversiunile, fobiile și obsesiile nu mai constituie obstacole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
punct exploatat de adversari. În viziunea lui, criticul trebuie să fie „un veghetor, călău dacă vreți, al literaturii”, spre a veșteji fără milă scrierile slabe ale autorilor importanți, epigonismul, tendințele subversive (adică atentatele la bunul gust, la frumos și adevăr), senzaționalismul, mercantilismul literar și diletantismul. O notă bună este că, în optica lui, atitudinea critică trebuie să vizeze invariabil opera, iar nu viața privată a autorului ei. În prima parte a activității, este preocupat de sociologia literară, de biografism și istorism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
aflate și în câteva dintre sintezele occidentale despre Mișcarea Legionară. însă abia după 1989 cercetarea academică a devenit posibilă, contribuțiile venind din Canada, Germania și România. Unele impedimente stau în calea investigării academice a subiectului de față. Primul ar fi senzaționalismul, o asemenea abordare fiind încurajată de imposibilitatea cercetării științifice atât de multă vreme, împletirea strânsă a istoriei politice, militare și a serviciilor secrete. Al doilea inconvenient este legat de petrecerea mai multor evenimente într-un interval extrem de restrâns, ceea ce îi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istoria anecdotică este extrem de importantă și poate scoate la suprafață dimensiuni subtile ale unor evenimente, insert-urile acestea „de atmosferă” sunt într-o proporție suficient de redusă pentru a nu acoperi tema principală a lucrării și a nu arunca în senzaționalism diplomatic o lucrare extrem de serioasă. Din păcate, spațiul limitat al recenziei nu ne permite o analiză mai profundă și mai extinsă. Alături de alte lucrări și documente, cartea lui Kirk și Răceanu poate sta la baza unei istorii a diplomației românești
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șocheze, teroarea este conotativă, sugerând (acolo unde prima se mulțumește să redea fără menajamente) și urmărind să creeze o atmosferă rarefiată de straniu. Literatura canonică preferă, instinctiv, să cultive teroarea, care este selectivă și elitistă, în detrimentul groazei, ca expresie a senzaționalismului vulgar și a fiorilor de mucava 12. Teroarea macină cu rafinament; ea exploatează falii din psihic cărora le permite, la anumite intervale, să se relaxeze, tempo-ul fiind fixat de circumstanțe. Uneori în cavalcadă, alteori în ralanti, teroarea contribuie la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că e vorba despre romanul polițist, fie că este vorba despre proza horror sau SF. În critica anglo-saxonă, mai matură și scutită de asemenea derapaje psihanalitice, nimeni nu s-ar mai gândi să-și justifice preferințele literare în funcție de lipsa de senzaționalism dintr-o narațiune. De aceea nu îmi rămâne decât să sper că, într-o zi, o pledoarie pentru utilitatea unei proze de această factură în literatura română nu va mai fi necesară. Mai ales pentru că, precum observa Jean-Jacques Rousseau însuși
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de muncitori și țărani, procese de restructurare morală în climatul noii societăți, dar și de involuție sufletească prin refuzul de integrare în acest climat, M. este astăzi uitat, fie și parțial pe nedrept. Cu toată superficialitatea și facilitatea, cu tot senzaționalismul ieftin, literatura lui învederează câteva calități. Ceea ce conferă interes mai cu seamă prozei lui scurte nu e relevarea - convențională și schematică - a activității comuniștilor, descrierea „realizărilor socialiste”, ci pictura de medii, de climate, îndeosebi de medii periferice, înecate în mizerie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
ipoteze au fost expuse de-a lungul timpului în filme, emisiuni radiofonice, cărți și pe Internet, dar în niciunul dintre cazuri nu au fost atâtea informații solide și obiective. Subiectele controversate sunt prezentate din mai multe puncte de vedere, iar senzaționalismul a fost ținut la distanță, așa încât credibilitatea subiectelor abordate să rămână neatinsă. Manieră de prezentare le permite cititorilor să-și utilizeze abilitățile cognitive critice pentru a delimită faptele de ficțiune, opiniile de dogmă și adevărul de legendă pentru fiecare enigmă
Enciclopedia Gale a fenomenelor neobişnuite şi inexplicabile () [Corola-journal/Journalistic/69841_a_71166]
-
anul trecut de Năstase lui Iliescu și invers, câteva mărunte dezvăluiri despre matrapazlâcurile unor foști și actuali demnitari au fost considerate mai importante decât acest succes nu doar real, dar și rarissim. Măcar o zi să fi lăsat presa deoparte senzaționalismul ieftin. Un astfel de premiu vine în România cam o dată la jumătate de secol, pe când furtișagurile cu care ne este împuiat capul se petrec zilnic... și asta într-un moment în care tocmai s-a luat decizia strategică de a
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
îmbrățișat de bună voie, sunt legate de experiența anterioară a orfelinatului unde s-au cunoscut. Această viață de dinanite conține ambiguități aluzionate, dar neelucidate nicio clipă, printre care o posibilă relație homoerotică între cele două. Cristian Mungiu a evitat însă senzaționalismul unei explicații care să încorporeze un erotism problematic, mai ales în raport cu rigorismul vieții monahale. Avem o anumită intimitate a atingerii pe care Alina o reclamă și pe care Voichița i-o refuză delicat, însă dincolo de un aspect fiziologic care niciodată
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]