116 matches
-
, revistă de avangardă apărută în număr unic la Piatra Neamț, în februarie („făurar”) 1934, având subtitlul „Literar, critic, polemic”. Publicația, al cărei redactor este George Demetru Pan, își exprimă adeziunea la arta modernistă, în rubricile „Septentrion”, „Negativ-pozitiv”, „Aquarium”. Poezia este semnată de E. Ar. Zaharia, Ion Vespremie, Traian Chelariu, Har. Mihăilescu, George Demetru Pan, iar proza (fragment din romanul Femeile adolescenței mele) de George Demetru Pan și de Mircea Streinul (fragment din romanul Sanatoriul viselor). Ultima
BLOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285764_a_287093]
-
785-789; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 34-41; Cistelecan, Top ten, 70-72, 129-131; Grigurcu, Poezie, II, 5-28; Marin Mincu, Poeticitatea românească postbelică, Constanța, 2000, 75-78; Micu, Ist. lit., 340-341; Popa, Ist. lit., II, 386-387; Al. Pintescu, Un orfic de la Septentrion, „Poesis”, 2002, 89; Gheorghe Grigurcu, Răspunsurile poetului Alexandru Lungu, RL, 2003, 33; Manolescu, Enciclopedia, 468-469. E.H.
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
Drept din același oraș în 1940. A căzut pe frontul din Moldova, în luptele împotriva armatei sovietice. Debutase la șaisprezece ani, în 1935, cu o poezie, în revista „Freamătul literar” (Siret). Alături de Aurel Bogaci și Nicolae Tăutu, este întemeietor al „Septentrionului” cernăuțean. Tot la Cernăuți, F. inițiază și îngrijește colecția „Miorița”. Colaborează la un număr relativ mare de periodice, între care „Bugeacul”, „Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole, comentarii și
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
prilej de savuroase și nu rareori savante călătorii spirituale prin cultura europeană și universală, punând în valoare o admirabilă inteligență asociativă. Nostalgia sintezei (1984) șlefuiește cu migală și rafinament viziunea din volumele anterioare: titluri precum Grecia, un prezent perpetuu, Între Septentrion și Hellada sau Roma, implacabilă și eternă vorbesc de la sine. Aflat în fața ruinelor grecești, estetul trăiește cu maximă intensitate plăcerea privirii care alunecă peste „calcarul marin căruia Pausanias îi spunea poros”, asumându-și statuile, templele și gândirea Antichității ca pe
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
1, martie, pp. 167-170. Gheorghiu, Mihai Dinu (1998), Leș métamorphoses de l’agit-prop. Leș institutions de contrôle des intellectuels par leș partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de părți, vol. I-II, Presses Universitaires du Septentrion, Lille, pp. 346, 257. Gheorghiu, Mihai Dinu (1998a), „La mobilité universitaire internaționale, la formation et leș reconversions des élites des pays ex-socialistes”, În Donald Broady, Monique de Saint Martin și Natacha Chmatko (coord.), Formation des élites et culture transnaționale, Centre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se întocmește din stampe de Deltă dunăreană, nu fără a include și orații în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de pasteluri sau poezii cu elemente de pastel proiectate în spațiul românesc. Sunt invocați o seamă de munți (ai Rodnei, ai Bicazului, Călimanul, Ceahlăul, Apusenii) și apar frecvent hidronime (Dunărea, Bistrița, Tazlău, Mureșul, Someșul), precum și
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
lui Yamato. 9 priviri lirice asupra Japoniei, București, 1973; Micropoeme și alte poezii, Cluj-Napoca, 1975; Cuvinte deasupra vămii, București, 1976; Întâlniri cu scriitori, București, 1976; Grecia. Călătorie incompletă, București, 1978; Omul de zăpadă, București, 1978; Flori din cuvinte, București, 1980; Septentrion, București, 1980; Versuri, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1982; Oameni de aer, București, 1983; Mișcarea de revoluție, Cluj-Napoca, 1985; Ritualuri, București, 1987; Versuri, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1989; Efigii, București, 1989; Zodiac, 1987. Miniaturi, București, 1991; Septentrion, pref. D. Micu, București
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
din cuvinte, București, 1980; Septentrion, București, 1980; Versuri, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1982; Oameni de aer, București, 1983; Mișcarea de revoluție, Cluj-Napoca, 1985; Ritualuri, București, 1987; Versuri, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1989; Efigii, București, 1989; Zodiac, 1987. Miniaturi, București, 1991; Septentrion, pref. D. Micu, București, 1994; În povești cu Ion Creangă, București, 1994; Andrei Mureșanu în răsăririle magicului, Cluj-Napoca, 1996; Gutui japonez, Iași, 1996; Seară cu versuri în lectura autorilor, București, 1997; Expo 99: de la Olahus la Emil Cioran, București, 1999
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, iar între 1881 și 1884 revista „Aurora română”, la care se adaugă numeroase calendare. În 1942 publică „Revista Bucovinei”, transferată în 1944 de la Cernăuți la București. Din iunie 1990 va patrona revista „Septentrion”, apărută la Rădăuți, în același an filiala din Suceava scoate „Țara Fagilor”, iar mai târziu, în 2003, filiala din București editând „Mesager bucovinean”. Aflată la început sub înrâurirea concepțiilor despre limbă ale lui Aron Pumnul, societatea a renunțat treptat la
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
în Bucovina, Cernăuți, 1943; Ioan Negură, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, în Suceava. Anuarul Muzeului Județean, IV, Suceava, 1977, 181-190; Dicț. lit. 1900, 798; Satco-Pânzar, Dicționar, 211-212; D. Vatamaniuc, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20; Mircea Irimescu, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ieri și azi, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20. D. M.
