148 matches
-
îi adresăm din toată inima, d-lui Barbu Cioculescu, la aniversare, tra-diționalul La Mulți Ani ! (R. lit.) Gheorghe Grigurcu: Stimate domnule Barbu Cioculescu, împărtășesc prezumata d-tale emoție, acum cînd devii octogenar. Sau încerci o stare de liniște celestă de serenitate a unei trepte de supremă împlinire? Barbu Cioculescu: Starea de spirit care mă stăpânește este una de ușurare: de acum sunt în afara locului comun "a plecat dintre noi înainte să fi spus tot ce avea de spus!". Calendaristic pășesc pe
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
pe marginea numelui său, mă voi mărgini aici la schițarea portretului său. Temperamental vorbind, unda de agresivitate pe care Mihai Șora o emană în jurul său este nulă. Este non-beligerantul prin excelență, cu o blîndețe de stareț nonagenar și cu o serenitate de ființă imună la intemperiile culturale. Timiditatea incurabilă pe care o are îi dă aerul unei ființe introvertite căreia stîngăcia pe care o are în public, în loc să-i împrumute crusta unei blazări încruntate, așa cum se întîmplă de obicei în cazul
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
după cazarea participanților în cursul după-amiezei de vineri, 8 iunie, seara a avut loc prima ședință de lectură de poezie la Hotelul "Ambasador" din Neptun. Moderatoarea ședințelor de poezie a fost poeta Ioana Ieronim, a cărei fizionomie nordică, emanînd o serenitate plăcută și plină de căldură, i-a conferit blazonul unei amfitrioane care a știut perfect să-i introducă în scenă pe protagoniștii orelor de lectură. Într-o enumerare seacă, au citit, în limba nativă și apoi într-una din limbile
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
a democrației până când, „ori crapă calul, ori se rupe hamul”! După modesta mea părere, prin urziri spurcate, gargară și populism deșănțat, cei de la putere, aceiași de douăzeci de ani, cu o mână spală pe alta și cu amândouă obrazul cu serenitate, în fața națiunii ce are memoria colectivă scurtă și slabă. Orice aș spune, până la momentul adevărului, viața merge mai departe și ne trimite provocări, speranțe și dezamăgiri, să tragem învățături din greșelile și durerile noastre, duse totuși până la o limită a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
că orice dorință ți-ai pune în cap musai chestii benefice o să se îndeplinească într-un termen de timp rezonabil. Chestia e să te golești de nervi, de gânduri negre și să te umpli în schimb de energie benefică și serenitate, iar apoi, iaca, precum un duh al lămpii, Cosmosul întreg, cu energiile lui, se pune în slujba ta și-ți aportează ca un cățel drăgălaș orice ți-ar trece prin diblă. Vrei un milion de dolari? Nu-i nicio problemă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
când ai chef și cum ai chef. Da, domnule! De pe poziția asta plină de înțelepciune ar fi trebuit prietenul lui frate-meu să privească lucrurile ca să scrie ceva ca lumea. O poziție plină nu numai de înțelepciune, ci și de serenitate. Să fii un biet gândăcel. Ce poate fi mai simplu și mai fain? Uite o dorință pe care Universul ar putea să mi-o îndeplinească. Că, vorba aia, e ditamai entitatea, nu? Pentru asta trebuie să mă destind, să adopt
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Cu alte cuvinte, întemeietorul fenomenologiei scrie așezat, laborios, solemn și fără vreo urmă de patetism. Descrie cu răceală și acribie niște distincții și nuanțe pe care, după ce le-a privit printr-o lupă nedeformatoare, le analizează pe un ton de serenitate neșovăielnică, dovadă că problemele asupra cărora se apleacă au acel iz inconfundabil al temelor clasice: aparent depășite, în realitate actuale. Ciudățenia temelor clasice - iar în filozofie mai toate temele sunt "clasice" - este că par clasate sub unghiul interesului pe care
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
miniatură în care spectatorii sînt deopotrivă actori și regizori. Unele cafenele sunt cu precădere voioase și pline de vervă, altele mai liniștite și mai prielnice meditației, dar toate sunt pătrunse de un șarm desprins din mentalitatea metropolei danubiene: politețe și serenitate la suprafață, sprijinite pe valoarea centrală a vienezilor - Gemütlichkeit (confort, tihnă, armonie) -, iar în adîncuri dospeala surdă a patimilor, ambițiilor și viciilor. Deasupra, bolțile virtuții civice, dedesubt catacombele servind drept supapă instinctelor reprimate. Se înțelege că un astfel de mental
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
amorul de sine, de aici tonul nepatetic, detașat de sine, al însemnărilor de față. Și cum sentimentul de putere pe care un psihiatru îl încearcă în fața pacienților dispare în momentul în care el însuși devine pacient, atmosfera cărții e de serenitate resemnată. Cartea aparține unui spirit sceptic fără apetit pentru sesizarea episoadelor memorabile. Un delicat pudic fără asprimi de expresie și fără țîșniri de cruzime judecătoare. De aceea, spiritul de observație al autorului nu e psihologic, ci livresc, pe Mircea Lăzărescu
