101 matches
-
se disting cu greutate de cele ale nucelei. Peretele carpelei este format dintr-o epidermă externă (inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de cele ale nucelei. Peretele carpelei este format dintr-o epidermă externă (inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă un peduncul alungit, curbat, sepale transformate în bractei lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea avortează. Silicvele atacate devin hipertrofiate, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele foliare, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad înaintea celor sănătoase în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe sepale, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită conidioforilor și conidiilor. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad înaintea celor sănătoase în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe sepale, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită conidioforilor și conidiilor. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crăpăturile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
monopodială. Pe tulpini se găsesc rudimente de frunze sub forma unor solzi mici. La locul de contact cu planta parazitată, din tulpină apar haustori ce perforează țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează între 1824șC și umiditatea atmosferică este între 70-80 %, ciuperca se extinde pe frunzele din etajele superioare, care în scurt timp se usucă, plantele rămân fără frunze și tufele de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este asigurată de nematozi, iar de la plantă la plantă, prin contact în timpul lucrărilor de îngrijire și recoltare. Prevenire și combatere. Plantarea se va face numai cu butași sănătoși, recoltați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de o zonă violacee. În condiții favorabile ciupercii, petele se brunifică, se extinde zona atacată și în final frunzele se îngălbenesc, se răsucesc și se usucă. Tulpinile florilor atacate se frâng foarte ușor în dreptul țesuturilor brunificate și înnegrite. Bobocii cu sepalele atacate nu se mai deschid sau se deschid asimetric (fig. 196). Transmitere-răspândire. Curenții de aer, picăturile apei de ploaie sau de irigație transportă sporii, răspândind ciuperca în cursul perioadei de vegetație. De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Septoria sp. Aceste ciuperci produc boli foliare cunoscute sub numele de pătări brune. Simptome. Ciupercile atacă mai întâi frunzele bazale și după ce pe acestea apar organele de înmulțire ale ciupercii, atacul se extinde și la tulpini, frunze din etajele superioare, sepale și chiar petale. Țesuturile din dreptul petelor la început sunt decolorate, apoi se brunifică pentru ca în final, zona centrală să fie albicioasă, cu puncte mici negre-fructificațiile cu spori, vizibile cu ochiul liber sau la lupă. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cum ar fi florile. Noțiunea de frunză folosită de Goethe nu este sinonimă cu ceea ce numim astăzi frunză monofilă (normală). Frunza primordială ar fi un așa-numit „phyllom”, care s-a putut modifica în timp dând naștere altor organe (bractee, sepale, petale etc.): „variațiile formelor plantelor, ale căror particularități le urmăream de multă vreme, m-au încântat și m-au făcut să mă gândesc din ce în ce mai stăruitor că formele în chestiune nu sunt determinate aprioric ci dimpotrivă, au un grad ridicat de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
planta viitoare; doar murind. Dacă principiul renunțării este perfect intuit la trecerea plantei vegetative în floare, în ceea ce privește moartea florii, problemele sunt mult mai complexe. Este adevărat că la o floare partea cea mai spectaculoasă o reprezintă petalele, uneori chiar și sepalele, adică „perdelele patului nupțial”. Însă esența florii este androceul și gineceul. Androceul are, de asemenea, o creștere și manifestare spectaculoasă, dar după deșertarea grăunțelor de polen (care conțin germenii masculini) se produce adesea și moartea. În schimb gineceul, care reprezintă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
izvorăsc, între altele, din absența manuscrisului întreg. Streinu aduce dovezi ale multiplelor ezitări ale exegeților care „cereau” poetului o logică stringentă și infailibilă. Bogdan Duică, bunăoară, „cu imensa lui știință de a clasifica florile, de a le înnumăra petalele și sepalele, de a le descrie climatul și a le analiza compoziția solului, era un botanist fără pereche dar și un horticultor fără miros.” 1 Ironia este transparentă. Ea devine explicită, criticul nostru vorbind la un moment dat despre o veritabilă „horă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
indirect: I-am povestit (vorbit) Ioanei (1) despre excursia noastră (2). • un complement direct și un complement indirect: I-am împrumutat lui Mihai (1) mașina mea de scris (2). Am împrumutat de la Mihai (1) banii pentru drum (2). Am detașat sepalele (1) de petale (2). Verbele intranzitive, caracterizate printr-un singur gol semantic (o singură valență obligatorie), după realizarea concretă a principalului component semantic, ca subiect gramatical, dacă funcționează ca predicate, împlinesc câmpul semantico-sintactic pe care l-au generat și enunțul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
