104 matches
-
ceva tot supraviețuiește din „specificul național” atât de evident în felul în care stăpânii Romei știu să rostogolească mingea în teren. Despre fenomenul fotbalistic englez - probabil și datorită agresivității fără pereche a presei britanice - se scrie aproape întotdeauna la modul senzaționalist. Aleksandar Hemon (prozator american de origine bosniacă, autor al faimosului roman The Lazarus Project, tradus și în limba română la Editura Polirom; aceeași editură i-a publicat și Omul de nicăieri) analizează în revista The New Republic un aspect suculent
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
mai degrabă decât al unei narațiuni cu întâmplări fatale și necesare. Există semne, spre „finalul” romanului (dacă termenul se poate folosi în acest caz), că prozatorul ar fi încercat să apese puțin pedala accelerației narative prin apelul la câteva trucuri senzaționaliste. Personaje care nu anunțau evoluții considerabile din unghiul evenimențialului se înscriu într-un scenariu polițist rămas și el în efigie. În forma în care el ne-a rămas (și poate tocmai datorită ei!), Femei albastre nu e mai mult decât
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
sunt sacrificat, și dacă scap, ei tot sunt amenințați”. De fapt, ceea ce face ca romanul Dorei Pavel să devină greu de catalogat e tocmai această răsturnare permanentă a mizelor narațiunii. Ceea ce părea, la debut, un roman de consum, cu tentă senzaționalistă (cei doi „fugari” sunt urmăriți asiduu de poliție) rămâne în arrière-plan pentru a face loc unei aventuri psihologice nu mai puțin tensionate și, aș spune, nici măcar mai puțin senzaționaliste. Căci, departe de a fi o boală comună, afecțiunea mintală de
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
narațiunii. Ceea ce părea, la debut, un roman de consum, cu tentă senzaționalistă (cei doi „fugari” sunt urmăriți asiduu de poliție) rămâne în arrière-plan pentru a face loc unei aventuri psihologice nu mai puțin tensionate și, aș spune, nici măcar mai puțin senzaționaliste. Căci, departe de a fi o boală comună, afecțiunea mintală de care suferă Cezar Braia - și catalogată exterior drept „depresie legitimă” - e, de fapt, o nevroză complexă, menită să dea originalitate personajului central. Nu nebunia îl caracterizează, așadar, ci mai
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
literari experimentați, o sursă inepuizabilă de piste false și de misreadinguri. Do Not Cross nu face nici ea excepție de la o formulă ce riscă să devină marcă înregistrată prin amestectul de formule și de registre stilistice aparent incompatibile: romanparabolă, thriller senzaționalist, pastișă freudiană, psy gotic ș.a.m.d. Un singur lucru rămâne totuși cert: avem nevoie de mai mulți scriitori îndeajuns de cruzi (și, de ce nu, puțin sadici...) încât să însceneze cititorului astfel de perversiuni narative.
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
-o strategie guvernamentală. Lăsat la voia inițiativelor individuale (indiferent cât de bine intenționate sau de reușite) sau la voia cererii și ofertei de piață, Eminescu va rămâne În continuare necunoscut, sau va intra În atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la informație dar a redus simțitor discernământul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
table; lui Kanel, prietenul cu care vânase lei în vechime, întors din Împărăția Umbrelor, Nazaret îi oferă iubita pentru a-l salva de la o nouă moarte ș.a. De aceea, formula prozei lui Cristian Meleșteu este un amestec insolit de realism senzaționalist și de fabulos parodic, iar stilul pendulează mereu între poezie, kitsch și ironie: „Un hohot puternic de râs făcea avionul să se încline în dreapta și-n stânga, ca un petic de hârtie lăsat în voia vântului. Se uită în sus
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
cele eșuate, stârnesc curiozitatea morbidă și un misticism difuz, ele fac însă subiectul unor filme care își găsesc întotdeauna un public avid de senzațional. Din fericire, regizor experimentat și autentic în demersurile sale, Cristian Mungiu a evitat tot acest grund senzaționalist. Filmul său este departe de a fi o punere în dezbatere a unor practici religioase sau a unei chestiuni de credință precum Insula (2006) lui Pavel Lungin. După dealuri nu este un film de factură dostoievskiană, de încercare a limitelor
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
au împrumutat strategiile de seducție ale epocii, alcătuind un halo expresiv în care se putea recunoaște oricare din beneficiarii modelului cultural dominant. Această strategie nu diferea de dramele observate la începutul secolului al nouăsprezecelea, când, în spațiul romanului și povestirii senzaționaliste, se petrecea adeseori fenomenul „amestecul dintre investigația polițistă și detecție” (Worthington, 2005: 143). Nu trebuie să ne mire că lecturile recente îi așază în același plan pe „văzătorii de stafii, detectivi și spiritualiști” (Smajic, 2010). În anii 1930, termenii erau
