42 matches
-
pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte, Întețeam jar de gand pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub vesminte fântâni de lumină, Stârneam lungi săruturi cu vreasc de candoare, Din cupe de maci sorbeam vis la cină, Serafi așterneau ceru-ntreg la picioare. Târziu am aflat ce pungașă e viața, Cum cerne pe tâmple ninsorile toate, De-abia ce am scris iubirii prefață Și-aș vrea amânat epilogul. Se poate? Referință Bibliografica: Se poate? Ines Vândă Popa : Confluente
SE POATE? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376107_a_377436]
-
-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac și serafi le ține hangul, sug din subțioara pală doar o notă muzicală din fantastice fanfare printre parcuri funerare, neperechi albe de fluturi, mută visul în alt vis, tot dansând într-un abis, fără arme, fără scuturi, stelele clădesc incendii printre păsări
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
arde doruri în clipe de alint, Duios săruta perla ivita între gene. Din jumătăți de suflet se nasc eternități, Pe trup pictează fluturi troițe de candoare, Cămăși de cer ne-mbrăca-n vrăjite dimineți, Se întețesc emoții în dulce dezmierdare. Serafi sfințesc iubirea cu mir din paradis, Ne-adăpostesc de brume, nevinovate temeri, Ne închinam în inimi și-n legământ promis Ne poartă îngeri tandri destinul pe-ai lor umeri. Referință Bibliografica: Destin purtat de îngeri / Ines Vândă Popa : Confluente Literare
DESTIN PURTAT DE ÎNGERI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371711_a_373040]
-
vînt! (solemn) Nainte de-a te plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe drumul care duce din leagăn la sicriu, Moartea să te cuprindă în brațele-i de viu! În suflet să-ți domnească un seraf surd și mut Și-o secete cumplită în capul tău tăcut! De viața ta mizeră moartea să nu se-atingă, Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit În inima
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
omului, văzut ca o infirmitate, dezarticulat, ironizat, persiflat prin reducere la absurd. Deasupra altor schițe de portret e prinsă câte o tăbliță explicativă, traducând simpatia sau prețuirea. Astfel, Dan Petrașincu, Ieronim Șerbu și Horia Liman sunt „discobolii”, iar Mihail Celarianu „seraful pogorât printre oameni”. Delimitându-se, memorialistul era în fond un cerebral ultrarafinat, care își revendica de la latini interesul pentru expresia clară, „liniară, geometrică, arhitecturală”, iar de la „rasa” sa de moldoveni, un anumit echilibru. Pagini de jurnal evocând ambianța de la Sburătorul
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
poemele ulterioare. La o mireasă (1844) preamărește, Încă o dată, „virtutea matronală”, noțiune ce va reveni și În alte poeme. În Mihaida pacea conjugală este figurată de o tînără mamă ce Întinde sînul cu ardoare lacomului său prunc sub supravegherea unui seraf caritabil, Însă „objectul adorabil al ardorilor materne” (și, fatal, paterne) Îl găsim, În toată plinătatea, În Anatolida. El se naște din imponderabilele unui târziu necunoscut, cunoaște momentul mistic al nuntirii și apoi piere misterios, totul desfășurîndu-se Într-un regim de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pian..." În context umil, Detectivul așteaptă vreun eveniment: "Poate într-o dimineață îmi va sosi prin poștă un colet uriaș / Cu albastre ștampile și timbre subțiri de mătasă..." Îndărătul acestor relatări lucrează ficțiunea, visul suprapune realului meschin vedenii compensatorii cu serafi și crini. În Testamentul Detectivului Arthur (11 secvențe în proză), un fantast ardent convertește spațiul concret într-un film absurd. Că l-a cunoscut pe Jarry, celebrul autor al lui Uburoi, e sigur, dovadă un Mic tratat despre plăcerea de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poemele sale se întâmplă totul: covoarele își tulbură desenele (abilă aluzie la "desenul din covor" al lui Henry James), cănile se sărută pe gură, fructele se decojesc singure, iar motanii se melancolizează, totul sub imperiul fascinației pentru un cântec de seraf ("Covoarele-și tulbură-n vagi după-amieze/ Grădinile calde cu plante obeze/ Și vechi animale cu suflet de lână/ Vor iar lângă scaune-n veci să rămână./ Oh, cănile-și dau una alteia gura,/ Pe mese sunt fructe ce-și sfarmă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