păi, dacă patru jurii diferite nu au găsit nici un chichirez să-mi dea de-un pitac, acolo, înseamnă că e nașpa, n-am treabă cu literatura, am bulit-o rău la bătrânețe, adio și n-am petale, stil, pistil și dulci sepale! Ba a mai dat și o pacoste de gripă peste mine, de tușeam înspăimântându-mi interlocutorii la telefon. Iar unul dintre ei nu se lăsa deloc, musai să vină la Iași! Nu-l cunoșteam, gângurea vesel, mă întreba mereu dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
3 Marșuri op. 28 (1805) "Conversations musicales" op.42 (1819) 12"leichteStuke"op.44(1820) - Piese pentru pian op.72 (1863) Andriessen, Louis (n. 1939) Compozitor olandez Nuit d'ete (1957) Anzagui, Davide (n. 1936) Compozitor pianist și pedagog italian - Sepalo (1985) Arenski, Anton (1861-1906) Compozitor și pedagog rus - 6 piese pentru copii op. 34 (1894) - 12 piese op. 66 (1903) Arma, Paul (1904 -1987) Pianist și compozitor francez de origine maghiară - 9 Piese(1956) Arnold, Carl (1794 -1873) Pianist, organist
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
izvorăsc, între altele, din absența manuscrisului întreg. Streinu aduce dovezi ale multiplelor ezitări ale exegeților care "cereau" poetului o logică stringentă și infailibilă. Bogdan Duică, bunăoară, "cu imensa lui știință de a clasifica florile, de a le înnumăra petalele și sepalele, de a le descrie climatul și a le analiza compoziția solului, era un botanist fără pereche dar și un horticultor fără miros." Ironia este transparentă. Ea devine explicită, criticul nostru vorbind la un moment dat despre o veritabilă "horă savantă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
scheletul. Dar ce e o floare? Nu Întâmplător am folosit cuvântul “romantic”. Căci romanticul Goethe, pe lângă Faust, a dat și prima explicație a originii florii. Anume, un lăstar a cărui dezvoltare În lungime a fost blocată, iar frunzele transformate În sepale, petale, stamine, pistil. Pentru asta pledează dispunerea elementelor florale amintite pe o spirală, ca și frunzele pe lăstar, la speciile vechi precum Magnolia, dar și structura, mai ales a sepalelor și petalelor, ce amintește de cea a frunzei. Doar că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dezvoltare În lungime a fost blocată, iar frunzele transformate În sepale, petale, stamine, pistil. Pentru asta pledează dispunerea elementelor florale amintite pe o spirală, ca și frunzele pe lăstar, la speciile vechi precum Magnolia, dar și structura, mai ales a sepalelor și petalelor, ce amintește de cea a frunzei. Doar că clorofila a fost Înlocuită cu antociani ce dau acea diversitate de culori, inclusiv albastrul de care mă legam mai demult, vorbind despre o frunză albastră. Într’un secol și jumătate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stemei comunei Căiuți, județul Bacău Descrierea stemei: Stema comunei Căiuți, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite. În câmpul superior, pe fond de argint, se află trei roze de culoare naturală, roșii, cu cinci sepale verzi, butonate cu aur. În câmpul inferior, pe fond roșu, se află un cal de argint, cabrat. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Rozele amintesc de blazonul familiei Rosetti. Calul
HOTĂRÂRE nr. 1.694 din 14 septembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Căiuţi, judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162159_a_163488]
-
ale stemei comunei Dornești, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Dornești, potrivit anexei nr. 1.26, se compune dintr-un scut de aur, cu crucea "Sfanțul Andrei", roșie; în mijloc, o floare de în albastră, cu staminele de aur și sepalele verzi. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Dornești asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Solești, județul Vaslui Descrierea stemei Stema comunei Solești, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp argintiu, se află 3 roze, cu sepale verzi. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un soare stilizat, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Soarele stilizat semnifică denumirea localității. Rozele reprezintă o parte din
HOTĂRÂRE nr. 483 din 19 mai 2010 privind aprobarea stemei comunei Soleşti, judeţul Vaslui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223209_a_224538]
-
climatice; Face parte din familia leguminoaselor, fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu nodozități. Tulpina este aeriană,ierboasă și volubilă, însă fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite și un pistil. Fructul se numește păstaie. Fasole - Cod 152 Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari, păroase, cu flori albe, alb-verzui, roz sau roșii, cultivată pentru
GHID INFORMATIV din 28 aprilie 2015 privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu în anul 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
absorbție a azotului din atmosferă de până la 40 kg/ha. - Tulpina este subțire, suplă și cilindrică și se înfășoară în permanență pe arac de la stânga la dreapta. - Frunzele sunt compuse și au trei foliole. - Florile au un caliciu cu cinci sepale, o corolă albă cu cinci petale, zece stamine și un pistil. Ele sunt grupate sub formă de inflorescențe axilare (ciorchini) și se deschid treptat de la bază spre vârful plantei. - Fasolea gigant-elefant este o plantă cu polenizare încrucișată. - Fructul este o
jrc6143as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91315_a_92102]