10,213 matches
-
liber, care va fi crescut la 60-80% dintre paciente. Mai puțin relevantă este dozarea celorlalți androgeni a căror concentrație va fi crescută într-un procent mult mai mic de cazuri: DHEAS - 25%, androstendion - 10%. Totuși, trebuie reținut că măsurarea nivelului seric de androgeni nu trebuie folosită ca unic criteriu pentru diagnosticul SOP, ci numai în combinație cu evaluarea clinică pe care nu trebuie să o înlocuiască, deoarece 20-40% dintre aceste paciente au androgeni în limite normale și în mod special testosteronul
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
Morfologia ovariană este importantă în stabilirea diagnosticului, aspectul normal ovarian nefiind un criteriu de excludere. Disfuncția ovulatorie este caracteristică, dar ovulația este posibilă. Ciclul menstrual regulat în prezența hirsutismului nu oferă garanție pentru o ovulație normală (obiectivare prin dozarea progesteronului seric ziua 20-24 a ciclului menstrual) Ovarele polichistice se asociază cu disfuncția ovulatorie, dar în absența hiperandrogenismului clinic și/sau biochimic diagnosticul de SOP nu este cert. Anomaliile gonadotropilor (LH/FSH↑), obezitatea, rezistența la insulină, hiperinsulinismul nu fac parte din definiția
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
severitatea leziunilor inițiale și identifică factorii precipitanți, dar reversibili, de comă. Imagistica actuală (CT și RMN de difuzie), contextul traumatic și măsurarea precoce a presiunii intracraniene (prin catetere cu fibră optică) determină inițierea terapiei și influențează prognosticul la distanță. Screening-ul seric inițial cuprinde determinări uzuale (hemoleucogramă, electroliți, glicemie, uree, creatinină, transaminaze, coagulogramă, osmolaritate plasmatică, gazometrie arterială) și evaluarea paraclinică a cauzelor mai rare de comă: nivel seric de tirotropină, hemoculturi, dozări toxicologice. Se adaugă analiza completă a lichidului cefalorahidian: proteine, glucoză
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
prin catetere cu fibră optică) determină inițierea terapiei și influențează prognosticul la distanță. Screening-ul seric inițial cuprinde determinări uzuale (hemoleucogramă, electroliți, glicemie, uree, creatinină, transaminaze, coagulogramă, osmolaritate plasmatică, gazometrie arterială) și evaluarea paraclinică a cauzelor mai rare de comă: nivel seric de tirotropină, hemoculturi, dozări toxicologice. Se adaugă analiza completă a lichidului cefalorahidian: proteine, glucoză, celularitate, antigen criptococic, titruri virale. Enolaza serică neuron-specifi că (NSE), proteina astrocitară solubilă (S-100B), proteina fibrilară acidă, neurofilamentul și procalcitonina sunt biomarkeri ai prognosticului după stopul
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
glicemie, uree, creatinină, transaminaze, coagulogramă, osmolaritate plasmatică, gazometrie arterială) și evaluarea paraclinică a cauzelor mai rare de comă: nivel seric de tirotropină, hemoculturi, dozări toxicologice. Se adaugă analiza completă a lichidului cefalorahidian: proteine, glucoză, celularitate, antigen criptococic, titruri virale. Enolaza serică neuron-specifi că (NSE), proteina astrocitară solubilă (S-100B), proteina fibrilară acidă, neurofilamentul și procalcitonina sunt biomarkeri ai prognosticului după stopul cardiac. Graficul coeficientului de difuzie aparentă asociat rezonanței magnetice nucleare cuantifică ischemia în evoluție. Monitorizarea multimodală (electrică și metabolică) a dus
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
MAJOR CONFOUNDERS“ (encefalopatiile comune: hipercapnică, uremică, hepatică; intoxicațiile, diselectrolitemiile, endocrinopatiile acute, sindromul neuroleptic malign, infecțiile sistemului nervos central). Adesea, momentul traumei decompensează sever o afecțiune medicală de fond. Evaluarea paraclinică primară cuprinde: 1. Hemoleucograma completă (cu formulă leucocitară) 2. Electroliții serici (sodiu, potasiu, calciu, dioxid de carbon, fosfați) 3. Glicemia 4. Retenția azotată: uree, creatinină 5. Citoliza hepatică: ALT, AST, gama GT 6. Osmolaritatea plasmatică 7. Gazometria arterială (PH, presiunea parțială a dioxidului de carbon, bicarbonatul, oxihemoglobina) 8. Coagulograma completă (timpi
