103 matches
-
Să nu fie metaforic în exces. Orice titlu este metaforic prin el însuși. Excesul însă dăunează: „Arc peste timp”, „Speranțele românilor și-au luat zborul” etc. Convenționale, uzate, ostentative sau de-a dreptul neclare, metaforele (ca și personificările cu tentă senzaționalistă), obturează sensul, îndepărtând cititorul de la mesajul principal. Să nu fie general. În principiu, orice titlu are un caracter publicitar, axat pe verbe puternice și concrete. Ziarele serioase își permit însă titluri sobre, de genul: „Bill Clinton și-a rupt piciorul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la sfârșit. În plus, ultimul cuvânt îl are secretarul general de redacție. El decide (elimină sau adaugă) elementele suplimentare de titrare. Sfatul nostru este să urmăriți în șpalt adaosurile operate de conducerea redacției. Să nu acceptați sub nici un motiv deraieri senzaționaliste, care să contrazică (să mistifice) realitatea textului. În definitiv, articolul și responsabilitatea vă aparțin. Puteți deci să vă exprimați punctul de vedere. Într-o redacție, totul este negociabil. B) Elementele extrinseci textului jurnalistic (în afara lui) Spuneam că nici un articol nu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bucură de prezumția de nevinovăție. Sesizați contradicțiile logice: „Un tânăr din Sibiu a fost lovit ieri seara de un TIR. Rănitul este în afara oricărui pericol”. Prin urmare, tânărul nu a fost lovit, ci doar acroșat de mașină. Renunțați la formule senzaționaliste, generatoare de pleonasm: atmosferă incendiară, crimă oribilă, accident cumplit etc. Renunțați la supratitluri cu vădit caracter de comentariu, fie el ironic sau nu: „Cu voie de la Bruxelles?” sau „Vătafii experților contabili și judiciari au modificat ilegal legislația” (Curentul, nr. 3383
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau o întrebare gen ghicitoare. De asemenea, stilul casei sau moda presei de senzație poate duce la o încălcare a acestui plan, cu efecte pe care nu dorim să le mai comentăm: atac ironic, elemente de comentariu, uimiri și sublinieri senzaționaliste, contopirea titlului cu atacul etc. Revolta noastră pare inutilă. Practica presei impune regula și teoria o consemnează. Așa se face că Michel Voirol (1992, p. 59) vorbește despre planul clepsidră (o informație circulară, care începe și se termină cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fleșcăit. Zile și nopți au ars rafinăriile. (G. Bogza, 1968, p. 50) Reportajul de fapt divers Nelegat strict de actualitate, faptul divers desemnează o întâmplare ciudată, uimitoare. (5) De dimensiuni medii (2-3 file), textul impune o scriitură alertă, nu neapărat senzaționalistă, dar cu elemente de suspans. Nu există fapt divers fără uimire, fără degradarea normalului. Un om care fură mașini reprezintă un fapt relativ banal. Perspectiva se schimbă dacă aflăm că hoțul s-a prezentat la Poliție să reclame furtul propriei
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
călău! Motivația dată de autor - Merle leșină în clipa când doamna Murdock își împinge soțul pe geam, iar apoi o învinuiește pe tânăra violată de acesta că ea ar fi comis crima - ar fi putut avea oarecare trecere în literatura senzaționalistă a veacului al XIX-lea. În 1940 însă, ea nu este decât o formulă ridicolă, ce dovedește o surprinzătoare naivitate din partea autorului. Conștient de slăbiciunea de structură a intrigii, romancierul a adâncit componenta artistică a cărții. Dincolo de întâmplări, dincolo de acumularea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și documente, ed. cit., p. 144. 157 Peter Brooks, op. cit., p. 78: "he has achieved melodramatic consciousness". 158 Potrivit lui Ben Singer (op. cit., p. 50 ș.u.), senzaționalismul conduce la un proces de absorbție diegetică din partea spectatorului, ceea ce înseamnă că melodrama senzaționalistă nu vrea să creeze iluzii, ci anti-iluzii, prin efectul de hic et nunc ("antiiluzionism interactiv"). "Prezenteismul" e principala caracteristică a genului melodramatic (vezi Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, ed. cit., p. 11). 159 Peter Brooks, op. cit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu proza aplaudată de câțiva critici celebri numai datorită faptului că sunt tineri, și-n plus purtători de servietă a unor patroni sau moguli cum se spune mai nou, executanți ai ordinelor și adversarilor acestora. Spre deosebire de cărțile unor autori, efemeride senzaționaliste care excelează prin improvizație, diletantism, instinct, erotism, promiscuitate, lipsă de idei, ca să nu mai vorbim de ignorarea construcției epice, Stațiunea (Est-Samuel Tastet Editeur, 1997,143 p., premiul Academiei Române, reeditare Editura Polirom, 2007) preia rețeta clasică de succes despre putere și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
