116 matches
-
Anuarul Muzeului Județean, IV, Suceava, 1977, 181-190; Dicț. lit. 1900, 798; Satco-Pânzar, Dicționar, 211-212; D. Vatamaniuc, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20; Mircea Irimescu, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ieri și azi, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
Perpessicius în perioada interbelică. Din 1992 este director al Centrului de Studii Bucovina al Academiei Române, de la Rădăuți, redactor-șef la „Analele Bucovinei” și fondator al programului Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii. Face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Septentrion” (director din 1995), organ al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Rădăuți), și „Glasul Bucovinei” (Cernăuți). În 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A debutat ca licean, în 1943, la ziarul „Bucovina” cu nuvela Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
întorsătură. El indică mișcarea unei istorii, ea însăși în mișcare a alterității grecești" (François Hartog, Mémoire d' Ulise, Gallimard, 1996, p. 14). 67 Vezi Pietro Pucci, Ulise Polutropos. Lectures intertextuelles de l'Illiade et de l'Odyssée, Presses Universitaires du Septentrion, 1995. 68 "Căci rânduit-a Cronidul omului astfel de lege;/ Fiarele, peștii precum și înaripatele păsări/ Să se sfâșie între ele, căci le lipsește dreptatea" (Hesiod, Travaux, pp. 276-278, *trad. rom. Hesiod, Opere, trad de Dumitru T. Burtea, Editura Univers, București
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dionysos și ceilalți. Așa-zisele principii ale cosmogoniilor clasice (nominalizate întâi de Empedocle), în special Apa și Focul, se confruntă cu Vrajba și Destinul. Pentru a sugera o atmosferă mitologică, se vorbește de "prezența invizibilă a Moirei", de Styx, de Septentrion, de "blânda Iris", de "sfincși, himere, hidre". Sunt convocați gânditori și învățați, între care Platon, Parmenide, Herodot; nu lipsesc Minciuna și Adevărul, acestea personificate în modul celor vechi; ne solicită constelații și legende (Andromeda și Peștii). Fraza densă din Balada
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
renascentiștilor le face reverențe; peregrinul (atât de repede dispărut), exponent al continuităților temporale, se vrea apropiat păstorului mioritic și lui Toma Alimoș, dar și călător în spații planetare, cu opriri în tărâm indian, ori în legende mediterane sau, fugitiv, în septentrion: "Ensitteren, ensitteren, cuvântul / acesta nordic și-nghețat (...) // Ensitteren, sunt singur ca o gheață / în care pești macabri, suspendați / la începutul meu de viață, / în nemișcare mi-au fost frați" (Ensitteren). Într-o ipostază, Nichita dă o raită "în interiorul pietrelor", în alta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
motive, aceeași dicțiune până la manierism. Câteva figuri (Ion, Achim, Varlaam) reintră în scenă ca repere de mentalități rustice; li se adaugă un fel de mag enigmatic, orb, pe nume Row. Nordul lui George Vulturescu nu e nordul geografic, ci un septentrion interior implicând frig, nămol, urlet de lupi, vânt negru și mai ales aprehensiuni felurite. "Nordul este o pâclă, zice Ion"; "Nordul te alege: urlă!"; "râul de Nord" e "un fluid / în care se ridică trombe de reflexe"; "Nordul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
2000) al Fundației „Casa Limbii Române” din Cernăuți. T. debutează în presa locală cu versuri, în 1962. Mai colaborează la „Concordia”, „Bucovina”, „Glasul Bucovinei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Buletinul «M. Eminescu»”, „Literatura și arta”, „Literatorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Septentrion literar” ș.a., precum și la numeroase alte periodice din Ucraina și Serbia. Prima carte, Harpele ploii, i-a apărut în 1981, fiind urmată de altele, în care și-a strâns fie poeziile, fie producția publicistică, dedicată în principal apărării identității românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
Drept din același oraș în 1940. A căzut pe frontul din Moldova, în luptele împotriva armatei sovietice. Debutase la șaisprezece ani, în 1935, cu o poezie, în revista „Freamătul literar” (Siret). Alături de Aurel Bogaci și Nicolae Tăutu, este întemeietor al „Septentrionului” cernăuțean. Tot la Cernăuți, F. inițiază și îngrijește colecția „Miorița”. Colaborează la un număr relativ mare de periodice, între care „Bugeacul”, „Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole, comentarii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