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
se constituie ca „punte“ către recuperarea completă a stării de conștiență. Contextul traumatic, bilanțul lezional complet, imagistica relevantă (computer tomograf și rezonanță magnetică nucleară), alături de excluderea altor cauze de comă, orientează diagnosticul și determină abordarea terapeutică a leziunii cerebrale. Enolaza serică neuron-specifică are valoare particulară pentru că exprimă fidel severitatea ischemiei cerebrale globale și reprezintă biomarkerul cu cea mai înaltă valoare prognostică după stopul cardiac și hipotermia terapeutică. Valorile serice peste 33 micrograme/litru în interval de 24-72 de ore de la oprirea
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
de comă, orientează diagnosticul și determină abordarea terapeutică a leziunii cerebrale. Enolaza serică neuron-specifică are valoare particulară pentru că exprimă fidel severitatea ischemiei cerebrale globale și reprezintă biomarkerul cu cea mai înaltă valoare prognostică după stopul cardiac și hipotermia terapeutică. Valorile serice peste 33 micrograme/litru în interval de 24-72 de ore de la oprirea cardiacă se asociază cu o rată minimă de supraviețuire (specificitate 100% în majoritatea studiilor). Scăderea temperaturii corpului duce la diminuarea nivelului seric de enolază și probabil în târzie
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
stopul cardiac și hipotermia terapeutică. Valorile serice peste 33 micrograme/litru în interval de 24-72 de ore de la oprirea cardiacă se asociază cu o rată minimă de supraviețuire (specificitate 100% în majoritatea studiilor). Scăderea temperaturii corpului duce la diminuarea nivelului seric de enolază și probabil în târzie apoptoza neuronală (1). Afectarea acută cerebrală secundară opririi cardiace se evaluează seric alternativ, în prezent, și prin alte determinări: proteina astrocitară solubilă (S-100 B), proteina fibrilară acidă, neurofilamentul H și procalcitonina. Imagistic, în
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
oprirea cardiacă se asociază cu o rată minimă de supraviețuire (specificitate 100% în majoritatea studiilor). Scăderea temperaturii corpului duce la diminuarea nivelului seric de enolază și probabil în târzie apoptoza neuronală (1). Afectarea acută cerebrală secundară opririi cardiace se evaluează seric alternativ, în prezent, și prin alte determinări: proteina astrocitară solubilă (S-100 B), proteina fibrilară acidă, neurofilamentul H și procalcitonina. Imagistic, în acest context, standardul este reprezentat de rezonanța magnetică de difuzie, care furnizează hărți ale țesutului cerebral prin reprezentarea
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
grafică a coeficientului de difuzie aparentă. Modificările spațio-temporale ale acestuia ilustrează mecanismul clasic al injuriei hipoxic-ischemice și poate anticipa prognosticul la distanță. Fereastra de timp ideală pentru utilizarea explorării este de 2-5 zile după oprirea cardiacă, iar asocierea cu enolaza serică neuron-specifi că îi crește specificitatea la 100%. Exemplific prin cazul unui pacient de 26 de ani, cu leziune axonală difuză însoțită de secțiune medulară cervicală completă (tetraplegic la internare, în stadiul funcțional Frankel A). Recuperarea s-a ilustrează capacitatea acestuia
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
falx cerebri 2. Girusul uncinat prin cortul cerebelos 3. Amigdalele cerebeloase prin foramen magnum 4. Transcalvarial (în orice arie subiacentă unui defect osos). F. Controlul glicemic prin linie arterială sau prin determinări seriate din sângele capilar. Variațiile brutale ale nivelului seric al glucozei s-au dovedit a fi implicate în patogeneza edemului cerebral. Hipoglicemia severă are aproape aceleași consecințe funcționale defavorabile ca și hipoxia, privând creierul de substrat. Hiperglicemia (noncetozică, hiperosmolară) duce la accentuarea acidozei instalate prin hipoperfuzie și agravează direct
