65 matches
-
polip pedunculat rezecat endoscopic cu invazie profundă în tija sau margini de rezecție incerte/pozitive sau factori de prognostic negativ histopatologic (grad 3-4 de malignitate, invazie vasculara sau limfatica) se recomandă colectomie cu limfadenectomie regională ● în caz de polip adenomatos sesil sau adenom vilos rezecat endoscopic complet cu margini negative și focare de carcinom în situ (Tis) nu se recomandă decât control colonoscopic ● în caz de polip adenomatos sesil sau adenom vilos rezecat endoscopic cu specimen fragmentat sau margini de rezecție
GHID din 2 septembrie 2009 de tratament al carcinoamelor colorectale - Anexa nr. 11*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215279_a_216608]
-
limfatica) se recomandă colectomie cu limfadenectomie regională ● în caz de polip adenomatos sesil sau adenom vilos rezecat endoscopic complet cu margini negative și focare de carcinom în situ (Tis) nu se recomandă decât control colonoscopic ● în caz de polip adenomatos sesil sau adenom vilos rezecat endoscopic cu specimen fragmentat sau margini de rezecție incerte/pozitive sau factori de prognostic negativ histopatologic (grad 3-4 de malignitate, invazie vasculara sau limfatica) sau stadializat minim T1 se recomandă colectomie cu limfadenectomie regională 3.2
GHID din 2 septembrie 2009 de tratament al carcinoamelor colorectale - Anexa nr. 11*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215279_a_216608]
-
de un inel keratozic cu suprafața albicioasa pe care apar uneori leziuni punctiforme negricioase dureroase. - Veruci mozaicate - veruci superficiale, de obicei multiple, confluate într-un placard keratozic albicios. 2. Verucile vulgare: - localizate pe suprafața dorsala a mâinilor, palmar - aspect exofitic sesil cu suprafața parcursă de vilozități keratozice și scuame - localizările periunghiale pot determina distrofii unghiale 3. Verucile filiforme: localizate de obicei pe extremitatea cefalica 4. Verucile plane: - localizate de obicei pe față, dorsopalmar - papule mici gălbui, suprafața netedă, dispuse adesea liniar
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
FIBROMUL ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor de mici dimensiuni, cu localizare la nivelul mucoasei orale, care nu se află în vecinătatatea unor structuri anatomice-planșeu oral, papila și ductul Stenon etc : () extirparea formațiunii tumorale împreună cu baza de implantare (sesilă sau pediculată), marginile excizionale fiind plasate la distanță de marginile clinice aparente ale formațiunii tumorale () examenul histopatologic este obligatoriu [Grad C] Recomandarea 5.10. FIBROMATOZA GINGIVALĂ Are caracter recidivant, practic refăcându-se la 1-2 ani de la intervenție ● gingivectomie extinsă () de
ORDIN nr. 128 din 17 februarie 2011 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea chirurgie orală şi maxilo-facială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231325_a_232654]
-
FIBROMUL ● în competența chirurgiei dento-alveolare intră doar tratamentul formelor de mici dimensiuni, cu localizare la nivelul mucoasei orale, care nu se află în vecinătatatea unor structuri anatomice-planșeu oral, papila și ductul Stenon etc : () extirparea formațiunii tumorale împreună cu baza de implantare (sesilă sau pediculată), marginile excizionale fiind plasate la distanță de marginile clinice aparente ale formațiunii tumorale () examenul histopatologic este obligatoriu [Grad C] Recomandarea 5.10. FIBROMATOZA GINGIVALĂ Are caracter recidivant, practic refăcându-se la 1-2 ani de la intervenție ● gingivectomie extinsă () de
GHID DE PRACTICĂ din 17 februarie 2011 În chirurgia dento-alveolara - 2010 -*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232122_a_233451]
-
stejar și carpen cu Carpinion betuli 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum 9180 *Păduri pe panțe, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase 91A0 Păduri de stejar bătrân sesil cu Ilex și Blechnum din Insulele Britanice 91B0 Păduri termofile de Fraxinus angustifolia 91C0 *Păduri caledoniene 91D0 *Mlaștini împădurite 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91F0 Păduri mixte riverane de Quercus robur
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
