35 matches
-
inconfundabil și neînlocuibil, deci în principiul individualului. În acest caz, unicitatea pe care o presupune hotarul intră în opoziție cu serialitatea tiparului, ceva fiind în mai mare măsură tocmai pentru că a reușit să iasă din repetiție. Pe de altă parte, serialitatea tiparului funcționează ca simulacru al eternității și ne familiarizează cu ideea de constanță a ființei. Dar deosebirea dintre tipar și hotar este în primă instanță lipsită de însemnătate pentru ceea ce urmărim aici; ea introduce doar problema unei extensii temporale, fără
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
tiparul. Căci suita hotărârilor ce alcătuiește un destin este o construcție originală care asigură posibilitatea creației infinite, diversificând o în chiar clipa în care ea părea că se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește serialitatea ca monotonie infinită a tiparului, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor produce diversitatea infinită în spatele identității aparente. Fiecare destin este o explozie de noutate care, ea singură, echivalează cu survenirea unei specii în istoria generală a vieții. Ca modalitate de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
În afară de Bacovia, prea închis în obsesiile lui pentru a adera la vreun program, poeții de aici, prin Ovid Densusianu, își propun să impună la noi modelul simbolist, dar urmează calea cea mai simplă, aceea a restituirii universului tematic al curentului. Serialitatea motivelor, șablonul care eludează emoția sunt izbitoare. Pentru că timpul și extincția fac corp comun cu misterul, decorul acestei poezii ce îl explorează se încarcă de vetustețe și de funerar. Este orașul vechi, gotic, la I.M.Rașcu, cetatea cufundată în ceața
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
element ce ține de primul, însă dacă nu este produs, este considerat ca fiind absent, iar cel care-l așteaptă este îndreptățit să facă presupuneri în legătură cu absența lui. Caracterul secvențial al unei perechi adiacente nu este, de aceea, o simplă serialitate în desfășurare, ci este motivul pentru care alte schimburi de cuvinte pot fi înseriate fără a înceta aplicarea legăturii de dependență condițională, adică fără a fi anulată așteptarea celui de-al doilea membru al perechii. Funcționarea perechii adiacente și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Pare să se producă ceea ce F. Jameson (1991, p. 27) consideră a fi o "prăbușire a temporalității", ca urmare a faptului că expunerea istoriei își pierde liniaritatea narativă și serialitatea epocală. "Idolul cronologic", atacat de F. Simiard (cf. Burke, 1992, p. xvi) ca sursă primă a erorii interpretării istorice, a fost finalmente renegat. "Cronofonismul", ca paradigmă fundată pe ideea că timpul este cronologic și liniar (cf. Rosenau, 1992, p. xi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ținea de un exercițiu cotidian al presei, așa cum sunt reportajele, știrile sau foiletoanele. Portretele, livrate lunar pe prima pagină a revistei, cu poza alături, aveau caracterul oricărei rubrici fixe. Creația și consumul figurii geniale țin de condițiile comunicării jurnalistice: perisabilitate, serialitate, dependența de ocaziile zilei. În esență, e un discurs despre actualitate. Nu trebuie să ne așteptăm de la acest "panteon" constituit în curgerea unei activități publicistice să stabilească o ordine severă a valorilor, să fie complet în cuprinderea sa și neconcesiv
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fi Toussaint, de la debut, de televizual. Ca spațiu neutralizator a tot ce înseamnă experiență vie, ca derulare mecanică a unor semne desprinse de orice referință, ca mișcare pură. Nu mă pot împiedica să observ în insistența pe mecanic, mecanism, serialitate o trăsătură moștenită de la avangarda futuristă, o moștenire care și-a extompat însă originea. Pe de altă parte, obsesia televizualului din romanele lui Toussaint este împărtășită de foarte mulți intelectuali francezi în special "de stînga" pentru care obiectele posibilelor obsesii
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
De obicei romanele grafice se găsesc într-un format mai rezistent decât celelalte cărți de benzi desenate, fiind printate pe o hârtie de calitate mai bună și de obicei cu o copertă tare. În principiu romanele grafice nu au acea serialitate specifică benzilor desenate, în sensul că romanul grafic are o introducere, un conținut și un sfârșit. Câteva exemple de romane grafice ar fi “He done her wrong” de Milt Gross și o carte fără cuvinte publicată sub forma cu copertă
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
Românească”, precum și descrierea amănunțită a mediului academic [...]. Constantin Schifirneț știe să citească aceste lupte de idei, împletite cu bătălia pe frontul prestigiului și cu lupta pentru statut, ca sociolog al culturii, dar și cu ochiul celui care urmărește o anumită “serialitate” în istoria socială a României. Ele merită o analiză aparte, care să valorifice minuțiozitetea cu care autorul disecă fiecare moment, finețea observației psihologice și psihosociologice, facilitate de talentul de narator și bazate pe o prodigioasă muncă de documentare.” Monografia lui
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
o serie de proceduri din arsenalul vizual și conceptual al modernismului, dar ea modulează și transformă această moștenire, avansând concomitent în direcția unor moduri contemporane de expresie și de conceptualizare a actului artistic, punând accent pe performativitate, procesualitate, auto-reprezentare sau serialitate. „Amintirea este apariție; epifanie, ca și arta” Expoziția Apariții este concepută prin prisma unor nuclee tematice, incluzând și cea mai recentă etapă a demersului ei, într-o încercare de a oferi o oglindire a spațiului atelierului, înțeles ca spațiu fizic
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]