64 matches
-
terestre, antenulele sunt atrofiate. La femele ventral, pe torace se formează o cameră incubatoare protejată de oostegite (= expansiuni lamelare ale coxopoditelor toracopodelor, care formează un receptacul pentru ouă). La masculi, oostegitele perechii a șaptea prezintă caractere sexuale. Au ochi compuși sesili, imobili sau plasați pe protuberanțe ale capului. La multe specii există statociști. Izopodele reprezintă unul din grupele de crustacee cu un deosebit succes evolutiv. Sunt adaptate la mediul marin, libere ("Idothea", "Sphaeroma" ) sau parazite la pești și crustacei ("Anilocra"). Există
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc. Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici și apar înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate și au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm și late de 4-8 mm, de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
viguroși, brun-cenușii pânî la negriciosi, glabrii; acele câte două în teacă, au o lungime de 15 cm, foarte rigide, ascuțite, verde întunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminentă, galbenă - cafenie, umbelicul este uneori prevăzut cu un ghimpe scurt, mai ales la solzii superiori. Semințele aripate sunt relativ grele și au până la 5-6 mm lungime. Maturația conurilor este bienală, cu o periodicitate
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
frunze aciculate, câte două, rigide, îngrămădite câte două spre vârful lujerului, în "coadă de vulpe", adesea încovoiate spre lujer în formă de seceră, de un verde viu și cu olungime de 3-8 cm. Conurile solitare sau câte două - trei aproape sesile, ovoide, sau sferice, de 2-6 cm lungime, cu umbelic central, scurt mucronat, înconjurat de un inel negru. Maturitatea este timpurie, la 6-10 ani, iar periodicitatea fructificației anuală. Jnepenișurile se găsesc în zone unde stratul de zăpadă este prezent 80-160 zile
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
face "Plantago indica", cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe. Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse), toate sunt simple, întregi sau divizate, sesile, fără stipele. Inflorescențele dispuse la vârful tulpinii sunt spiciforme (spic) sau capituliforme, pedunculate, rareori solitare, mai mult sau mai puțin alungite. Florile sunt mici, tubuloase, bisexuate (hermafrodite) sau unisexuate, actinomorfe sau ușor zigomorfe, tetraciclice, tetramere (tipul 4), cu învelișuri florale
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
familiei, provenit prin lățirea axei florale, purtând antere introrse. Gineceu cu ovar superior cenocarpic, din 2-6 carpele (de regulă 3-4), unite între ele până aproape de vârf sau libere, neconcrescute în partea superioară ("Astrocarpus"), delimitând o singură lojă (ovar unilocular). Stigmate sesile. Axa florii la unele specii prelungită într-un ginofor disciform. Ovule numeroase, campilotrope, cu 2 integumente. Placentație de obicei parietală sau mai rar central bazală. Fruct capsulă uniloculară multispermă, aproape totdeauna deschisă prin crăpături la vârf, uneori foliculă sau bacă
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
ul (din latina "petiolus" = pețiol, codiță) sau codița frunzei este un organ de obicei cilindric sau ușor turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
vântului și frunza nu se sfâșie ușor. În secțiune transversală, în funcție de specie, pețiolul poate avea contur circular, semicircular, semilunar, cordiform, în formă de "U" sau "V". Din punct de vedere morfologic, pețiolul poate fi: Dacă pețiolul lipsește, frunza se numește "sesilă". În acest caz baza limbului poate cuprinde tulpina între cei doi umeri ai săi și formează o frunză "amplexicaulă", ca la punguliță ("Thlaspi perfoliatum"). Dacă cei doi umeri ai bazei limbului sunt concrescuți înconjurând tulpina, astfel încât dau aparența că ea
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
mediul ostil. Ei comunică prin strigăte, dar înțeleg imaginile prin care oamenii le comunică ce doresc. Hrana lor este formată din pepeni-mană, niște sfere cu un conținut extrem de hrănitor, produs al unei specii cu care aviarii se află în simbioză, sesilele. Din punct de vedere tehnologic dezvoltarea lor este limitată, zborul cosmic fiindu-le accesibil prin intermediul unei rase extraterestre. Ei se înmulțesc prin ouă și se deplasează prin zbor. Sesilele prezintă o formă imobilă și una mobilă. Cea imobilă reprezintă o
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
produs al unei specii cu care aviarii se află în simbioză, sesilele. Din punct de vedere tehnologic dezvoltarea lor este limitată, zborul cosmic fiindu-le accesibil prin intermediul unei rase extraterestre. Ei se înmulțesc prin ouă și se deplasează prin zbor. Sesilele prezintă o formă imobilă și una mobilă. Cea imobilă reprezintă o rețea neurală în care sunt stocate toate informațiile acumulate de specie. În interiorul ei ia naștere pepeni-mană (numiți și cantalupi), care conțin o formă embrionară a cărei dezvoltare este însoțită