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
Anuarul Muzeului Județean, IV, Suceava, 1977, 181-190; Dicț. lit. 1900, 798; Satco-Pânzar, Dicționar, 211-212; D. Vatamaniuc, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20; Mircea Irimescu, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ieri și azi, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20. D. M.
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
pouvoirs publics et le veuves, Paris, 1983 și altele) sau integrarea „istoriei văduvelor” într-o mai largă „istorie a femeilor” (Emmanuelle Santinelli, Des femmes éplorées: les veuves dans la societé aristocratique du haut Moyen Age, Villeneuve-d’Ascq, Présses Universitaires du Septentrion, 2003), ca și „urmele” lăsate de văduve în literatură 35. în câteva rânduri, istorici din mai multe țări europene s-au adunat pentru a dezbate chestiuni legate de istoria văduviei. Participarea la o astfel de manifestare - un colocviu organizat de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
regiunea Cernăuți (nr. 1-2, 2000). „Cronica literară” e semnată de Ștefan Hostiuc, rubrica „Etimologii neconvenționale” e susținută de Theodor Herodot, „Cuvinte românești fundamentale”, asigurată de Ion Popescu-Sireteanu, „Repere istorice”, de Mircea Pahomi. Alte rubrici: „Teme, probleme, dileme”, „Litterae bucovinenses”, „Biblioteca «Septentrion»”, „Repere istorice culturale”, „Sempiternum”, „File din istoria Bucovinei”, „Revista revistelor literare”. Alți colaboratori: Lucia Olaru-Nenati, Serafim Saka, Pavel Țugui, D. Vatamaniuc. Revista este ilustrată cu desene de Vasile Anghel Siminiuc, Constantin Hrehor ș.a. L.Cr.
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
Perpessicius în perioada interbelică. Din 1992 este director al Centrului de Studii Bucovina al Academiei Române, de la Rădăuți, redactor-șef la „Analele Bucovinei” și fondator al programului Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii. Face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Septentrion” (director din 1995), organ al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Rădăuți), și „Glasul Bucovinei” (Cernăuți). În 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A debutat ca licean, în 1943, la ziarul „Bucovina” cu nuvela Între
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Cernăuți, pe care o termină în 1979. Redactor pentru emisiunile în limba română la Comitetul de Televiziune și Radio din Cernăuți, din 1999 devine șef de redacție. Figurează, de asemenea, ca redactor la „Zorile Bucovinei” și redactor-șef al revistei „Septentrion literar”. Un timp, până în 2000, deține funcția de președinte al Societății Culturale „Mihai Eminescu”, iar la Reuniunea Scriitorilor Români din Cernăuți e membru fondator și președinte. Versuri și publicistică îi apar în „Luceafărul”, „România literară”, „Moment poetic” (Chișinău), „Contrafort” ș.a.
ZEGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
Zaharia vă vorbește în anul 2000 (interviu), JL, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 340-342; Grigurcu, Poezie, II, 561-572; Dicț. scriit. rom., IV, 832-833; Ion Popescu-Sireteanu, Scriitorul Zaharia Macovei, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20. D. Mc.
