3,720 matches
-
deplin și ireversibil, condiția și conștiința de pictor. Secvența IV Dar Baba nu este prezent în veacul său doar ca pictor, ci și ca scriitor, ca infatigabil consumator de cultură și ca un spirit saturat de enorme energii și, simultan, sfîșiat de îndoieli și bîntuit de sentimentul zădărniciei. În notele de jurnal și în splendidul autoportret narativ în care artistul își urmărește propria devenire, cu încredințarea că participă la însăși lucrarea destinului, Cornelui Baba este, fără nici o îndoială, una dintre vocile
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
consacrare în lumea scriitorilor de limbă portugheză. Fapt mult mai important - cei cinci sînt, intelectual vorbind, extrem de activi și scriu în continuare capodopere. Asta înseamnă că, între noiembrie 1922 și mai 1923, într-o Portugalie nefericită, aflată în mizerie și sfîșiată de lupte interne, Providența și-a mișcat ușor degetul asupra țării, făcînd să se nască - pe o suprafață minusculă în kilometri pătrați - cinci personaje miraculoase. Și le-a sortit să ajungă la 80 de ani în plină putere creatoare. Cadourile
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
proiectat pe ecranul stilizator pe care actantul critic însuși devine o entitate literară, un personaj. Beat de cultură, d-sa încearcă astfel un simțămînt euforic al grandorii acesteia. Nu-i convin și nici nu e prea apropiat de cei frămîntați, sfîșiați de suferințe, de cei "slabi", "învinși", fiind, dimpotrivă, fascinat de cei "puternici", "biruitori", de creatorii care-și pot înscrie, triumfător, autoritatea. Bunăoară fervoarea cosmică, solemnitatea oficierii din creația lui Saint-John Perse, pentru care "lumea toată" n-ar fi "prea vastă
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
a unei Românii declarate aproape isterorid pro-N.A.T.O. înseamnă cel puțin cecitate politică. Lucru cu atât mai surprinzător cu cât între corifeii antonescianismului se numără câțiva dintre marii lingăi ai ceaușismului, comuniști pur-sânge care te-ar fi sfâșiat dac-ai fi insinuat că naționalismul lor grețos nu e decât o varietate de fascism. Iată că democrația originală românească verifică faimoasa aserțiune a lui Spinoza, conform căreia �extremele se ating". A face pe prostul convins că nu există deștept
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
însă este înclinată să creadă că reputatul critic a fost asasinat. Bănuiți sunt doi scriitori ușor identificabili cu doi autori reali: Martin Walser și Günter Grass (laureatul Premiului Nobel pentru Literatură fusese și el victima lui Marcel Reich-Ranicki care-i "sfîșiase" romanul O poveste lungă, fapt ce a deteriorat sensibil relațiile dintre cei doi). Romanul lui Bodo Kirchoff trebuia să apară în septembrie, dar vîlva creată în jurul scrierii lui Martin Walser i-a determinat pe editori să grăbească lansarea cărții în
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
la oarecum infantila lor poză compact teribilistă. Absurdul se mlădiază, devine delicat, înzestrîndu-se cu fragmente de pietate: "În nu foarte greaua curgere dinspre/ naștere spre moarte - cum ai răsturna un sac/ și colțurile ca niște călcîie devine ușoare-ușoare/ peste zăpada sfîșiată de culoare/ creierului prin care au crescut dinții/ e o icoană și noi ne-am întors de la fața ei// poate norii care știu unde se duc/ poate vatra de sînge a străzii/ poate soarele într-un ochi de ulei/ e
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
drumul mare, căderi de miniștri, lovituri de stat, totul arde, frige, explodează, iar tu, la concurență cu catastrofele lor, vii cu un titlu de carte! Ești îngropat în hohotele lor virile de râs - lupi tineri, cu hălci zdravene între colți, sfâșiate din prada zilnică a realului ("Viața ca o pradă", nu-i așa?) - tensiunea planetară a găsit, în sfârșit, supapa de decompresiune și ție îți vine să intri în pământ de rușine că iar nu ești la înălțimea așteptărilor. Și asta
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Vicente Allanegui, l-a reînviat. Tobele din Calanda bat aproape neîntrerupt din Vinerea Mare de la prânz până sâmbăta următoare, la aceeași oră. Ele comemorează întunericul care a acoperit pământul din clipa morții lui Christos, precum și cutremurele, stâncile prăvălite și catapeteasma bisericii, sfâșiată de sus până jos. Este o ceremonie colectivă impresionantă, încărcată de o emoție stranie, pe care eu am ascultat-o pentru prima oară în leagăn, când aveam doar două luni. Apoi am luat parte la ea de nenumărate ori; până