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
însoțită de învățarea unor cunoștințe importante legate de specie. Acești embrioni ajung la stadiul mobil de mirmipisici, care se nasc inteligente și independente, dar au potențial mai mic de dezvoltare intelectuală. Ele au o viață destul de scurtă și revin în interiorul sesilei pentru a muri, întreaga lor experiență adăugându-se la baza de cunoștințe a rețelei neurale. Mirmipisicile comunică prin sunete de înaltă frecvență, pot executa activități artistice și se află în simbioză cu rasa aviarilor, cărora le oferă sprijin tehnologic, medical
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
le (Tetraphyllidea) este un ordin de cestode care au scolexul prevăzut cu patru botridii. Au corpul constituit din trei părți: scolex, gât și strobil. Cele patru botridii de pe scolex, caracteristice pentru aceste cestode, au aspecte foarte variate: pedunculate sau sesile, netede sau cloazonate, uneori compartimentate. De regulă botridiile sunt latițe, alungite și lobate ca niște frunze, adesea pedunculate și foarte mobile. Suprafață lor poate să fie complicată prin formarea de șepte și de areole. Pot exista pe scolex, de asemenea
Tetrafilide () [Corola-website/Science/333614_a_334943]
-
coroana foarte largă și bogată. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Florile bărbătești sunt grupate în gamenți masculi solitari sau câte doi, cilindrici, multiflori. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Înflorește în luna mai. Fructul este drupă sferică, având o singură sămânță, cu două cotiledoane mari, zbârcite, bogate în untdelemn și numită "nucă". Se înmulțește aproape numai prin sămânță, dar cu destulă greutate. Spontan crește sporadic în păduri de
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
succes, dar, curând, monștri dobândesc imunitate în fața creaturilor de pe alte lumi. Tuf își reia munca, găsind o soluție. Cu ajutorul pisicii sale cu abilități psionice, el descoperă pe Namor o specie despre care nu se știa că este inteligentă: oalele-de-mâl, locuitori sesili de pe fundul apelor (considerați o delicatesă de către coloniștii namorieni) legați telepatic într-o minte uriașă, care controlează speciile inferioare de pe planetă ca niște bioingineri abili. Tuf reușește să comunice cu oalele-de-mâl și mediază un tratat de pace, oamenii acceptând să
Peregrinările lui Tuf () [Corola-website/Science/321683_a_323012]
-
Pavliucenkova în sferturile de finală ale turneului de junioare de la Australian Open, însă a cedat în semifinale în disputa cu Jessica Moore. La turneul ITF de la București, Halep a eliminat-o în primul tur pe fosta semifinalista de la Roland Garros, Sesil Karatantcheva, înainte de a pierde în sferturi întâlnirea cu Sorana Cîrstea în trei seturi: 6-3, 3-6, 1-6. În luna mai a câștigat două turnee de junioare: ITF de 10.000$ de la București, în fața lui Stéphanie Vongsouthi cu scorul 7-6(4), 6-3
Simona Halep () [Corola-website/Science/319222_a_320551]
-
asemănătoare epiteliului tractului biliar. Nu este elucidat faptul dacă această leziune reprezintă o stare premalignă, precum nici frecvența sa de progresie spre carcinom [14,29]. Riscul este crescut pentru polipii tubulo-viloși sau viloși, mai mari de 10 mm, cu caracter sesil și asociați cu calculi [5]. Evidențierea caracterului benign sau malign, prin tehnici imagistice este dificilă. Efectuarea colecistectomiei este indicată la pacienții simptomatici, având vârsta peste 50 de ani, și dimensiunea de peste 1 cm sau creștere în dimensiune a polipului [4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Dana Crişan, Ofelia Moşteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92170_a_92665]
-
singur strat muscular. În plus, țesutul conjunctiv perimuscular al colecistului se continuă cu țesutul conjunctiv interlobular hepatic [45]. Criteriile CT pentru fiecare categorie T sunt următoarele [41-43]:T1 - leziune polipoidă fără îngroșare focală a peretelui colecistului;T2 - leziune nodulară sau sesilă asociată cu îngroșarea focală a peretelui colecistului la locul de implantare a tumorii, cu evidențierea prezenței unui plan fin grăsos de delimitare față de organele adiacente;T3 - tumora perforează seroasa (peritoneul visceral) și invadează direct ficatul pe o distanță de cel
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
