240 matches
-
al XIX-lea” (Editura Mănăstirii Rohia - Maramureș, 2008), precum și a peste douăzeci de studii și articole în diferite reviste. Cu alte cuvinte, La Editura Mănăstirii “Sfânta Ana” Rohia - Maramureș, a apărut cartea cu titlul: Monahismul ortodox din Maramureș și Transilvania Septentrională pâna la începutul secolului al XIX-lea, scrisă de către Preacuviosul Părinte Arhim. Dr. Macarie Motogna. Cartea este teza de doctorat a Protosinghelului Macarie Motogna, lucrare ce a fost susținută în data de 18 octombrie 2007, la Institutul de Istorie „George
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
până în vremea noastră. Noutatea cercetărilor de astăzi însă, constă oarecum în investigarea zonală geografico-istorică a monahismului românesc. Așadar, între lucrările de referință din ultima perioadă în această direcție se înscrie lucrarea de față intitulată: Monahismul ortodox din Maramureș și Transilvania Septentrională până la începutul secolului al XIX-lea, lucrare ce aparține tânărului monah de la Mănăstirea Rohia, Macarie Motogna, care continuă alături de alți tineri monahi vocația și moștenirea culturală a mănăstirii și a monahului cărturar Nicolae Steinhardt. Autorul acestei cărți monumentale, dedicată monahismului
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
această Revoluție părea că toată lumea s-a rătăcit prin viață! După patru zeci de ani de comunism părea că toată lumea s-a zăpăcit de-atâta libertate. Cum să plece ea în Canada? Ce știa ea de Canada? Că ocupă jumătatea septentrională a Americii de Nord, că are o suprafață de aproape zece milioane de chilometri pătrați, că are o populație aproape cât țărișoara noastră, că are capitala la Ottawa, că acolo se vorbește franceza și engleza din care ea nu cunoștea o boabă
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
am luat-o pe jos înspre sud având alături litoralul. Șoseaua taie ușoare ondulații de teren. Vegetația bogată ne-a oferit ceva protecție dd razele arzătoare ale astrului ceresc. În desimea vegetației am notat plante, pomi și copaci din zona septentrională cât și din cea tropicală. Aici cresc împreună palmieri, cireși, portocali, caiși, măslini, smochini, meri, peri, pruni, pomegranate, aluni, duzi, platani, stejari, tei, mimozi, ibiscus, castani, vița de vie... Corcodușele sunt mai mari decât cele de la noi, dudele la fel
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
Tagliavini, op. cit., p. 66). Dar, adaugă Tagliavini, numele nu este probabil indo-european dat fiind că și în etruscă rădăcina lat este foarte răspândită. Noi comparăm denumirea Latium cu egeo-cretanul lat „mlaștină“, toponim al cărui radical este răspândit în tot bazinul septentrional al Mediteranei (Faure, Viața...., citată, p. 145). Că este șes nu e îndoială, dar probabil că acum aproape 3000 de ani trebuie să fi fost o luncă inundabilă, deci mlăștinoasă, iar Roma ar fi înălțimea, ridicătura, colina, pe care oamenii
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
avea să fie numit „Apostolul Neamului” și să devină omul providențial al Marii Uniri. Unul dintre cei pe care i-am numit - preluând sintagma altcuiva - “oameni ai energiilor luminate” de la Botoșani (la care se referă în principal lucrarea noastră Arcade septentrionale), de asta dată Emil Diaconescu, îl numește pe Iorga în paginile Junimii Moldovei de Nord „cel mai strălucit ostaș al cugetării românești, care mai mult decât oricare altul ni-a pregătit cu mândra lui viață de vitejească luptă pentru ceasul
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
acesta anatemiza influența decadenței Occidentului, se străduia din răsputeri să stea drept în fața acestuia în fruntea valorilor românești pe care voia să le integreze în lume. Ințelegând importanța acestui text i-am acordat un spațiu larg în cartea noastră „Arcade septentrionale”. Amintesc aici și de primul volum de traduceri ale poemelor eminesciene în limba engleză realizat de Silvia Pankhurst, prefațat de Bernard Shaw și cu introducerea semnată de N. Iorga. Și câte rostiri de-a dreptul aforistice, de profunzime și de
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
premii și multe aprecieri critice, am avut lansări deosebite, peregrinări prin lume, în Europa și pe continentul american, susținând spectacole culturale, în care conferențiam despre Eminescu dar și intepretam live acele cântece ale sale. A mai fost masivul tom „Arcade septentrionale”, valorificare a tezei mele de doctorat, publicată de către Editura Academiei Române și prefațată de 5 personalități academice și care a fost susținută în chip testamentar de către acad. C. Ciopraga pentru un premiu al Academiei. Au apărut și alte titluri, (26 în
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