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
scăpă nevătămat... Egoismul atinge cote maxime. Iubirea idealistă de aproapele s-a stins. Homo homini lupus! își redobândește evidența biologică. Lup să fii față de cel de lângă tine și adevărul naturii se restabilește. Istoria umană îndelungată recâștigă dreptul sacru al tigrului sfâșiind căprioara... Speranța în viața de apoi, ca și într-o lume dreaptă, pașnică, s-a dus. Încheieturile moralei au slăbit. Înțelepciunea devine un mod de a scuza, de a explica și, eventual, de a corija existența... Până și apetitul sexual
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
Constantin Țoiu August 1977... Muzeul Prado, Madrid. Bosch, Adorația magilor, triptic. În ciuda evenimentului dumnezeiesc, lumea merge înainte. În planul îndepărtat, un om sfâșiat de un urs, o femeie urmărită de un lup, - război - țărani curioși, unii care pătrund sfioși în coliba nou născutului, alții care se uită înăuntru printre spărturile acoperișului de paie... Nici un reporter de față. Doar olandezul rezumând lumea într-un
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
că trebuie să ne grăbim pentru a putea ajunge în 2007 în Uniunea Europeană sau cînd le dă cu tifla străinilor care vin ei să ne învețe ce să facem în țărișoara noastră suverană. Să zici că aici premierul ar fi sfîșiat de dilema că una îi cer americanii și alta Uniunea Europeană. Nu e nici o sfîșiere - și americanii și europenii par vorbiți în privința corupției. Iar după ce ambasadorul american la București, vizat de dl Năstase, a dat un comunicat pe tema luptei împotriva
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
altminteri enclave naturale, în măsură a stimula atracția în cauză): „viața adie ca o fereastră de vară/ dacă închid ochii/ aud marșul nestăvilit al florilor/ de rapiță/ din care adie surîsul/ călărețul victorios” (Ce culoare are rapița) sau: „Dinții mei sfîșie semințele serii./ O vrabie tocmai își trece țipătul/ din celălalt capăt al ploii” (Exerciții de apărare). Sau: „și iat-o, furia, năvălind/ ca o ploaie de vară/ prin orașul năucit de arome” (Cînd pîndește furia). Sau: „Strig și strigătul are
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
care scrie Ce toată lumea știe. Toată lumea știe că ai avut necazuri, Toată lumea știe prin ce-ai trecut tu, De pe Calvar cu crucea-nsingerata Ai ajuns pe plajă, în Malibu. Toată lumea știe adevărul trist: Inima cea sfîntă, inima lui Crist Acum se sfîșie. Si toata lumea știe. Everybody Knows Everybody knows that the dice are loaded. Everybody rolls with their fingers crossed. Everybody knows the war is over. Everybody knows the good guys lost. Everybody knows the fight was fixed: the poor stay
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
Johnny Walker ni se suie drept la cap, Doamna mea și-a inserării Este Îngerul Iertării Jartiera-i poartă lumea drept ciorap Cei ce beau, cei ce dansează Din priviri o desenează Și viorile străfulgera în sală, Dame bluzele-si sfîșie Polka e o nebunie Partenerii se tot schimba Raiu-n iad ți se preschimba E oră închiderii, ora finală. Sîntem singuri și romantici Cidrul curge-n stropi tomnatici Sfîntul Duh întreabă de friptură Luna-noata dezbrăcată Noaptea-i dulce, parfumata Sigur
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
din București și dacă nu cumva împrejurarea are vreo legătură cu aparița unor încăpătoare vile în Subcarpaț. Presa liberă a aflat, totuși, câte ceva, dar cu intuița supremă a fiarei, tigrii tasmanieni, atât de asemănători câinilor, nu numai că n-au sfâșiat în ziua descinderii presei în Grădină pe nici un amator, dar, coborând de pe monticulul cu scaieț reprezentând flora dobrogeană, s-au gudurat pe lângă reporteri, lăsându-se mângâiat pe cap și scărpinat pe spinare. Savantul neozeelandez ce se afla la fața locului
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
superioare: trăirea se integrează în narațiunea scenică, sistemul de imagini al spectacolului funcționează congruent cu informația captînd împreună capacitatea de compasiune a spectatorului. Ceea ce este personajul și ceea ce i se pare că ar fi, ceea ce povestește el și ceea ce trăiește, sfîșiat între ceea ce văd alții în el și ceea ce simte el că este există simultan în cele mai bune momente ale scenariului dramatic (restructurînd proza cu abilitate) întrupat cu profesionalism de o echipă de actori care funcționează împreună. (N-ar trebui
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