suficientă [13]. Această rezecție poate fi efectuată prin chirurgie toracică video-asistată, dacă leziunea este mică [15]. Chirurgia toracică video-asistată scurtează durata intervenției, reduce durerea postoperatorie și scade durata spitalizării [13]. Toracotomia este necesară pentru a exciza tumorile mai mari. Tumorile sesile ale pleurei viscerale sau tumorile localizate intraparenhimatos pot necesita lobectomie, bilobectomie sau chiar pneumonectomie. Tumorile sesile care se dezvoltă din pleura parietală a peretelui toracic, diafragmului sau mediastinului pot recidiva mai frecvent, motiv pentru care necesită excizie extrapleurală locală lărgită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Chirurgia toracică video-asistată scurtează durata intervenției, reduce durerea postoperatorie și scade durata spitalizării [13]. Toracotomia este necesară pentru a exciza tumorile mai mari. Tumorile sesile ale pleurei viscerale sau tumorile localizate intraparenhimatos pot necesita lobectomie, bilobectomie sau chiar pneumonectomie. Tumorile sesile care se dezvoltă din pleura parietală a peretelui toracic, diafragmului sau mediastinului pot recidiva mai frecvent, motiv pentru care necesită excizie extrapleurală locală lărgită [15]. Embolizarea preoperatorie, a vaselor nutritive tumorale, este indicată în tumorile mari [11]. Complicațiile intra si
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
curativ. Recurențe au apărut, chiar după 17 ani de la rezecția inițială. Rerezecția recurențelor benigne este de obicei curativă [15]. Recidiva apare la 5-10% dintre pacienți [8]. După Perrot, tumorile benigne pediculate au o rată de recurență de 2% iar cele sesile de 8% (citat de [15]). Deși histologic benigne, aceste tumori pot crește rapid și se pot transforma ocazional malign [10, 14]. Supravegherea pe termen lung este necesară, chiar dacă s-a practicat excizia completă, cu caracteristici benigne la examinarea histologică. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
activitatea mitotică crescută;necroza extensivă;epanșamentul pleural [16]. Cel mai important factor prognostic este excizia chirurgicală completă. Pacienții cu excizie incompletă au un prognostic rezervat [16]. După Perrot, tumorile maligne pediculate au o rată de recurență de 14%, iar cele sesile de 63%, cu o mortalitate de 30%, decesul apărând în 24 de luni (citat de [15]). Deși tumorile fibroase pleurale localizate maligne au o rată de recurență și o mortalitate mare, chirurgia agresivă și supravegherea postoperatorie atentă permit o supraviețuire
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
decojite, situată pe marginea caudală a D-1 (Fig. 29). Duodenotomia, largă, a D-1, exploratoare, arăta: - o tumoră de mărimea unei alune, avînd diametrul de 20-25 mm, situată pe marginea distală a duodenului unu; - tumora era moale la palpare, sesilă și nu infiltra peretele duodenal la acest nivel; - curiozitate (?): din vîrful tumorei „izvora” o secreție limpede care invadase cavitatea duodenală. S-a creat o suspiciune în legătură cu deschiderea anormală, fie a canalului Santorini, fie chiar a canalului Wirsung, cu dezvoltarea unei
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
și sunt leziuni premaligne (mai ales tipul vilos). Endoscopic, papila este proeminentă, cu mucoasa granulară, decolorată, dar fără eroziuni sau ulcerații. Colorațiile intravitale (albastru de metilen sau indigo carmin) cresc contrastul dintre mucoasa granulară și cea normală. Aspectul polipoid, conopidiform, sesil este caracteristic adenomului vilos. Insulele de adenocarcinom apar inițial în focare și sunt prezente la 50% din adenoamele viloase la diagnostic [55]. De aceea, biopsia sau citologia prin periaj nu pot exclude malignitatea, fiind necesare ampulectomia endoscopică (de preferat) sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Carcinomul veziculei biliare formează de obicei o masă infiltrantă gri-albicoasă. Unele carcinoame produc o îngroșare difuză și o indurație a întregului perete al veziculei biliare [1,4,5]. Carcinoamele ce apar în asociere cu neoplasme papilare intracistice sunt de obicei sesile (atașate la bază) și au un aspect polipoid sau de conopidă. Carcinoamele mucinoase și cu celule în inel cu pecete au o suprafață netedă mucoidă sau gelatinoasă [1]. MICROSCOPIA Au fost adăugate două tipuri histopatologice noi: carcinomul cribiform și tumora
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
15%-25% din cazuri carcinomul veziculei biliare poate fi o leziune polipoidă intralumenală, de obicei limitată la peretele muscular și având un prognostic mai bun comparativ cu celelalte două tipuri tumorale [11,16]. Leziunile tumorale polipoide sunt procidente în lumen, sesile sau pediculate, au semnal intermediar T1, hipersemnal T2 și prezintă captare moderată, de obicei omogenă a contrastului. Leziunile polipoide maligne sunt de obicei mai mari de 1 cm și se încarcă precoce postcontrast, cu persistența captării tardiv, spre deosebire de polipii benigni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]