obeze/ Și vechi animale cu suflet de lână/ Vor iar lângă scaune-n veci să rămână./ Oh, cănile-și dau una alteia gura,/ Pe mese sunt fructe ce-și sfarmă armura/ Și-i poate și-un cântec uitat de-un seraf/ Ce lasă să-i cadă moi bile în praf.// Afară copiii rup măduva grea/ A apei ce blând a țâșnit din cișmea/ Și fug de burlanul cel lung să nu-i soarbă/ În pod, unde este o bufniță oarbă.// Apoi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pulberea deșertului fierbinte?". Chiar și în tratatul taumaturgic care este, finalmente, Cartea de copilărire (Editura Junimea, Iași, 1974), apare un autoportret de esență argheziană, articulat pe ideea scindării în forțe conceptualizate maniheist: "Bòlnav de stenahorie,/ în cerdacul de priveală/ un seraf din mine scrie/ stih liubov ca o beteală./ Semnele domniei mele/ (cucă și caftan și tui)/ stau la poarta iadului,/ de păcat și sânge grele...// Și-o omidă/ dă buluc prin manuscrise,/ ca o ftizică silfidă/ în tămâi de paraclise
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Un fluture ce-n vîntul de seară o ia razna O pîlnie-nfundată cu o cireașă-amară Un gard pe care scrie cu creta un copil Un mic dulgher ce-și face o casă-n paradis O rochie cu franjuri și mînicile-nguste Serafi ce umblă-n lapte și cîntă la trompetă O floare-amarnic prinsă-n țîțîna unei uși Un bulion albastru băut contra tristeții O bilă care-și joacă la biliard chiloții Un cub de zahar lîngă o sferă grea de miere O
Mi-am amintit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8778_a_10103]
-
un dialog" cu conducerea bisericii, dar mai ales să provoace schimbări ierarhice. 28 Cf. Radu George Serafim, documentare citată. 29 Ibidem. 30 Petre Constantin, apud Radu George Serafim, documentare citată. 31 Cf. Lili Lemnaru, documetare citată. 32 Cf. Radu George Serafi, documentare citată. 33 Arhiva Televiziunii Române, U-matic, 5568, 7. 07. 1990, 60 min. 34 Ibidem. 35 Ibidem. 36 Registrul de arhivă video al Redacției Religie Istorie. 37 Radu George Serafim, documentare citată. 38 Arhiva Televiziunii Române, BETA 6114, 12.07.1990, 0
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
De-aceea să n-asculți tu sublima lui cântare Căci morți-s pe vecie acei ce o ascult, În fiecare secol un alt amant el are Și cel care-l iubește rămîne-n veci ocult. Ascultă glasu-mi rece: eu sunt un seraf mare. De Domnul eu trimisu-s, căci te iubește mult, Să scap a ta ființă de caosu-i imens - Eu în glasul gîndiri-ți am pus acesta sens. Că dincolo de groapă imperiu n-ai o lume, De asta ție n-are de ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vînt! (Solemn): - Nainte de-a te plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe drumul care duce din leagăn la sicriu Moartea să te cuprindă în brațele-i de viu! În suflet să-ți domnească un seraf surd și mut Și-o secete cumplită în capul tău tăcut! De viața ta miseră moartea să nu se-atingă Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit În inima
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viziunilor lui Novalis, deși marcat la Eminescu de persistența conturului carnal, apropie viziunea reginei lunare de imaginea fugară a iubitei terestre, care fulgera visul poetului prin angelica ei umbră de argint. Sintagma extrem de frecventă în postumele investigate, aluzie la silueta serafului feminin, pe care, dupa Franz von Baader, îndrăgostitul o discerne în imaginea iubitei, umbra eminesciană va fi efectul materializat al privirii de argint al iubirii (der Silberblick der Liebe). Luminiscența acestui metal sacralizează iubita moartă sau vie, conferindu-i forma
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
D. G. Kiriac. De la doisprezece ani scria versuri. Debutează în 1906 în revista „Dumineca”, semnând aici Celarianu-Celari; publică poezie și proză poematică în „Biblioteca modernă”, „Rampa”, „Ilustrația”, „Lumea”, „Revista antică”, „Noi pagini literare”. Deși era o persoană timidă și retrasă („seraful pogorât printre oameni”, îl va numi E. Lovinescu, în 1936), a frecventat mediile boemei literare: la Terasa Oteteleșanu a putut cunoaște pe Tudor Arghezi, N. Davidescu, Tudor Vianu, Mihail Sorbul, Mircea Demetriade. În 1913, când îi apare volumul Poeme și
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
ta, exact la uvertură! Vezi, mi-o încep cu cronometru-n mână, Deși nu am niscai poftire până La prăznuirea-și belă și azură. Dar nici mai lăs nădejdea să-mi rămână Unde pricep că sorții nu mă-ndură; Printre serafi cu flori de măr în gură, În vreun tărâm de miere și smântână. Tu, ciripind, fă ochi pe nemâncate, Părând că salți din pudră de cacao Să ciugulești cadouri colorate. Doar eu, și-acuma, ziua asta ca o Râvnită, annual
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]