raport ideatic), un tip de scriitor reprezentativ pentru literatura română modernă. Înzestrat cu un talent incontestabil, dar mai degrabă modest, prozatorul a reținut din „materia” rurală mai ales paremiologicul, etnograficul, riturile și obiceiurile, situațiile de viață comune și repetabile (ori „senzaționalist” spectaculoase), iar din sfera cultă a formației sale - rețetele literaturii „simple”, ușor digerabile, ale povestirii pitorești ori, după caz, ale „romanului popular” (de tip Eugène Sue, cu recurs la elemente caracteristice: violența, delincvența, fatalitatea, dramele pasionale etc.), cu deznodământ pilduitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
inițiatorului prestigioaselor premii este foarte specială. Jurnalistul Joseph Pulitzer (1847- 1911), cunoscut pentru determinarea cu care lua în serios rolul presei de supraputere în statul american, în special, într-o societate democratică, în general, a fost unul dintre pionierii publicisticii senzaționaliste, de scandal, uneori atacând prematur, fără o documentare temeinică, exploatând momentul și așteptând replica. Era subiectiv și îndârjit de independent, atitudine exprimată și printr-unul din cuvintele inventate de el, indegoddampendent, adică inde-afurisitde-pendent (în Brian: 2). Deși nu a făcut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
literar și cinematografic ale cărui convenții și tropi sunt folosiți și de scriitori deveniți canonici, precum Margaret Atwood (The Handmaid's Tale) și Kurt Vonnegut (Slaughterhouse-Five). Un moment important în evoluția genului, care a intrat în epoca sa de aur, senzaționalistă, plină de entuziasm utopic (elocvente sunt și numele primelor reviste SF, Amazing Stories și Astounding Science Fiction) în perioada interbelică, a fost Hiroshima plus Nagasaki, 1945. Startul mai rapid în Cursa spațială al URSS (primul satelit, prima Laika, primul Gagarin
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
O luptă sinistră, nici un semn nu iese la iveală odată cu cărucioarele umplute din greu, și care răsar unul după altul într-o monotonie terifiantă și care sunt trimise hurducăindu-se ca să umple nesățioasele cuptoare" (607). Cu excepția învechitului și cu iz senzaționalist "sinistru", acest pasaj ar fi relativ lipsit de asemenea judecăți desemnate să amplifice șocul cititorului și să sublinieze diferența față de Satana umanizată care binecuvântează pământul. În loc de asta, cititorului îi rămân posibilitățile interpretative cum ar fi atât de mecanicul "cuptor nesățios
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se suprapune cu jurnalismul literar narativ. Cred că acesta e cazul articolului lui Crane despre minele de cărbuni. În cea mai mare parte a reușit să micșoreze distanța, și puținele pasaje discursive și în scăpările ocazionale de judecăți de valoare senzaționaliste sunt aplanate de greutatea retorică a întregului și "privirea lui de aproape" în încercarea de a distinge între "efect" și mult mai ambițioasa realitate umană. Această lume se dovedește a fi ambiția jurnalismului literar narativ în proaspăt începutul secol al
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din cauza detașării "clinice" ("Hiroshima" lui Hersey 308). După cum mai remarca Frus, rezultatul ar putea "doar să își obiectivizeze personajele și să provoace condescendență din partea cititorului (precum și a scriitorului)" (Politics and Poetics 93). Din acest motiv Frus cataloghează Hiroshima drept pur senzaționalistă, argumentând că se încadrează perfect în senzaționalismul definit de John Berger drept: reducerea experienței celuilalt la un adevărat spectacol în ramă ce atrage înfiorare sau șoc din partea cititorului" (Another Way 63). În mod implicit, prin bariera ridicată de condescendență, Celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
caz tipic este Gary H. Kah, a cărui lucrare En Route to Global Occupation: A High-ranking Government Liaison Exposes the Secret Agenda for World Unification (1991) s-a bucurat de un enorm succes la public 212 - nu numai datorită caracterului „senzaționalist”, în care este reînviat mitul „marelui complot de subjugare economică și politică a lumii”, ci și talentului aparte al autorului de a însăila cu pricepere fapte disparate, conferindu-le, pe ansamblu, o uimitoare verosimilitate, o aparență de „realitate obiectivă” ce
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevărului absolut. Am în fața mea exemplarul perfect al „noului pelerin”, pelerinul de autocar : un amestec plămădit din dorința sinceră de a se apropia de credință, de un sacru palpabil, limbaj de „Cântarea României” și revistă glossy, totul modelat de abordarea senzaționalistă a televiziunilor comerciale atunci când vine vorba de „credința românului”. Mai apucă să spună că ea bănuiește existența „unei conspirații a Sinodului, în frunte cu Patriarhul, care frânează acest adevărat fenomen creat de Părintele. Nu l-au iubit nici înainte de moarte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu potențial de generalizare. În ce măsură religia utilizează astăzi mass-media pentru a-și transmite mesajul cu privire la pelerinaje și cu ce rezultate efective pe teren ? În sens invers, sunt pelerinajele un ingredient indispensabil în construcția evenimentelor mediatice legate de religie, favorizând dimensiunea senzaționalistă, stigmatizantă ? și ultima chestiune : în ce măsură mass-media (mai ales new media, Internetul) au devenit nu doar purtătoare de mesaje religioase, ci și producătoare ale acestora, dând naștere la interpretări cu efecte neașteptate, în afara cadrului oficial al Bisericii ? Tot atâtea întrebări deschise