două fețe, medială și laterală, două margini, superoanterioară, liberă și inferoposterioară, și două extremități, superioară (extremitas superior) și inferioară (extremitas inferior). Extremitatea superioară este acoperită de capul epididimului. Între capul epididimului și testicul există un mic corp ovoid, numit hidatida sesilă a lui Morgagni (appendix testis), plină cu o substanță gelatinoasă. Sub seroasa vaginală, adică sub epiorchium, testiculul este învelit într-o membrană fibroasă, densă, numită albugineea. Grosimea albugineii, care este în medie 1 mm, crește la nivelul marginii posterioare a
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc. Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici și apar înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate și au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm și late de 4-8 mm, de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
coroana foarte largă și bogată. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Florile bărbătești sunt grupate în gamenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai. Fructul este drupă sferică, având o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn și numită "nucă". Se înmulțește aproape numai prin sămânță, dar cu destulă greutate. Spontan crește sporadic în păduri de
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
coajă fină dar rezistentă. Solzii amenților, la maturitate, sunt ovali, rotunjiți la capăt; către mijloc sunt galbeni sau oranj, iar la capăt maro închis Fiecare solz prezintă două bractee și trei flori sterile, fiecare floare fiind alcătuită dintr-un caliciu sesil, membranos, cu doi lobi. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celulă a samarei sau două filamente, care se vor transforma în cele două aripioare ale fructului. Pistilul poate atârna sau fi erect, solitar, prins de tulpinițele apărute
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
lacși și penduli. Fiecare floare femelă este înconjurată de un involucru care se transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur (gorun ardelenesc), "Q. cerris" L.(cerul). Dintre speciile exotice menționăm: "Q. suber" (stejar de plută), "Q. ilex" (stejar de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
la diseminare. Loranthus europaeus Jacq. (vîscul de stejar) are frunze căzătoare, flori pedicelate grupate în raceme laxe, iar fructul este o bacă galbenă.Parazitează aproape exclusiv pe speciile genul Quercus. Viscum album L. (vîsc de foioase) are frunze persistente, flori sesile о grupate în inflorescențe dichaziale dense, iar fructul este o bacă albă. În frunzele de vîsc există diverse substanțe, cu acțiune hipotensivă imediată și de durată și cu efect bradicardizant (datorită acțiunii directe asupra miocardului). în medicina populară se recomandă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
frunze aciculate, câte două, rigide, îngrămădite câte două spre vârful lujerului, în "coadă de vulpe", adesea încovoiate spre lujer în formă de seceră, de un verde viu și cu olungime de 3-8 cm. Conurile solitare sau câte două - trei aproape sesile, ovoide, sau sferice, de 2-6 cm lungime, cu umbelic central, scurt mucronat, înconjurat de un inel negru. Maturitatea este timpurie, la 6-10 ani, iar periodicitatea fructificației anuală. Jnepenișurile se găsesc în zone unde stratul de zăpadă este prezent 80-160 zile
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
Glaucium corniculatum Răspândirea geografică: în Asia și Europa Descrierea plantei: Rădăcină pivotantă. Tulpină erecte, simplă sau ramificată, dispers-sătos-paroasă, albăstrui-verde, înaltă de 15-30 cm. Frunze profund penat sectate cu segmente lacerat ascuțit dințate, mai mult sau mai puțin păroase, cele superioare sesile, iar cele inferioare pețiolate. Flori solitare, portocalii, roșiatice sau roșii, la bază cu o pată neagră-liliachie, pedunchiulate, așezate la subsuoara frunzelor, caliciul din 2 sepale păroase, corola din 4 petale libere, androceu, din numeroase stamine gălbui, gineceu cu ovar superior
Mac cornut () [Corola-website/Science/311732_a_313061]
-
bază cu o pată neagră-liliachie, pedunchiulate, așezate la subsuoara frunzelor, caliciul din 2 sepale păroase, corola din 4 petale libere, androceu, din numeroase stamine gălbui, gineceu cu ovar superior, cilindric, alungit, des alb păros, stigmat mai mult sau mai puțin sesil, bilobat cu 2 coarne. Fruct silicviform, foarte lung, setos păros. Semințele numeroase, negre, hemisferice, reticulate. Timpul de înflorire: iunie - august Componentele plantei utilizate în terapeutică: din semințe se extrage prin presare ulei folosit la fabricarea săpunului. Planta întreagă are utilizări
Mac cornut () [Corola-website/Science/311732_a_313061]