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
istorie din lume: după Revoluția din decembrie `89, părăsisem catedra de la liceul rural unde funcționam, intrând În presa bucureșteană care, Într-un avânt fără precedent, se deschisese atunci puzderiei de veleitari amatori de notorietate ieftină și imediată. Prins În vâltoarea senzaționalistă a tot felul de evenimente - fiindcă, slavă Domnului, România postdecembristă a dus lipsă de orice, nu Însă și de evenimente senzaționale - am pierdut, practic, legătura cu știința istoriei, de care fusesem Îndrăgostit odinioară și pe care o considerasem, ani de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fermecată și Încă numeroase altele. Am mai completat bibliografia și cu internetul, unde poți să găsești câte-n lună și-n stele. Nu că-mi sunt rude, dar Claire Corbu și Antoine Captier făceau cea mai puțină literatură speculativă și senzaționalistă dintre toți cei care s-au ocupat de subiect. Volumul lor cuprinde, În principal, documente, multe dintre ele În facsimil, privitoare la corespondența lui Bérenger Saunière, testamentele și jurnalul lui și așa mai departe. Comentarii puține și la obiect; au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fără rod! Rezultatul lor principal este plasarea în desuet a culturii cu rădăcini și temelie și promovarea unor aspecte degradate și degradante din parțialitatea unei culturi infiltrate cu prostie, violență, vulgaritate, kitsch și manipulare, ce fură liniștea oamenilor. Sunt producții senzaționaliste, temporale ce-ngenunchează valoarea! Dar, în plinătatea aceasta ce tinde spre triumful ignoranților și faima dezumanizării, apare ca o floare în „holda” de iarbă a preeriei culturale românești emisiunea foarte agreabilă, mult aproape de „Varietățile” de altădată, „Te cunosc de undeva
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
Răsare”, spune Daniela Uchiyama. „În Japonia, România este asociată preponderent cu Nadia Comăneci și Dracula. Am simțit sentimentul de mândrie oricând a fost evocată aici Nadia Comăneci, după cum m-a mâhnit și mă mâhnerște imaginea construită fictiv și de manieră senzaționalistă în legătură cu voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș. Sunt mulți ani de când mă preocupă să promovez oina în Japonia. În toată această perioadă m-a sprijinit Federtația Română de Oină, prin președintele ei, Nicolae Dobre, punându-mi-se la dispoziție documentație de
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
țara Soarelui Răsare”, spune Daniela Uchiyama. „Aici, România este asociată preponderent cu Nadia Comăneci și Dracula. Am simțit sentimentul de mândrie oricând a fost evocată Nadia Comăneci, după cum m-a mâhnit și mă mâhnerște imaginea cobstruită fictiv și de manieră senzaționalistă în legătură cu voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș. Sunt mulți ani de când mă preocupă să promovez oina în Japonia. În toată această perioadă m-a sprijinit Federtația Română de Oină, prin președintele ei, Nicolae Dobre, punându-mi-se la dispoziție documentație de
OINA, NECREZUTĂ FASCINAŢIE ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352499_a_353828]
-
comparând acest număr al totalității persoanelor infectate cu numărul persoanelor spitalizate cu COVID-19 sau numărul persoanelor la ATI cu COVID-19 sau rata deceselor persoanelor infectate cu COVID-19, rezultă o periculozitate mult mai scăzută decât rezultă din titlurile apocaliptice ale presei senzaționaliste. Un alt exemplu de punere în context a datelor este numărul de persoane spitalizate cu COVID-19. Conform datelor furnizate pe https://stirioficiaIe.ro/ informatii/buIetin-de-presa-15-noiembrie-2020-ora-i3-oo: „În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.996. Dintre acestea
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
raport ideatic), un tip de scriitor reprezentativ pentru literatura română modernă. Înzestrat cu un talent incontestabil, dar mai degrabă modest, prozatorul a reținut din „materia” rurală mai ales paremiologicul, etnograficul, riturile și obiceiurile, situațiile de viață comune și repetabile (ori „senzaționalist” spectaculoase), iar din sfera cultă a formației sale - rețetele literaturii „simple”, ușor digerabile, ale povestirii pitorești ori, după caz, ale „romanului popular” (de tip Eugène Sue, cu recurs la elemente caracteristice: violența, delincvența, fatalitatea, dramele pasionale etc.), cu deznodământ pilduitor
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
Ioan Viorel Boldureanu, publicația academică „Folclor literar”, devenită, din anul 2001, „Revista de etnologie”. În cărțile pe care H. le-a publicat se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