și apoi copreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. A debutat, în anul 1961, cu poezia Drumeții în săptămânalul „Cultura Moldovei” din Chișinău. Colaborează la „Literatura și arta”, „Dacia literară”, „Cronica”, „România Literară”, „Poesis”, „Vatra”, „Tribuna”, „Septentrion literar”, la care e și redactor, ș.a. În 2000 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Volumele Cântece de drum (1982), Revenire (1990), Vitrina manechinelor (1992), Cetatea de Sus (1994), Dincolo de vârstă (1996), Poem bucovinean (1998), Cronograme în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
despre care, ajutat de Constantin Botez și Adrian Pricop, voi face vorbire în paginile care urmează, sunt argumente tocmai ale ospeției vasluienilor. Dar iată unul venit de la sergent Iosif Irimescu, bucovinean, luat din „Jurnalul de front" al acestuia, publicat în Septentrion nr. 25/2006, foaia Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina: „...Am stat în Negrești o săptămână (în februarie 1944 n.n.), pe urmă am plecat în comuna Valea Rea, la un pod pe care l-am minat. Am stat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rave", in FERRÉOL Gilles (coord.), Adolescence et toxicomanie, Paris, A. Colin, 1999. pp. 54-84. SIMON Patrick, "Les représentations des relations interethniques dans un quartier cosmopolite", in FERRÉOL Gilles (coord.), Intégration, lien social et citoyenneté, Villeneuve d'Ascq, Presses universitaires du Septentrion, 1998a, p. 21-62. Cîteva referințe despre metode și tehnici BEAUVOIS Jean-Léon et al., Manuel d'études pratiques en psychologie. Pratique de la recherche (tome I), Paris, PUF, 1990. BLANCHET Alain et al., L'Entretien dans les sciences sociales, Paris, Dunod, 1985
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din nordul Bucovinei „au păstrat cu sfințenie tot ce ține de psihologia și spiritualitatea unui popor: școală și biserică. Și poate din acest motiv acum se lovește tot mai vehement în tot ce avem mai scump - în limbă și școală“ (Septentrion literar, 2002, nr. 1-2, p. 25). Se lovește și încă vehement sînt termeni ce par a fi folosiți din treacăt, fără o corespondență exactă. Ce argumente se invocă? În Colincăuții Hotinului, 90% din cei 5500 de locuitori sînt români, dar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dascălilor de la școlile românești din regiunea Cernăuți, ca și din alte părți unde limba română este marginalizată, că reușesc să mențină interesul copiilor de „a face carte... fără carte, să învețe limba mamei numai din dragostea ce i-o poartă“ (Septentrion literar, 2002, nr. 1-2, p. 25). Că această flacără poate însufleți lumea o probează una din creațiile Victoriei Lâsenco pe cînd era elevă clasa a X-a de la Liceul din Noua Suliță, Eu vin din neamul românilor, publicată în Septentrion
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Septentrion literar, 2002, nr. 1-2, p. 25). Că această flacără poate însufleți lumea o probează una din creațiile Victoriei Lâsenco pe cînd era elevă clasa a X-a de la Liceul din Noua Suliță, Eu vin din neamul românilor, publicată în Septentrion literar: Eu vin de-acolo, de unde piatra a fost lovită, crăpată, ciuntită, dar a rezistat puhoaielor vremii... Eu vin de-acolo de unde focul a pîrjolit, culcînd stejarii, dar rădăcinile acestora au înviat din nou. Eu vin din acel pămînt ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
numai din dragostea ce i-o poartă. Că această flacără poate Însufleți lumea o probează una din creațiile Victoriei Lâsenco pe cînd era elevă clasa a X-a de la Liceul din Noua Suliță, Eu vin din neamul românilor, publicată În Septentrion literar: Eu vin de-acolo, de unde piatra a fost lovită, crăpată, ciuntită, dar a rezistat puhoaielor vremii... Eu vin de-acolo de unde focul a pîrjolit, culcînd stejarii, dar rădăcinile acestora au Înviat din nou. Eu vin din acel pămînt ce
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București, 1981; Constantin Sorescu, Resurecția septentrionului, SPM, 1981, 3 iulie; Ion Itu, V. Copilu-Cheatră, „Cântecul moților”, TR, 1982, 28; Dicț. scriit. rom., I, 655-656. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
op. cit., p. 30 footnote>. Un alt călător, cunoscător al românilor și a limbii române, a fost Balthazar Hacquet care a făcut între anii 1788-1789 o călătorie de studii în „Carpații Daciei” <footnote Balthazar Hacquet, Călătorie în Carpații Daciei (1788-1789), Editura „Septentrion”, Rădăuți, 2002, p. 77-79. Ediție bilingvă, îngrijită de acad. Radu Grigorovici care-i dă și titlul de Bucovina în prima descriere fizico-politică. footnote>. El descrie și localitatea Vama - „vechea localitate Vama” care se află într-o vale frumoasă și plană
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