o consecință a faptului că anul 2015 a fost declarat, între altele, drept anul misiunii în și din parohiile și mănăstirile noastre, din întreg cuprinsul Patriarhiei Române. Cu alte cuvinte, așadar, prin acest bogat volum se concretizează, la nivelul Transilvaniei septentrionale, zonă de veche și relevantă trăire ortodoxă, direcția de cercetare istorică și instituțională care anturează fecund și îmbogățește spiritual anul 2015, proclamat în Biserica Ortodoxă Română drept An al Misiunii Parohiei și al Mănăstirii. În Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
Chira al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și Episcopul Dr. Justin Hodea Sigheteanul Arhiereu - Vicar, fii vrednici și statornici ai monahismului autentic, ortodox și maramureșean, fiind astfel pusă în valoare, odată mai mult, extraordinara bogăție cultural - spirituală și artistică a regiunii septentrionale din cuprinsul spațiului ortodox românesc. În mirificul Maramureș, atât de curat românesc și atât de profund creștin, valorile ortodoxe românești răsar la tot pasul, îl însoțesc pe omul locului în toate momentele vieții și deopotrivă pe trecătorul venit din altă
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
se dovedește a fi, spun unii și nu puțini, un fidel creator și păstrător de nestemate valori spirituale, cultural - artistice cu caracter și neștirbită identitate națională. În prelungirea Maramureșului vine Sătmarul, și apoi Bihorul, zone puternic influențate de valorile culturii septentrional românești, flancând astfel Nord - Vestul țării noastre cu vetre monahale unde s-a creat, în veacuri de demult, și depozitat cea mai veritabilă cultură și artă transilvan - românească, spiritualitate identitară care contribuie în cel mai înalt grad la specificul național
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
întreprinsă de noi mai sus. * * * Referindu-se la diferendele din Occidentul continentului, Friedrich al II-lea nota: „dar tot ceea ce se întîmpla în această parte a Europei ne interesa mai puțin decât ceea ce se trata în Orient și în partea septentrională”. Într-adevăr, în joc erau destinele politice ale Imperiului Otoman și Poloniei. Or, Principatele Române, aflate sub suzeranitatea Porții, situate între Polonia și Imperiul Otoman, devenite principalul teatru al operațiunilor militare, concentrau și bună parte din „operațiile” diplomatice. Era neîndoielnic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
renăscut noua Turcie modernă, plămădită din gândirea și acțiunea marelui om de stat Kemal Atatürk. Jugul otoman era în decădere pe vremea sultanului Abdul Hamid și, după războiul cu Italia, a fost pierdută, odată cu prestigiul, și puterea dominantă din Africa septentrională și Balcani, unde suzeranitatea turcă cuprindea și Bosnia și Bulgaria. Pentru a înțelege și mai bine motivele acumulării de tensiuni în zonă, trebuie să recurgem la datele istorice, la informările transmise de reprezentanțele diplomatice românești, la arhive. Imperiul Otoman era
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sud. Dar diversitatea nu poate mască unele dominante pronunțate, În special prezenta masiv... a slavilor În dou... treimi din zon... și existența unor importante grupuri etnice omogene: finlandezi și estonieni În nord, balto-slavi În Letonia și Lituania, germani În extremitatea septentrional... a golfului Vistula, polonezi În Polezia de Nord, belaruși În Polezia central... și meridional..., ucraineni În Volhynia și Ucraina subcarpatic..., români În Bucovina și Moldova... În interiorul acestor grupuri exist... minorit...ți ce joac... un rol important, uneori chiar dominant: polonezi
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
În secolul al VI-lea, slavii instalați aici vorbeau dialecte diferențiate. Invazia turc... din veacul al XIV-lea nu a fost nici ea un factor de unitate, unii slavi - mai ales In Bosnia - convertindu-se, alții nu; iar toat... partea septentrional... a viitorului stat iugoslav era integrat... În Imperiul Austriei, sc...pînd astfel de invadatori. Deși aceast... diversitate a popul...rîi originare a contribuit la dezmembrarea Iugoslaviei la finele secolului XX, pare totuși mai pertinent, pentru a explica dezintegrarea final..., s
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
anunț... arestarea liderului albanez Azem Vllasi. Pe 28 iunie, aniversarea b...ț...liei de la Kosovopolje din 1389, sînt organizate mari adun...ri comemorative, dintre care cea de la Gazi Mestan (Kosovo) reunește peste un milion de persoane. În cele dou... republici septentrionale, orientarea spre autonomie se intensific... În mod decisiv. În Croația iau naștere dou... partide necomuniste: Alianță social-liberal... din Croația (Hrvatska socijalno-liberalna stranka, HSLS) În mai; Comunitatea democrat... croat... (Hrvatska demokratska zajednica, HDZ) În iunie, avînd În frunte un fost general
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
scurt, prin uciderea unui monstru ofidian - simbol al virtualului, al haosului, dar și al autohtonului - o nouă „situație” cosmică și instituțională se instaurează În lume. (M. Eliade, 1981, pp. 215-216) Mitul cosmogonic cel mai cunoscut la populațiile Asiei Centrale și Septentrionale este un mit aproape universal răspândit, deși În forme destul de diferite. ș...ț Peisajul său este Întotdeauna același: Marile Ape de dinaintea Creației. Scenariul prezintă variante: 1. Dumnezeu, sub formă de animal, se scufundă În hăul apelor, ca să aducă puțin pământ
