120 matches
-
vigoare până în secolul al III-lea d.Hr. Nero, în reforma sa din anul 64, alternează, pentru emiterea asului între alamă, metal dedicat de obicei sesterțului, și cupru, dar se revine la asul din cupru după moartea sa, în 68 . Sesterțul și denarul iau locul, în mod progresiv, asului care dispare din compunerea tezaurelor din perioada Antoninilor. Criza monetară și economică din secolul al III-lea d.Hr. a pus capăt emisiunilor de cupru și de bronz. Emisiunile de bronz se
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
din Germania, pot justifica crearea acestui atelier. Această centralizare nu exclude prezența unor mici ateliere municipale, îndeosebi în Spania, în Orient, și la "Colonia Nemausa" (azi Nîmes), pentru emiterea numerarului de bronz de slabă valoare, dar cu greutate ridicată (un sesterț din bronz cântărește circa 25 g.), și pentru uzul local. Aceste ateliere locale își încetează, în mod progresiv, activitatea, numărul lor trecând de la 161, în timpul lui Augustus la 8 în Ahaia și în Asia sub Galba. Multiplicarea atelierelor monetare imperiale
Atelier monetar roman () [Corola-website/Science/321826_a_323155]
-
monede de aur introdusă de împăratul Constantin cel Mare, în 309 / 310 și folosită și în timpul succesorilor săi. Istoria monedei "sou" începe cu "aureus"-ul roman care valora, pe vremea lui Caesar, 25 de denari de argint (adică 100 de sesterți de alamă sau 400 de as de bronz) și cântărea 8 grame de aur. Fiecare împărat îl ciuntea, astfel că Dioclețian, apoi Constantin cel Mare au fost nevoiți să-i stabilizeze valoarea la 1/60, apoi la 1/72 dintr-
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
mult mai strălucitor decât bronzul obișnuit, dar era și mai ieftin. Monedele romane dupondius erau din oricalc și difereau de "ași", care erau din cupru și, în plus, aveau bustul împăratului cu coroana radiată. Tot din "oricalc" se confecționau și sesterții, dar erau mai mari în diametru. În Antichitate, oricalcul era considerat un "metal fabulos". Unele surse susțin că pe lângă cupru și zinc, în compozițe intrau și cantități mici de plumb, staniu și alte metale. O legendă afirma că în insula
Oricalc () [Corola-website/Science/318029_a_319358]
-
a existat o populatie băștinașa pe care românii au cucerit-o. Ruine române s-au găsit și în satul Cârșu, după cum sublinia arheologul Dumitru Tudor: Cârșu (com. Bala.) se semnalează aici urme de ruine antice din care s-a scos sesterț de bronz de la Traian (Moisil Creșt colect în an Ac. Rom. 1939-1940, p. 144). Monede române și resturile unor albii din lemn de stejar au fost descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul românilor. În
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
(în ) sau "denarul de aur" este o monedă romană de aur valorând 25 denari de argint, adică 100 de sesterți. Emiterea acestei monede a devenit regulată începând cu Iulius Caesar / Iuliu Cezar (secolul I î.Hr.) și se continuă sub Imperiul Roman, până la înlocuirea sa cu solidus. ul avea cam aceeași mărime cu denarul, dar era mai greu decât această monedă
Aureus () [Corola-website/Science/321778_a_323107]
-
Legea referitoare la restricția asupra onorariilor a fost abolită de Împaratul Claudius, care a legalizat avocatura ca profesie și a permis avocaților romani să devină primii avocați care puteau practica public — dar a impus un onorariu maximal de 10.000 sesterți. În mod asemănător cu contemporanii lor greci, primii avocați romani aveau pregătire in retorică, nu în știinte juridice, la fel ca și judecătorii in fața cărora pledau. Cu toate acestea, spre deosebire de atenieni, romanii au dezvoltat o clasa de specialiști în
Avocat () [Corola-website/Science/302306_a_303635]
-
cu Cesarîn orgiile nebunePerlele’n pahar”"Alexandru Depărățeanu - Nihil novi sub sole el nu pare impresionat de calitatea îndoielnică a versurilor dar este iritat de inadvertența istorică, arătând că, după scrierile lui Pliniu, perla în valoarea de 10 milioane de sesterți ar fi fost băută la un ospăț cu Marc Antoniu și nu cu Cesar. În aplicarea principiilor de care le urmărea, Anghel Demetriescu se lovea uneori de contradicții care trebuie să-i fi fost dureroase. O asemenea contradicție era cea
