169 matches
-
agrare și destinat împroprietăririi, cu excepția pămîntului destinat pentru pășuni comunale și a celui rezervat de Stat pentru scopuri de interes general, economic, cultural, etc., se parcelează spre a se vinde în loturi țăranilor muncitori de pămînt, parohiilor ortodoxe creștine, ca sesie pentru cooperatori, cantori și palimari și școalelor că teren de experiențe agricole. Articolul 117 Pamantul expropriat se vinde în loturi celor îndreptățiți în următoarea ordine de precădere: 1. Țăranilor muncitori de pămînt cari au pămînt mai puțin decat întinderea lotului
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
loc permanent de preot ajutor (cooperator) pînă la 6 ha, de fiecare loc de cantor (dascăl bisericesc) cate 3 ha și de fiecare loc de pălimar (paracliser) cate 1 ha. Aceste distribuiri se vor face în limitele porțiunilor expropriate din sesii. Loturile atribuite vor putea fi schimbate cu altele din aceeași comună și cu aprobarea celor îndreptățiți și a comitetului local. Articolul 125 Fiecare școală rurală va primi cate 1 ha că pămînt de experiență. Dacă însă nevoile de împroprietărire sînt
REGULAMENTUL din 1921 pentru punerea în aplicare a legii agrare din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134142_a_135471]
-
ani neîntrerupt, dacă aceștia își vor fi construit pe el case, sălașuri, mori de apă primitive (rustice) sau vor fi făcut plantațiuni de vii sau pomi roditori, exproprierea făcându-se în folosul lor. ... Articolul 7 Se declară expropriat parțial: a) Sesiile existente pentru parohii pînă la 12 ha și sesiile existente pentru cooperatori pînă la 6 ha; ... b) Pamantul cultivabil din proprietățile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau avut la 1 August 1914 instalațiuni importante agricole, în clădiri și inventar
DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrară din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134184_a_135513]
-
el case, sălașuri, mori de apă primitive (rustice) sau vor fi făcut plantațiuni de vii sau pomi roditori, exproprierea făcându-se în folosul lor. ... Articolul 7 Se declară expropriat parțial: a) Sesiile existente pentru parohii pînă la 12 ha și sesiile existente pentru cooperatori pînă la 6 ha; ... b) Pamantul cultivabil din proprietățile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau avut la 1 August 1914 instalațiuni importante agricole, în clădiri și inventar, crescătorii de vite sau industrii agricole, după următoarea scară
DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrară din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134184_a_135513]
-
a chestiunii asupra mitropolitului Bucovinei. Partea ÎI ÎMPROPRIETĂRIRE Capitolul 9 Ordinea de preferință la împroprietărire Articolul 61 Pamantul expropriat pe temeiul legii de față se parcelează spre a se vinde în loturi țăranilor muncitori de pămînt, parohiilor ortodoxe creștine, ca sesie pentru cooperatori, cantori și palimari și școlilor că teren de experiențe agricole. Articolul 62 Pamantul expropriat se vinde în loturi celor îndreptățiți în următoarea ordine de precădere: 1. Țăranilor muncitori de pămînt cari au pămînt mai puțin decat întinderea lotului
DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrară din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134184_a_135513]
-
de cooperator cate 6 ha dacă nu are sesiune, iar dacă sesiunea lui este necompletată ea se va întregi pînă la 6 ha, însă numai în cazul cînd prin exproprierea sesiunilor, conform art. 5, vor fi pe teren disponibil din sesia parohului, de cantor și de pălimar, cate un lot în întinderea arătată la art. 67; 3. Școlilor rurale, ca pămînt de experiență agricol, cate un hectar de fiecare clasă sistematizata; Folosință acestui pămînt se va stabili prin regulament. 4. Țăranilor
DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrară din Editura Bucovina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134184_a_135513]
-