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
arteriale; scăderea ratei de filtrare glomerulare cu 1% pe an după vârsta de 40 de ani; scăderea elasticității cutanate, a glandelor sebacee și a melanocitelor; scăderea capacității de apărare față de infecții; scăderea progresivă a pH-ului și scăderea concentrației bicarbonatului seric, precum și scăderea capacității rinichiului de a excreta acizi; scăderea capacității de termoreglare; scăderea capacității de efort aerobic; scăderea ratei metabolismului bazal și a sintezei de lanțuri grele de miozină în mușchiul striat; și lista poate continua. Un declin fiziologic progresiv
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
alterarea funcțiilor cognitive, tulburări senzoriale necompensate, sindrom depresiv, polipragmazie (peste 4 medicamente), suport social inadecvat. Markeri biologici și antropometrici propuși: IMC sub 20 kg/m2, pliu cutanat tricipital sub 7 cm la bărbați și sub 12 cm la femei, albumina serică sub 35 g/l, prealbumina sub 200 mg/l, PCR peste 10 mg/l, limfocite sub 1.200/mm cub, colesterol total sub 180 mg/dl, scăderea T3, scăderea 25-OH vitamina D3. Observații: în mare parte, acești parametri sunt markeri
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
riscul de apariție a SM și DZ2, fiind probabil implicate în etiopatogenia acestora. Mai mult, ALT joacă un rol important în apariția BCV, având o valoare predictivă pentru apariția evenimentelor coronariene, independentă de factorii de risc tradiționali. Creșteri ale nivelului seric al GGT sunt predictive pentru apariția SM și BCV. Scopul studiului a fost evaluarea asocierilor enzimelor hepatice, respectiv ALT, AST și GGT, cu SM și diferitele sale componente la pacienți cu DZ2 nou descoperit. De asemenea, am analizat asocierea enzimelor
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
mg/dl), TG (mg/dl), creatinina (mg/dl), acidul uric (mg/dl), ALT (U/l), AST (U/l), GGT (U/l) au fost măsurate utilizând metode biochimice curente. Colesterolul cu densitate mică (LDL-colesterolul) a fost calculat folosind formula Friedewald. Concentrațiile serice ale insulinei, proinsulinei, peptidului C, leptinei, adiponectinei au fost determinate prin tehnica ELISA, folosind kituri disponibile comercial, în conformitate cu recomandările producătorului. Citirea absorbanțelor s-a realizat pe un cititor de plăci Multiskan ExThermo Electro Corporation (CV = 2,6%). Rezistența la insulină
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
poate limita fenomenul de rebound. În plus, torasemidul oral se absoarbe mai rapid și mai bine decât furosemidul la pacienții cu insuficiență cardiacă. Toate diureticele de ansă disponibile au toxicitate similară, inclusiv ototoxicitate la doze mari. Monitorizarea atentă a ionogramei serice și suplimentarea cu potasiu sunt esențiale pentru terapia cu diuretice de ansă. La ora actuală, avem puține date despre eficiența comparativă a diverselor diuretice de ansă la bolnavii cu insuficiență cardiacă. Totuși, torasemidul sau bumetanidul pot fi preferate furosemidului oral
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
diuretice la pacienții cu in suficiență cardiacă decompensată. Studiul a inclus 308 pacienți dublu randomizați la doze mai mari și mai mici de diuretic și la administrare continuă sau intermitentă de diuretic. End-point-urile au fost ameliorarea simptomelor și modificarea creatininei serice la 72 de ore. Referitor la ameliorarea simptomatologiei, nu s-a constatat o diferență semnificativă între pacienții tratați cu diuretic în perfuzie continuă și cei tratați prin administrare intermitentă de diuretic. În ceea ce privește doza, a existat un trend către o ameliorare
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