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rupestră la arta abstractă, București, 1968; Boris Vian, Spuma zilelor, pref. trad., București, 1969; Calderón de la Barca, Viața e vis, București, 1970; Miguel de Cervantes, Teatru, pref. Ileana Georgescu, București, 1971 (în colaborare), Muncile lui Persiles și ale Sigismundei. Istorie septentrională, pref. trad., București, 1980, Nuvele exemplare, introd. trad., București, 1981; T. S. Eliot, Patru cvartete, București, 1971; Bernard-Philippe Groslier, Templele din Angkor. Oameni și pietre, București, 1971; Vicente Aleixandre, Umbra paradisului, București, 1972; Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn, Istoria esteticii
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
încă din secolul al doilea, un caracter defensiv, într-o epocă de mare înflorire a imperiului. Invazii ale barbarilor au avut loc la puțină vreme după cuceririle lui Traian, sub Antoninus Pius; sub Marc Aureliu, aceștia au ajuns până în Italia septentrională și trebuie să fi produs o serioasă îngrijorare în lumea romană care nu se mai confruntase cu invaziile lor de trei secole. În secolul al treilea, problema germanică (alături de cea persană) s-a agravat extraordinar de mult, cum nu se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
roman; Augustin, în cartea a douăzecea din Cetatea lui Dumnezeu, reia interpretarea lui Ieronim și nu ține cont de cea a lui Orosius. Acesta, așadar, a completat seria cu stăpânirea cartagineză, interpretând-o ca pe un imperiu meridional, opus celui septentrional al macedonenilor. Cel babilonian păgân prin excelență, a fost primul, iar cel roman este ultimul, cel ce pregătește sfârșitul vremurilor. Într-adevăr, sfârșitul lumii este deja în parte vizibil în epoca creștină dat fiind că istoria nu s-a sfârșit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a căpătat un caracter defensiv în secolul al II-lea, în plină înflorire a imperiului. Invazii ale barbarilor au avut loc la puțină vreme după cuceririle lui Traian, sub Antoninus Pius; sub Marc Aureliu, aceștia au ajuns pînă în Italia septentrională și trebuie să fi produs o serioasă îngrijorare în lumea romană, care de trei secole nu se mai confruntase cu invaziile lor. în secolul al III-lea, problema germanică (alături de cea persană) s-a agravat foarte mult, cum nu se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cel macedonean și cel roman; Augustin, în cartea a douăzecea din Cetatea lui Dumnezeu, reia interpretarea lui Ieronim, neținînd cont de cea a lui Orosius. Acesta a completat seria cu stăpînirea cartagineză, interpretînd-o ca pe un imperiu meridional, opus celui septentrional al macedonenilor. Cel babilonian, păgîn prin excelență, a fost primul, iar cel roman este ultimul, cel ce pregătește sfîrșitul vremurilor. într-adevăr, sfîrșitul lumii este deja în parte vizibil în epoca creștină, dat fiind că istoria nu s-a sfîrșit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nord, românfone) cum se numeau? Ce se considerau ei a fi? Mai întâi, trebuie specificat că aceste comunități trăiau repliate asupra lor înseși, închise, într-un colectiv social-familial sui-generis. Vorbitorii se autodenumeau Rumâni, atât la nordul Dunării, chiar în Carpații septentrionali (Rumuni), cât și în sud (Aromâni; în Istria, Rumëri) etc. Câteodată - există și asemenea cazuri! - își însușeau etnonimul generic �străin" Vlah (Meglenoromânii, românofonii din bazinul Dunării, își spun �Vlași"; cf. Vlașca, Pădurea Vlăsiei în Muntenia), iar, în nordul Carpaților, Huțuli
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
puțin reprezentate în restul tradiției, și anume: un singur profet trimis de Dumnezeu pentru a‑i aduce la credință pe necredincioși și apostați (profetul nu este totuși numit în nici un fel în Inst.); doi tirani succesivi, primul venit din provinciile septentrionale, al doilea din Orient; lupta finală între oastea credincioșilor, condusă de Christus‑Imperator, și tiranul asiatic (Anticristul). Pe lângă aceste elemente comune găsim de asemenea diferențe destul de clare, dintre care cea mai importantă pentru demersul nostru este absența creditului acordat legendei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
simbolurilor Apocalipsei, Anticristul de la sfârșitul veacurilor fiind un fel de sinteză hiperbolică a tuturor anticriștilor prezenți în istoria Bisericii. În concepția sa, orice creștin care acționează împotriva fraților săi este un veritabil anticrist. El face de asemenea distincție între „Biserica septentrională”, a diavolului, și o Biserică meridională, a lui Cristos, aceasta din urmă fiind, în opinia sa, katechonul de care vorbește 2Tes. 2,6. Mai exact, Anticristul ar fi Biserica septentrională, alcătuită din cei care, prin faptele lor, îl neagă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]