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Revista scriitorilor români” (München), 1968, 7; Sextil Pușcariu, Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. Ion Bulei, București, 1978, passim; Petru Homoceanul, „De la noi”, AST, 1984, 6; Constantin Ciopraga, Centenar Leca Morariu, CRC, 1988, 30; Traian Cantemir, Leca Morariu, lingvist și filolog, „Septentrion”, 1992-1993, 6-7; Satco-Pânzar, Dicționar, 147-148; N. Corlăteanu, Personalitatea științifică și universitară a lui Leca Morariu, AC, 1994, 4, 5, 8; Nicolae Cârlan, Un năpăstuit cărturar proteic, RR, 1998, 1-2; Iulian Vesper, Memorii, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1999, passim
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
și apoi copreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. A debutat, în anul 1961, cu poezia Drumeții în săptămânalul „Cultura Moldovei” din Chișinău. Colaborează la „Literatura și arta”, „Dacia literară”, „Cronica”, „România Literară”, „Poesis”, „Vatra”, „Tribuna”, „Septentrion literar”, la care e și redactor, ș.a. În 2000 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Volumele Cântece de drum (1982), Revenire (1990), Vitrina manechinelor (1992), Cetatea de Sus (1994), Dincolo de vârstă (1996), Poem bucovinean (1998), Cronograme în
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
pentru mamaia, ca să aibă și ea, amărâta, cât de cât, când o fi s-o-ngroape, rostește el. Îngerul merge și deschide atunci ușa capelei, pe toată lărgimea și îi cheamă lângă sine, pe toți cei rămași. În semiîntuneric, spre Septentrion, pe aleea centrală asfaltată a cimitirului, adastă trupurile paznicilor morți, înjunghiați pe furiș de Șobolan, înțoliți în uniformele lor spălăcite, de gardieni publici. Răsfirați unul după altul, ca paiele pe arie, după treieriș! Spre Soare-Răsare, în poala Lunii la perigeu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de munți înzăpeziți, poate niște fiorduri. Nori grei se îngrămădeau în jurul lunii pline. Iar pe o insulă, o mare biserică gotică cu turnuri moscovite își înălța vitraliile albite de lună și zidurile negre în mijlocul unei vegetații luxuriante, în ciuda răcelii de Septentrion a priveliștii. Alte farfurii erau așa de înflorite cu albastru-intens de Prusia, încît apăreau ca niște enormi iriși. Recipientele de băut ale Agripinei erau și mai curioase. Stănică începu să le cântărească în mâini. G. Călinescu - Uite, așa se făceau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe speteaza scaunului, extaziat și plin de o fericire teatrală, și cu degetele mâinii drepte în vânt schița gestul execuției pe claviatură. Avea grijă totuși să consulte impresia generală, și de era defavorabilă, atunci, brusc, spirala își muta direcția de la septentrion la meridian. Ioanide povesti cu o prefăcută indignare cum îl găsise pe Hergot, care asculta totul ca un școlar cuminte, cu capul în jos, zâmbind cu bunătate. Era un bărbat înalt, puțin cam pletoric, cu fața roză și păr bIond
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Dionysos și ceilalți. Așa-zisele principii ale cosmogoniilor clasice (nominalizate întâi de Empedocle), în special Apa și Focul, se confruntă cu Vrajba și Destinul. Pentru a sugera o atmosferă mitologică, se vorbește de "prezența invizibilă a Moirei", de Styx, de Septentrion, de "blânda Iris", de "sfincși, himere, hidre". Sunt convocați gânditori și învățați, între care Platon, Parmenide, Herodot; nu lipsesc Minciuna și Adevărul, acestea personificate în modul celor vechi; ne solicită constelații și legende (Andromeda și Peștii). Fraza densă din Balada
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
renascentiștilor le face reverențe; peregrinul (atât de repede dispărut), exponent al continuităților temporale, se vrea apropiat păstorului mioritic și lui Toma Alimoș, dar și călător în spații planetare, cu opriri în tărâm indian, ori în legende mediterane sau, fugitiv, în septentrion: "Ensitteren, ensitteren, cuvântul / acesta nordic și-nghețat (...) // Ensitteren, sunt singur ca o gheață / în care pești macabri, suspendați / la începutul meu de viață, / în nemișcare mi-au fost frați" (Ensitteren). Într-o ipostază, Nichita dă o raită "în interiorul pietrelor", în alta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
motive, aceeași dicțiune până la manierism. Câteva figuri (Ion, Achim, Varlaam) reintră în scenă ca repere de mentalități rustice; li se adaugă un fel de mag enigmatic, orb, pe nume Row. Nordul lui George Vulturescu nu e nordul geografic, ci un septentrion interior implicând frig, nămol, urlet de lupi, vânt negru și mai ales aprehensiuni felurite. "Nordul este o pâclă, zice Ion"; "Nordul te alege: urlă!"; "râul de Nord" e "un fluid / în care se ridică trombe de reflexe"; "Nordul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
87. Oișteanu, A., Duelul la români de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga, în România literară, nr. 21/iunie 2005; 88. Ortega y Gasset, J., Meditații despre Don Quijote, Editura Univers, București, 1973; 89. Otto, R., Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993; 90. Paleologu-Matta, S., Eminescu și abisul ontologic, Editura Științifică, București, 1994; 91. Papu, E., Din clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1977; 92. Petrescu, E. I., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1978; 93. Peirce, Ch.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]