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
paradoxal - renunțarea la iluzii. Pierderea speranței oferă măcar compensația de-a ne izbăvi de carnalul constrângător: „mi-am dus toate iluziile/ la dezmembrat/ sunt un om liber” (manifest). Speranța nu pare să fie pe inventar, nu există nici urmă de serenitate. Tristețea e cea care învăluie, atunci când privirea înregistrează placid înșiruirea experiențelor ce duc la final: „Mă uit în ochii tristeții mele./ Ce-ai să te faci când vei fi mare?” Analiza e o activitate intens și exclusiv cerebrală, o anihilare
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
comun de igienizare a lumii și promit chiar „depoluarea morală a umanității”. Mai mult, oamenii vor fi măsurați metafizic în șobolani. O Agenție conduce din umbră mecanismele de producere a dezordinii preventive; ea asigură și construiește un viitor din care serenitatea lipsește, fiind incapabilă să genereze frisoane emoționale. Dezordinea preventivă este „noul totalitarism”, dar bazat pe transparență, pentru că până și gunoaiele și visele vor fi salvate într-o bază de date. Un creier comun deține, citim printre rânduri, un adevăr absolut
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
care ți-l va pune în rîndul dușmanilor literari, atunci rostul unor ghionturi malițioase e neavenit. Mai mult, cum intuiesc că Petru Pătulescu nu face parte din genus irritabile vatum, din acea încrengătură a naturilor lirice predispuse la ură reactivă, serenitatea în judecată e preferabilă sadismului polemic. De aceea, să ne apropiem de volumul lui cu ochi curioși, de martori asistînd la un caz extravagant, de acromegalie verbală. Volumul e o antologie de meditații și însemnări de lectură, acoperindu-i ultimii
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
decât actul întâi neterminat,/ în care personajele își tânguie replicile/ roase de spaime și adevăr,/ la trei dimineața" (Actul întâi neterminat, p. 37) Rareori în acest univers zguduit în permanență de seisme erotice și/sau potențial sentimentale apar momentele de serenitate. Ziua de naștere a lui Nichita Stănescu o scoate pentru moment din angoasa cotidiană și îi dă iluzia confortului pe care îl poate oferi o existență banală. După delir, liniștea de a coborî scările/ și a cumpăra o pâine,/ În
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
spirit încrîncenat. Și chiar și atunci cînd se distanțează de opiniile unui Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș sau Emil Brumaru, o face fără patosul beligerant al celui care caută cu tot dinadinsul să-și impună punctul de vedere. Dimpotrivă, e multă serenitate în scrisul lui Valeriu Gherghel, un fel de delicatețe apriorică de care autorul nu se dezice nici măcar atunci cînd nu este de acord cu alții. Dar gustul cu care rămîi în urma lecturii cărții este ca acela pe care îl capeți
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
dicta lui, din care el își deducea Ťcântecele veseleť?, scrie el în respectiva ,istorie". Cât despre veselie, este și ea prezentă, dar numai ca o diversitate a introspecției. Curiozitatea de a descoperi lumea din jur devine o sursă indirectă a serenității. Îndureratul Saba pleacă în permanență cu interiorul său mortificat să descopere simplitatea exteriorului. Și are o singură metodă : se străduiește să facă poezie ,onestă". A teoritizat acest concept ,modest" spunând, în esență, că nu trebuie să trișezi cu tine însuți
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
mișcare, de individualități bine conturate, ideatic, ba chiar și umoral, ale căror puncte de vedere nu se pot confunda. Asistăm la un spectacol unde actanții își spun replicile apoi pleacă, lăsând o mulțime de porți deschise. Iată câteva secvențe: după serenitatea aproape de sapiențial a Irinei Mavrodin, îl surprindem pe Al. Cistelecan într-o dispoziție de o bonomie mornă și o reîntâlnim pe Ana Blandiana în ipostaza de interlocutor apt să dezamorseze, cu paciență, pe un ton impersonal, potențialul exploziv al oricărei
Portrete în mișcare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10195_a_11520]
-
țară: fragilitatea ființei umane la scara universului, imposibilitatea omului de a-și putea controla sau anticipa destinul, nevoia unui refugiu în calea agresivității lumii exterioare. Oarecum ciudat, dacă existența este o spaimă fără sfârșit, moartea este privită cu o oarecare serenitate. Călătoria dantescă spre lumea de dincolo este mai puțin înfricoșătoare decât experiența vieții de zi cu zi în această lume. Ea este înveșmântată în hainele sărbătorești ale miracolului, și îi dă prilejul mult încercatului eu liric a-și găsi, în