neîntrecut gospodar. Se întrecea cu Clemenciucii, familiile cele mai bogate din sat. În curând a adunat o avere demnă de invidiat. Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane", câțiva câini foarte agresivi și lucra "sesia" care se întindea nu mai puțin de vreo douăsprezece hectare de pământ. Cultiva cereale, plante tehnice, furaje și toamna avea hambarele pline cu de toate. Dar, de ce avea, de aceea-și dorea și mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De aici, cu greu, unul câte unul, am luat o la goană, sărind gardul livezii, fără să ne simtă câinii din lanț. Uneori preotul scotea turma sa de oi, de rasă merinos, la păscut, pe toloaca din fața școlii sau pe sesia lui. Trimitea 5-6 băieți din clasele mai mari să le păzească până seara. Când se întorceau cu turma, nu le zicea măcar un simplu "mulțumesc". Știu că în clasele mari era un copil Vasile Clemenciuc, dotat la carte și liniștit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe Siret de Jos și de Sus. (Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Jos și de Sus. (Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898, provizor 1923, definitiv-1928. Gimnaziu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
școală de 4 clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un gimnaziu industrial de fete
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și câte un jgheab adânc și lat în care intră apa morii, atât cât este nevoie. - un șopron pentru vite cu acoperiș din paie, - o cocină cu trei despărțituri, deasemenea din bârne și acoperită cu paie. În continuare sunt dispuse sesiile colonilor din Streza, proprietate, drept de moștenire al «măritei contese» și «onor conți», cu toată suprafața sesiunilor (gospodăriilor), cu servitorii și cu toate bunurile lor mobile și imobile, dispuse în ordine astfel: prima sesiune: Tănase Cânduleț primarul, cu averea și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot dependentă, față de pământurile alodiale (pământ alodial cf. Micului Dicțonar Explicativ, înseamnă rezervă seniorială, în ev. mediu în Transilvania) care nu au fost supuse trecerii în proprietatea celor ce le munceau. Conform dispozițiilor Patentei imperiale din 21 iunie 1854, moșiile, sesiile zilierilor, pășunile și pădurile asupra cărora iobagii au avut mai înainte de 1848 drept de folosință, au trecut în proprietatea foștilor iobagi. Cu prilejul întocmirii cadastrului au început interminabile procese urbariale între vechii și noii proprietari în fața așa numitelor judecătorii urbariale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urmă nu știu ce să facă cu libertatea și să ceară stăpânilor să fie primiți în continuare în slujba lor, aici în Transilvania și implicit și în Cârțișoara, bunicii noștri au folosit din plin această nouă situație pentru ei, valorificând la maximum sesia luată în primire de la grof, dimensionându-și cât mai realist resursa de hrană ce i-o oferea cele două jugăre de pământ, maximum, ce-i reveneau prin aplicarea prevederilor patentei imperiale. Iar atunci când își dădea seama că ceea ce va obține
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unui nor alb de praf aflat într-o margine a carierei, unde, probabil se conțină forările. Departe, în vale, se văd casele albe ale moților, strămutate pe versanții mai înalți, pentru a face loc sterilului și reziduurilor, depozitate pe Valea Sesii, care au înghițit în timp satul Gemăna. Este liniște, se aude doar vântul ce sufla tot mai tare și țăcănitul aparatelor de fotografiat. Reprezentanții de la ,,Cuprumin” încep să ne bombardeze cu fel de fel de date tehnice, cifre, statistici. Rețin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
apelor torențiale, scurgerea apelor încărcate cu chimicale din spălarea haldelor de steril, au atins cote alarmante. Șansele unor lucrări de ecologizare sunt minime, în lipsa fondurilor necesare. Apele poluate de la exploatarea Roșia Poieni se scurg în iazul de decantare din Valea Sesii. Există riscul, în cazul unor creșteri de nivel, că apele cu cianuri ale iazului să deverseze și să ucidă tot ce este viu în Arieș și mai departe în Mureș, așa cum s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
jegos a lui Ene s-a pus cu japca pe moșia vecinului mutînd hotarul și ocupînd întăritura care era la graniță. Pe macedonenii care erau mercenari în această tabie, i-a pus pe fugă iar mișelul s-a înstăpînit pe sesia altuia. Numai că pentru asemenea ticăloșii era judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici geți! ,, Priviți mîndri geți cum am fost furați și nimiciți, cînd neamul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se fuduli. Privește la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetății. Cît des-pre Gezo, mita îi ajunge să fie țeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună(adîncitură) unde i-am gonit, i-am prins și i-am lovit. Cercetată și povestită(scrisă, turnată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]