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
încercarea - uneori izbutită, mai adesea trădată de insuficiența talentului - de a urmări meandrele unor suflete tarate ori mutilate de adversități, de a desluși clarobscururi psihologice, obsesii erotice (cu recurs aluziv și la o, difuză, predestinare etc.). Finalul e apăsat „dramatic”, „senzaționalist” (moartea unei tinere în urma unui avort, sinuciderea tânărului medic dublu vinovat de ruina ei etc.). Se vădesc, începând de acum, tușele „naturaliste”, care vor colora parte din prozele lui Ș., susținute de aplecarea către fiziologic, pulsional, impur, dar devin evidente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
care vor fi amintite mai jos. Deocamdată este suficient să spun că reacția mea imediată la evenimente a fost una de bucurie și speranță, în ciuda faptului că vieți omenești au fost pierdute (din fericire, mai puține decât știrile inițiale, oarecum senzaționaliste, pretindeau). 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Conceptul de "inevitabilitate" este, pe bună dreptate, privit cu scepticism de către experții care lucrează în științe sociale (la fel cum ezităm
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și nu avea discernământul și „anticorpii“ pentru o astfel de presă. Expunerea lui la presa tabloidă din acea vreme ar echivala cu expunerea minorilor la filmele pentru adulți. Rezultatul: publicul a fost deformat iremediabil și a devenit dependent de stilistica senzaționalistă. Semnificativ este faptul că nici măcar 51 acum, când a trecut atâta timp de la acea perioadă, un ziar serios, care nu face compromisuri înspre tabloid, nu poate avea tiraje cu care să supraviețuiască onorabil pe piață. La noi, succesul unui Frankfurter
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
omul. O presă responsabilă? În ce țară crede că trăiește? Presa de la noi nu e interesată și, de altfel, nici nu e în stare să susțină dezbateri publice de substanță. Tot ce animă discuțiile de pe micile noastre ecrane sunt lucrurile senzaționaliste: coteriile, amantlâcurile și aranjamentele de culise. Când acestea există, toată lumea e fericită. Jurnaliștii aleargă înfrigurați să dea primii știrea știrilor, iar marii noștri analiști simt nevoia să lumineze poporul în legătură cu înțelesurile ascunse, să construiască sce narii, să se indigneze. Când
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
postrevoluționare, pe de alta. Iar discuția părea desprinsă din Conu Leonida față cu Reacțiunea. Radu Vasile fusese invitat pentru că tradusese o biografie a Papei Ioan Paul al IIlea, iar pe burtiera emisiunii, Ion Cristoiu pusese să se scrie un titlu senzaționalist (lucru în care e expert, nu?): „Enigmele unui papă istoric“. Bineînțeles că nu era vorba de nici o enigmă și că discuția era cu totul bleagă și răsuflată. Radu Vasile povestea, sfătos, cum e cu catolicismul, iar Cristoiu era în postura
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
dacă acest fapt ne îndreptățește să afirmăm, asemenea lui Allan Bloom, că eliberarea trupului „ne-a făcut mai mult rău decât bine”62. Ordinea sexualistă și hiperindividualistă duce așadar direct în infernul singurătății, al insatisfacției și al anxietății? Acest diagnostic senzaționalist ridică o serie de probleme: centrat pe date reale, dar nu și generale, slăbiciunea lui mai constă și în faptul că este formulat fără a se ține cont de marea durată istorică, singura capabilă să scoată în relief evoluțiile deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și ale depășirii de sine. În ciuda schemelor vieții facile și narcisice, dorința de a transcende propriul eu n-a fost câtuși de puțin eradicată din viața ființei-subiect. „Monstruozitatea postumană”, absorbția integrală a economiei psihice de către turbo-consumerism nu sunt decât ficțiuni senzaționaliste, noi ilustrări tipice ale viziunilor decadentiste ale modernilor. Nimeni nu va contesta profundele repercusiuni psihologice ale trecerii de la o cultură organizată de refulare la o cultură bazată pe dreptul la exprimarea liberă a tuturor dorințelor, la satisfacerea deplină și fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
beneficiind de o pletoră de poncifuri stilistice, de personaje favorite și de indicații de atmosferă. Cu toată profuziunea de apariții editoriale, persistă o discretă pudoare exegetică în privința recuperării acestora din unghiul restrictiv al beletristicii importante, astfel că autorii de texte senzaționaliste își selectează publicul mai degrabă din rândul adolescenților teribiliști decât din cel al profesioniștilor filologi. În ultimii ani însă, pe măsură ce programele universitare s-au relaxat, iar "canonicii" au început să fie priviți cu suspiciune și, de ce să nu recunoaștem, chiar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]