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
Dar puse alături, versurile celor două vârste ofereau de fapt un bun prilej de comparație și discriminare. Că nu e nicidecum vorba de o simplă variație formală, în noua etapă, o arată și ciclul de poeme erotice Furtună în Marea Serenității, precum și ulteriorul Jurnal de campanie (1974). De la acest punct, creația lui Geo Dumitrescu se așează pe terenurile deja hașurate, autorul antologând, reeditând și - lucru esențial - organizând propria materie lirică. De la antologia (1978), poemele își caută locul cel mai potrivit în
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
urmând alte criterii: tematică și atmosferă, tonalitate lirică și vibrație morală. Lăsând deoparte versurile din Addenda, de primă tinerețe ori ocazionale, descoperim trei mari cicluri, tematizate și îndelung filtrate, de la o ediție la alta: Africa de sub frunte, Furtună în Marea Serenității și Jurnal de campanie. Care e tinerețea poetului și până unde se întinde ea? Toate trei secțiunile încep cu câte o poezie scrisă la maturitate (de două ori 1963, o dată 1973), continuă cu o suită de poeme din tinerețe (1941-1943
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
cu plămânii intoxicați de gazul de eșapament, sau de azotații ce migrează de la gropile de gunoi la cartierele de locuințe din oraș... Tumultul vieții cotidiene îngheață într-o clipă, eliberându-ne de orice toxicitate și făcând loc unei clipe de serenitate. Mira ieșise pe balconul pensiunii la care se cazaseră în acea dimineață. Admira panorama munților și simțea din nou că trăiește! Avea nevoie de liniștea aceea! Avea nevoie de singurătate și de răcoarea brazilor. Acum se depărtase de mare. Se
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
astrului ceresc Și mă las în voia dansului măiastru Purtat în inima cerescului astru Mistere și patimi, adunate -n vreme Șoapta -ți de iubire, ce-a vrut să mă cheme Toate sunt în Lună. Strânse, ferecate Așteptând tot timpul, în serenitate Mă deștept de -odată, cuprins de -un fior Luna mă menține, către ea, în zbor Simt că nu -mi va face, niciodată rău Și privind la Lună, zăresc chipul tău. 29 octombrie 2015, Focșani sursa foto: internet Referință Bibliografică: LUNĂ
LUNĂ PLINĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383040_a_384369]
-
concertat în 12 catedrale din România, interpretând integrala Sonatelor și Partitelor de Johann Sebastian Bach într-un spectacol de muzică și lumină. Concertul de la Catedrala Sent Antuan din Istanbul se înscrie astfel firesc în preocuparea violonistului român către întoarcerea la serenitate si simplitate. Din programul recitalului au făcut parte Sonata No. 1 în sol minor, BWV 1001, Sonata No. 2 în la minor, BWV 1003 și Partita No. 2 în re minor, BWV 1004. Istanbul Bach Days este organizat anual de
Violonistul Alexandru Tomescu ovaționat la Istanbul [Corola-blog/BlogPost/92382_a_93674]
-
astrului ceresc Și mă las în voia dansului măiastru Purtat în inima cerescului astru Mistere și patimi, adunate -n vreme Șoapta -ți de iubire, ce-a vrut să mă cheme Toate sunt în Lună. Strânse, ferecate Așteptând tot timpul, în serenitate Mă deștept de -odată, cuprins de -un fior Luna mă menține, către ea, în zbor Simt că nu -mi va face, niciodată rău ... Citește mai mult LUNĂ PLINĂautor, Bertoni D AlbertEste -o Lună plină, strălucind pe cerRaze de lumină, pătrund
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
dintr-o căldare de aramă, năucindu-i pe toți. Avalanșa sunetelor dezordonate și cacofonice antemergătoare acordajului, întrebările puse instrumentelor începură de îndată umplând întreaga Lume de Deasupra, încremenind orice altă activitate a norilor, care rămaseră interziși. Pe imensa plajă a serenității apărură primii spectatori. Pășeau încet, încercând să nu perturbe activitatea celor șase Ionescu. Sute de mici mecanici asigurau trecerea infinitelor cabluri pe sub Marea Aerului, scufundându-se rând pe rând, în timp ce mulți alții ridicau boxe cu forme de clepsidre și statui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
tradițiile și obiceiurile localității dar și crâmpeie din propria călătorie prin viață a scriitoarei:copilăria, școala, familia, copiii, nepoții ș.a. Un capitol din această carte poartă numele simbolic, „Petale de Lumină” ce cuprinde eseuri și reflecțiile autoarei ajunsă pe tărâmul serenității și al cunoașterii spirituale. Familistă convinsă, mamă a trei fete și trei băieți, autoarea dăltuiește cu sufletul și cu inima, numele fiecărui membru al familiei, nume ce vor rămâne, prin această carte, eternizate-dincolo de spațiu și de timp-gravate în testamentul
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]