părerea, așteptând însă să fiți contrazis ori confirmat de cineva care se pricepe. Poate că nu e cine știe ce liniștitor să aflați că, deocamdată, scrieți din suflet, nici mai bine, dar nici mai rău decât majoritatea celor care ni se adresează, sfâșiați între îndoială și speranță: „Se întunecă și ploaia/ cade peste visuri vii/ ceața rece se așterne,/ noian de melancolii/ mă cuprinde./ Vreau să strig./ Răcit sunt; iară/ glasul nu este al meu/ primăvara să răsară/ din nou sufletului greu./ Aștept
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
răspund cu dezinvoltură. Sufletul copilului se vădește prea analitic, fiind precumpănitor spontan-sintetic: "prima dată muri pe șezlong la știrile de seară/ înainte de a trece pe HBO plopii/ băteau în geam cu brațe subțiri/ de care atîrnau frunze/ ca niște rufe sfîșiate de vînt spălate/ de ploaia măruntă de toamnă frunze/ încă verzi chiar dacă ușor/ îngălbenite pe margini parcă/ scriau ceva cu vîrful umed/ pe pereții scorojiți de la etajul trei/ mîine am să mă duc să citesc gîndi/ a doua oară era
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
mai zboară, nu mai zboară!" - am strigat izbucnind în lacrimi. "Cine, ce nu mai zboară, iubitule?" - întreba îngrijorată Matata, mângâindu-mă pe creștetul chilug, cercetându-mi fruntea dacă nu am cumva febră. Dar eu n-o puteam lămuri, repetam doar, sfâșiat: Nu mai zboară, nu mai zboară...!" (Fragment din volumul în pregătire Tinerețe fără bătrânețe...)
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
colegului de bancă ascultau radio Europa Liberă, diriginta mergea la biserică, o văzuse cu ochii lui. Lucru serios: angajamentul pe care-l semna era identic cu al adulților. Buna părere despre sine sporea, cu numărul de note informative. I se sfâșiase inima de jale când citise cum o spânzuraseră fasciștii pe Zoia Kosmodemianskaia. Colega pe care o iubea în taină îi mărturisea că ce ar fi vrut mai mult în viață ar fi fost să lupte, ca partizană, cu fasciștii. Ocazia
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
însă de nimic nu se temea mai mult ca de urs. Presimțea însă că va fi ucis de o mușcătură de leopard. Așadar, când a fost aruncat în fața unui porc mistreț, vânătorul care-l legase de acest mistreț a fost sfâșiat mai degrabă de această fiară, iar a doua zi după spectacol, acesta muri. Saturus a fost doar trântit la pământ. Iar când a fost dus pe estradă, spre a fi dat ursului, ursul n-a voit să iasă din cușcă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a tăiat capul, în ziua în care au ajuns în locul unor întregi serii de lupte să se facă ei înșiși priveliște lumii (I Cor. 15, 9; Evr. 10, 33). Blandina a fost spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice: văzând-o atârnată pe un fel de cruce și auzind-o rugându-se într-una, luptătorii creștini își sporeau curajul căci în lupta ei vedeau, și cu ochi trupești, pe Cel ce se răstignise pentru ei, ca să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Nicomidia - n.n.) un om a fost adus înaintea împăraților și întrucât n-a vrut să aducă jertfe idolilor, s-a dat poruncă să fie legat de un stâlp așa gol cum era și întreg corpul să-i fie bătut și sfâșiat până ce, fiind biruit, să împlinească, cu voie sau fără voie, ceea ce i s-a cerut. Dar întrucât, în ciuda tuturor caznelor, el s-a arătat neclintit, cu toate că i se vedeau oasele, au amestecat oțet cu sare și i s-a turnat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
foc, și peste tot, răbdarea neîntrecută a acestor eroi față de oricare dintre fiare?” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VII, 1, în PSB, vol. 13, p. 320-321) „Căci în timp ce unii au fost aruncați în foc după ce au fost sfâșiați cu gheare și cu căngi de fier și au fost biciuiți în chip înfiorător, alții au fost înecați în mare, pe când alții își întindeau curajos capul celor care ar fi vrut să li-l taie, unii au murit în timpul torturilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Istoria bisericească, cartea a opta, VIII, 1, în PSB, vol. 13, p. 322) „Cât despre batjocurile și chinurile pe care le-au îndurat cei din Tebaida, ele nu pot fi nici măcar descrise. În locul unghiilor de fier, întreg trupul lor era sfâșiat cu ajutorul unor scoici ascuțite, cu atâta cruzime până când omul își dădea sufletul. Femeile erau ferecate strâns de ambele picioare, spânzurate cu capul în jos și înălțate astfel, cu trupurile complet goale și fără nici o îmbrăcăminte, oferind astfel mulțimilor priveliștea cea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]