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
care colectau apele pluviale de pe acoperiș și drum. În această zonă a fost descoperit un denar republican din argint, emis de Marcus Antonius în anii 32-31 î.C., următoarea, un dupondiu din bronz, din timpul împaratului Nerva (97 d.C.), un sesterț din bronz emis de Traian și datat 103-110 d.C. (?), cea mai recentă monedă fiind un dupondiu din bronz de la Otacila Severa, datat 244-248 d.C. Prin datarea monedelor, se consideră că acest castru a funcționat neîntrerupt cel puțin în intervalul cuprins
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
(uneori denumit și sesterțiu) (în , la plural "sestertii") este denumirea purtată de o monedă romană, inițial de argint, mai târziu de bronz, respectiv oricalc, subdiviziune a denarului. La început sesterțul avea o greutate de aproximativ 15 grame, dar în anii următori a devenit din ce în ce mai ușor, ajungând până la 8-9 grame. Diametrul nu a scăzut, dar piesele au fost bătute tot mai subțiri. Numele său vine de la valoarea sa originală: inițial, această
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
este vorba de o mică monedă din argint (cea mai mică din sistemul roman, cântărind puțin peste un gram, emisă în cantitate destul de rară). Iată un tabel cu echivalențe dintre monede romane: Cu o valoare de 2 1/2 as, "sesterțul" va urca la 4 as spre anul 145 î.Hr.. Începând de la Augustus (sfârșitul secolului I î.Hr.), care reorganizează întregul sistem monetar, sesterțul devine o monedă mare din „cupru galben” sau alamă cântărind 1/12 dintr-o livră romană, adică vreo
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
destul de rară). Iată un tabel cu echivalențe dintre monede romane: Cu o valoare de 2 1/2 as, "sesterțul" va urca la 4 as spre anul 145 î.Hr.. Începând de la Augustus (sfârșitul secolului I î.Hr.), care reorganizează întregul sistem monetar, sesterțul devine o monedă mare din „cupru galben” sau alamă cântărind 1/12 dintr-o livră romană, adică vreo 27 de grame. Acest metal, mai apreciat decât cuprul roșu, era denumit oricalc de către antici, termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
livră romană, adică vreo 27 de grame. Acest metal, mai apreciat decât cuprul roșu, era denumit oricalc de către antici, termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin etimologie populară, semnificația de „cupru de aur”. Literele "S C", frecvent prezente pe reversul sesterților semnifică "„Senatus Consulto”", pentru a reaminti faptul că emisiunea monedelor de bronz era făcută sub controlul Senatului roman. "Sesterțul" a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin etimologie populară, semnificația de „cupru de aur”. Literele "S C", frecvent prezente pe reversul sesterților semnifică "„Senatus Consulto”", pentru a reaminti faptul că emisiunea monedelor de bronz era făcută sub controlul Senatului roman. "Sesterțul" a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă a soiurilor mari și mijlocii din bronz, în ciuda unei timide tentative de restaurare sub Aurelian (270 - 275). Astăzi, "sesterții
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
Sesterțul" a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă a soiurilor mari și mijlocii din bronz, în ciuda unei timide tentative de restaurare sub Aurelian (270 - 275). Astăzi, "sesterții" sunt căutați de colecționari pentru marele lor modul, scenele uneori spectaculoase pe care le reprezintă, și pentru patina de diferite culori care irizează suprafața lor metalică. În anul 2006, pentru a marca împlinirea a 1900 ani de la începerea romanizării Daciei
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
a latinizării spațiului carpato-dunărean, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o emisiune cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice, emise ulterior cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Una din cele patru monede este o replică după un "sesterț" din bronz emis de împăratul Traian între anii 112 și 114 d.Hr. și are următoarele caracteristici: Tirajul a fost de 500 de exemplare.