-
rădăcina pivotanta, alb-gălbuie, lungă de cca. 20-25 cm și groasă până la 1 cm. Tulpina este ierboasa, erecta, cu talia de 20-40 (uneori pînă la 80) cm, bogat ramificata, pubescenta glandular. Tulpina este erecta, foliata, cu 5-25 ramificații. Frunzele sunt alterne, sesile, întregi, de culoare verde-viu, glabre. Frunzele sunt sesile, alterne, cu marginea întreaga. Cele inferioare sunt invers lanceolate, rotunjite la vîrf, lungi până la 18-20 cm, iar spre partea superioară sunt din ce in ce mai înguste și mai mici. Tulpina și frunzele sunt lipicioase. Florile
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
și groasă până la 1 cm. Tulpina este ierboasa, erecta, cu talia de 20-40 (uneori pînă la 80) cm, bogat ramificata, pubescenta glandular. Tulpina este erecta, foliata, cu 5-25 ramificații. Frunzele sunt alterne, sesile, întregi, de culoare verde-viu, glabre. Frunzele sunt sesile, alterne, cu marginea întreaga. Cele inferioare sunt invers lanceolate, rotunjite la vîrf, lungi până la 18-20 cm, iar spre partea superioară sunt din ce in ce mai înguste și mai mici. Tulpina și frunzele sunt lipicioase. Florile sunt grupate în antodii terminale, cu diametrul de
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
viguroși, brun-cenușii pânî la negriciosi, glabrii; acele câte două în teacă, au o lungime de 15 cm, foarte rigide, ascuțite, verde întunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminentă, galbenă - cafenie, umbelicul este uneori prevăzut cu un ghimpe scurt, mai ales la solzii superiori. Semințele aripate sunt relativ grele și au până la 5-6 mm lungime. Maturația conurilor este bienală, cu o periodicitate
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
face "Plantago indica", cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe. Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse), toate sunt simple, întregi sau divizate, sesile, fără stipele. Inflorescențele dispuse la vârful tulpinii sunt spiciforme (spic) sau capituliforme, pedunculate, rareori solitare, mai mult sau mai puțin alungite. Florile sunt mici, tubuloase, bisexuate (hermafrodite) sau unisexuate, actinomorfe sau ușor zigomorfe, tetraciclice, tetramere (tipul 4), cu învelișuri florale
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
Asparagales. Aceste plante prezintă atât rădăcini principale cât și rădăcini adventive. Rădăcinile adventive pot fi atât subterane cât și aeriene. Rădăcinile aeriene prezintă velamen adesea prevăzute cu micorize endofite. Plantele din această familie au frunzele întregi, alterne, simple pețiolate sau sesile. Florile plantelor din această familie sunt bracteate, înalt specializate la polenizarea entomofilă. Simetria florilor este zigomorfă. Perigonul este petaloid. Dintre petale, labelul, prin forma sa adesea sofisticată, dă corolei originalitatea, grația și frumusețea, de multe ori și numele speciei. Androceul
Orchidaceae () [Corola-website/Science/303425_a_304754]
-
Se cunosc circa 2 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele mai dese cazuri, înconjurate de tuburi protectoare. Puține specii sunt parazite, unele la plante, altele la animale. Corpul rotiferelor este împărțit în trei părți distincte: una anterioară, numită
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
Pavliucenkova în sferturile de finală ale turneului de junioare de la Australian Open, însă a cedat în semifinale în disputa cu Jessica Moore. La turneul ITF de la București, Halep a eliminat-o în primul tur pe fosta semifinalista de la Roland Garros, Sesil Karatantcheva, înainte de a pierde în sferturi întâlnirea cu Sorana Cîrstea în trei seturi: 6-3, 3-6, 1-6. În luna mai a câștigat două turnee de junioare: ITF de 10.000$ de la București, în fața lui Stéphanie Vongsouthi cu scorul 7-6(4), 6-3
Simona Halep () [Corola-website/Science/319222_a_320551]
-
succes, dar, curând, monștri dobândesc imunitate în fața creaturilor de pe alte lumi. Tuf își reia munca, găsind o soluție. Cu ajutorul pisicii sale cu abilități psionice, el descoperă pe Namor o specie despre care nu se știa că este inteligentă: oalele-de-mâl, locuitori sesili de pe fundul apelor (considerați o delicatesă de către coloniștii namorieni) legați telepatic într-o minte uriașă, care controlează speciile inferioare de pe planetă ca niște bioingineri abili. Tuf reușește să comunice cu oalele-de-mâl și mediază un tratat de pace, oamenii acceptând să
Peregrinările lui Tuf () [Corola-website/Science/321683_a_323012]