O alternativă pentru tratamentul cronic este un tiazidic oral, ca hidroclorotiazidă (25-50 mg/zi), clortalidonă sau metolazonă. Deși această strategie este adesea eficientă în tratamentul insuficienței cardiace rezistente la diuretic, este necesară monitorizarea atentă a statusului volemic și a electroliților serici (sodiu, potasiu, magneziu). Aldosteronul joacă un rol foarte important în fiziologia cardiovasculară. În insuficiența cardiacă există un exces de aldosteron care contribuie la remodelarea ventriculară progresivă. Antagonismul aldosteronului fie cu spironolactonă, fie cu eplerenonă face parte din tratamentul insuficienței cardiace
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
și p 0,014), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,39 și p 0), cu diferența tensională între membrele superioare (r 0,543 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu valoarea colesterolului total seric (r 0,305 și p 0,001), cu LDL colesterolul (r 0,295 și p 0, 002), cu consumul de grăsimi saturate (r 0,205 și p 0,03), cu numărul de minute petrecute șezând pe parcursul unei zile (r 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
vârsta pacienților (r 0,467 și p 0), pentru fumat (r 0,229 și p 0,015), pentru tensiunea arterială sistolică (r 0,422 și p), pentru diferența tensională dintre membrele superioare (r 0,547 și p 0), pentru nivelul seric al LDL colesterolului (r 0,283 și p 0,003), pentru nivelul colesterolului total seric (r 0,3 și p 0,001), pentru numărul de minute petrecute șezând zilnic (r 0,242 și p 0,011), pentru numărul de ore
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0,015), pentru tensiunea arterială sistolică (r 0,422 și p), pentru diferența tensională dintre membrele superioare (r 0,547 și p 0), pentru nivelul seric al LDL colesterolului (r 0,283 și p 0,003), pentru nivelul colesterolului total seric (r 0,3 și p 0,001), pentru numărul de minute petrecute șezând zilnic (r 0,242 și p 0,011), pentru numărul de ore petrecute la televizor zilnic (r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
demonstrat că tratamentul cronic cu β blocanți scade semnificativ activitatea adrenergică indiferent de tipul de β blocant. Pe de altă parte frecvența cardiacă nu pare a fi un marker al „scăpării” adrenergice și s-a selectat pentru „scăparea adrenergică” nivelul seric al noradrenalinei și a adrenalinei . Studiile au constat că această „scăpare” adrenergică este de 39% pentru noradrenalină și 32% pentru adrenalină. Nu există nicio diferență semnificativă funcției pentru tipul de agent β blocant (carvediol 39%, metroprolol 39%, bisaprolol 40%). Nivelul
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
cardiac și nici cu tipul de β-blocant. Prezența „scăpării” adrenergice este un indicator ferm și independent pentru mortalitate. Rezultatele autorului susțin concepția potrivit căreia pacientul cu „scăpare” adrenergică are o formă severă de boală și are nivele crescute de hormoni serici sau sunt pacienți în stadii avansate de insuficiență cardiacă care nu răspund la tratament. „Scăparea” adrenergică la aceștia va duce la o accentuare a insuficienței cardiace. În concluzie „scăparea” adrenergică poate fi detectată la aproximativ 1/3 din pacienții care
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
de obicei, cu pneumopatia interstițială) și bronhospasm. De asemenea, au fost raportate câteva cazuri de detresă respiratorie acută după sau în timpul unei intervenții chirurgicale. Manifestări hepatice S-au raportat cazuri de hepatopatie care au fost diagnosticate prin creșterea nivelului transaminazelor serice. Cele mai frecvente efecte adverse hepatice sunt creșterea transaminazelor serice de 1,5-3 ori ce pot regresa la întreruperea tratamentului sau spontan; se recomandă dozarea periodică a acestora; rar poate să apară hepatopatie acută, cu evoluție uneori letală, care necesită
Revista Spitalului Elias by AMALIA ARHIRE, IONUŢ STANCA, DOINA DIMULESCU () [Corola-journal/Journalistic/92048_a_92543]