2010. Zaharia, Casia, 2004: Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004. Zribi-Hertz, Anne, L'Anaphore et les pronoms. Une introduction à la syntaxe générative, Presses Universitaires du Septentrion, Villeneuve d'Ascq, 1996. Zugun, Petru, 2000: Lexicologia limbii române. Prelegeri, Tehnopress, Iași, 2000. INDICE DE NUME PROPRII A ADAM Jean-Michel / 40,74, 85-86, 195, 200, 256, 273, 314, 326, 345, 371, 376, 397 ANGENOT M. / 194, 377 ANSCOMBRE J.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Bruxelles, 1977; (colab.) Psycholinguistique de l'enfant, Delachaux et Niestlé, Lausanne, 1983; (colab.) Le fonctionnement des discours, Delachaux et Niestlé, Lausanne, 1985; Activités langagières, textes et discours, Delachaux et Niestlé, Laussanne, 1997; (colab.) Repenser l'enseignement des langues, Edition de Septentrion, Lille, 2005. Peter Robert Lamont BROWN (n. 1935), savant irlandez, specialist în istoria antică și medievală, profesor la universități din Marea Britanie și din SUA. Interpretarea faptelor istorice în lumina grilelor de analiză oferite de sociologie și de antropologie conferă originalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
francez de filozofie, preocupat de componentele discursului filozofic, fondator în 1993, al Grupului de cercetare asupra Analizei discursului filozofic. Lucrări de referință: Descartes et l'argumentation philosophique, PUF, Paris, 1996; Le dialogue: introduction à un genre philosophique, Presses Universitaires du Septentrion, Lille, 2005; (în colab cu Maingueneau, Dominique, Delormas, Pascale) La vie à l'œuvre, Editions Lambert-Lucas, Limoges, 2012. Joseph COURTES, lingvist francez. Lucrări de referință: Analyse Semiotique du Discours, Hachette, Paris, 1989; Du lisible au visible, De Boeck, Bruxelles, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
L'article LE générique. La généricité sur le mode massif, Droz, Genève, 1990; La sémantique du prototype, Paris, PUF, 1990; Nominales, Armand Colin, Paris, 1994; Anaphores et pronoms, Duculot, Louvain-la-Neuve, 1994; Problèmes de sémantique. La polysémie en questions, Edition du Septentrion, Lille, 1999; L'anaphore associative, PUF, Paris, 2001; (în colab. cu Anscombre, J.-C.) Problèmes de sémantique et référence, Publicaciones Universidad de Oviedo, Oviedo, 2001. Julia KRISTEVA (n. 1942), semiotician, psihanalistă franceză, de origine bulgară, scriitoare, profesoară la Universitatea Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
du discours, Hachette, Paris, 1987; L'Analyse du discours, Introduction aux lectures de l'archive, Hachette, Paris, 1991; Les termes clés de l'analyse du discours, Seuil, Paris, 1996; Le Rapport de soutenance de thèse. Un genre universitaire, Presses du Septentrion, Lille, 2002; (în colab. cu Charaudeau, P.) Dictionnaire d'analyse du discours, Seuil, Paris, 2002; La littérature pornographique, Armand Colin, Paris, 2007; Discours et Analyse du Discours, Armand Colin, Paris, 2014; (în colab. cu Angermuller, Johannes, Wodak, Ruth) The Discourse
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca o himerică apariție în spațiul cast al unui Eden montan, învăluit în lumina Septentrionului. Rareori pur descriptive, pastelurile sunt în genere sublimări muzicale de stări afective, în registrul unui imaginar atras de constelația simbolică a muntelui (un fel de centru paradisiac al universului). Formula definitorie pentru prima etapă lirică rămâne aceea enunțată de poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
se întocmește din stampe de Deltă dunăreană, nu fără a include și orații în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de pasteluri sau poezii cu elemente de pastel proiectate în spațiul românesc. Sunt invocați o seamă de munți (ai Rodnei, ai Bicazului, Călimanul, Ceahlăul, Apusenii) și apar frecvent hidronime (Dunărea, Bistrița, Tazlău, Mureșul, Someșul), precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
lui Yamato. 9 priviri lirice asupra Japoniei, București, 1973; Micropoeme și alte poezii, Cluj-Napoca, 1975; Cuvinte deasupra vămii, București, 1976; Întâlniri cu scriitori, București, 1976; Grecia. Călătorie incompletă, București, 1978; Omul de zăpadă, București, 1978; Flori din cuvinte, București, 1980; Septentrion, București, 1980; Versuri, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1982; Oameni de aer, București, 1983; Mișcarea de revoluție, Cluj-Napoca, 1985; Ritualuri, București, 1987; Versuri, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1989; Efigii, București, 1989; Zodiac, 1987. Miniaturi, București, 1991; Septentrion, pref. D. Micu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]