încercarea - uneori izbutită, mai adesea trădată de insuficiența talentului - de a urmări meandrele unor suflete tarate ori mutilate de adversități, de a desluși clarobscururi psihologice, obsesii erotice (cu recurs aluziv și la o, difuză, predestinare etc.). Finalul e apăsat „dramatic”, „senzaționalist” (moartea unei tinere în urma unui avort, sinuciderea tânărului medic dublu vinovat de ruina ei etc.). Se vădesc, începând de acum, tușele „naturaliste”, care vor colora parte din prozele lui Ș., susținute de aplecarea către fiziologic, pulsional, impur, dar devin evidente
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
caz tipic este Gary H. Kah, a cărui lucrare En Route to Global Occupation: A High-ranking Government Liaison Exposes the Secret Agenda for World Unification (1991) s-a bucurat de un enorm succes la public 212 - nu numai datorită caracterului „senzaționalist”, în care este reînviat mitul „marelui complot de subjugare economică și politică a lumii”, ci și talentului aparte al autorului de a însăila cu pricepere fapte disparate, conferindu-le, pe ansamblu, o uimitoare verosimilitate, o aparență de „realitate obiectivă” ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Freedom, the CIA, and Post-War American Hegemony (Routledge, New York, 2002) este o bună analiză critică, semnată de un tânăr cercetător care a mai dat și câteva articole foarte informative și, în opinia mea, judicioase. Mai multă vâlvă a făcut cartea senzaționalistă a jurnalistei și cineastei Frances Stonor Saunders, The Cultural Cold War: The CIA and the World of Arts and Letters (The New Press, New York, 1999; versiunea americană abreviată a ediției britanice apărute la Granta Books, Londra, în același an, sub
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
călău! Motivația dată de autor - Merle leșină în clipa când doamna Murdock își împinge soțul pe geam, iar apoi o învinuiește pe tânăra violată de acesta că ea ar fi comis crima - ar fi putut avea oarecare trecere în literatura senzaționalistă a veacului al XIX-lea. În 1940 însă, ea nu este decât o formulă ridicolă, ce dovedește o surprinzătoare naivitate din partea autorului. Conștient de slăbiciunea de structură a intrigii, romancierul a adâncit componenta artistică a cărții. Dincolo de întâmplări, dincolo de acumularea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
înseamnă a fi poporul ultimei clipe. Avem pretenții la alții, dar când vine vorba despre noi devenim îngăduitori”. Din păcate, presa actuală adaugă vorbirii impersonale defectul aserțiunii generalizante cu atâta râvnă, încât noi, cititorii, nu mai percepem incorectitudinea unor formulări senzaționaliste de tipul: „Românii mor de foame” (chiar toți?), „Dispar femeile!” (chiar toate?) etc. Evitați structurile verbale pasive. Fără a insista prea mult asupra acestui aspect, trebuie să atragem atenția ziariștilor aflați la început de drum că, în ciuda unei aparente corectitudini
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Să nu fie metaforic în exces. Orice titlu este metaforic prin el însuși. Excesul însă dăunează: „Arc peste timp”, „Speranțele românilor și-au luat zborul” etc. Convenționale, uzate, ostentative sau de-a dreptul neclare, metaforele (ca și personificările cu tentă senzaționalistă), obturează sensul, îndepărtând cititorul de la mesajul principal. Să nu fie general. În principiu, orice titlu are un caracter publicitar, axat pe verbe puternice și concrete. Ziarele serioase își permit însă titluri sobre, de genul: „Bill Clinton și-a rupt piciorul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la sfârșit. În plus, ultimul cuvânt îl are secretarul general de redacție. El decide (elimină sau adaugă) elementele suplimentare de titrare. Sfatul nostru este să urmăriți în șpalt adaosurile operate de conducerea redacției. Să nu acceptați sub nici un motiv deraieri senzaționaliste, care să contrazică (să mistifice) realitatea textului. În definitiv, articolul și responsabilitatea vă aparțin. Puteți deci să vă exprimați punctul de vedere. Într-o redacție, totul este negociabil. B) Elementele extrinseci textului jurnalistic (în afara lui) Spuneam că nici un articol nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bucură de prezumția de nevinovăție. Sesizați contradicțiile logice: „Un tânăr din Sibiu a fost lovit ieri seara de un TIR. Rănitul este în afara oricărui pericol”. Prin urmare, tânărul nu a fost lovit, ci doar acroșat de mașină. Renunțați la formule senzaționaliste, generatoare de pleonasm: atmosferă incendiară, crimă oribilă, accident cumplit etc. Renunțați la supratitluri cu vădit caracter de comentariu, fie el ironic sau nu: „Cu voie de la Bruxelles?” sau „Vătafii experților contabili și judiciari au modificat ilegal legislația” (Curentul, nr. 3383
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]