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
la Roma și sunt acum păstrate în Muzeul Capitoliului. Inscripția raportează că în timpul bătăliei de la Mylae Duilius a capturat 31 de nave și a capturat o pradă din aur și argint în valoare de cel puțin 2.100.000 de sesterți.
Bătălia de la Mylae () [Corola-website/Science/326363_a_327692]
-
trec în Moesia Inferioară. Era o provincie imperiala, a cărei guvernare era încredințată unui legatus Auguști pro praetore, care avea în subordine trei legiuni. Finanțele provinciei erau încredințate unui procurator Auguști, personaj de rang edvestru, salarizat cu 100 000 de sesterți. Era însărcinat cu un titlu interimar, atunci când postul de guvernator era vacant. În timpul domniei împăratului Traian, limesul moesic a fost reorganizat, limesul Moesiei Inferior începând de la capătul sectorului Dunărean comun cu Dacia Inferioară, cele trei legiuni având garnizoane la Novael
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3,96 g de argint (raportul dintre argint și bronz este atunci de 1/70). Sesterțul devine, în cursul celui de-al doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as-ul libral", cheltuielile, veniturile și averile se evaluează în sesterți. De exemplu, "senatorius census", adică averea minimă necesară pentru a fi senator, era de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
96 g de argint (raportul dintre argint și bronz este atunci de 1/70). Sesterțul devine, în cursul celui de-al doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as-ul libral", cheltuielile, veniturile și averile se evaluează în sesterți. De exemplu, "senatorius census", adică averea minimă necesară pentru a fi senator, era de 800.000 de sesterți. Abrevierea denumirii sesterțului, HS, este o amintire a parității sale inițiale față de "as" ("doi as și jumătate", adică IIS, mai precis, IIS
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
celui de-al doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as-ul libral", cheltuielile, veniturile și averile se evaluează în sesterți. De exemplu, "senatorius census", adică averea minimă necesară pentru a fi senator, era de 800.000 de sesterți. Abrevierea denumirii sesterțului, HS, este o amintire a parității sale inițiale față de "as" ("doi as și jumătate", adică IIS, mai precis, IIS, curând transcris prin HS). În sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as-ul libral", cheltuielile, veniturile și averile se evaluează în sesterți. De exemplu, "senatorius census", adică averea minimă necesară pentru a fi senator, era de 800.000 de sesterți. Abrevierea denumirii sesterțului, HS, este o amintire a parității sale inițiale față de "as" ("doi as și jumătate", adică IIS, mai precis, IIS, curând transcris prin HS). În sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul este reestimată: Începând
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
multe rânduri, ca titlul de imperator (exemplu: IMP XII), de putere tribuniciară (exemplu: TR PP II) sau de consul (exemplu: COS II). Printre aceste notații, formele aditive IIII și VIIII sunt cele folosite în mod curent (Vezi, de exemplu, reversul sesterțului de alături, cu indicația COS IIII și nu "COS IV", privitor la al patrulea consulat al lui Antoninus Pius). Aceasta este notația originară a cifrelor romane, formele sustractive, de tipul IV, IX, sunt mai recente și nu sunt folosite pe
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
150 000 franci, plătibili îndată, plus o recompensă de 1 000 de lei pe lună, reversibilă asupra doamnei Rosetti. Octavian August a pus pe Senatul Romei să voteze, puțin înaintea morții sale, o recompensă națională lui Isus Hristos de 432 000 sesterți pentru pretinsele sale merite de democrat umanitar și liberal. Ni s-a probat - e prea adevărat - că peste Olt a murit oameni de foame în vremile acestea, e adevărat asemenea că, nu mai departe decât sâmbătă, s-au votat un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate cotloanele sălilor de conferințe și chiar peste arhitectura superbă a faimoasei universități, în felul ei nemuritoare. Dar sora mea, Tatiana, nu s-a arătat. Am lăsat prin Ileana și poetul și vechiul prieten drag Dinu Abăluță o carte și „sesterți” în locul ce ar fi putut să fie „întâlnirea noastră” și „împăcarea” și poate reînvierea fluxului vital dintre noi. Dar n-a fost să fie așa. M-am lăsat pradă șuvoiului de întâmplări, de călătorii (la Brașov, Sinaia, Constanța), peste tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]