101 matches
-
Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la
CONCERT ÎN LIPSA MEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Concert_in_lipsa_mea_al_florin_tene_1354170515.html [Corola-blog/BlogPost/351349_a_352678]
-
puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Concert în lipsa mea / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 698, Anul II, 28 noiembrie
CONCERT ÎN LIPSA MEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Concert_in_lipsa_mea_al_florin_tene_1354170515.html [Corola-blog/BlogPost/351349_a_352678]
-
zâmbind cu înțelegere și a răspuns cu aceeași afecțiune. „Ce bine arată prințesa! Vremea i-a stabilizat trăsăturile-i frumoase. A maturizat-o și i-a alcătuit o alură de mare doamnă. Desăvârșită sub aspect fizic... Studentă fiind, părea o sfârlează drăgălașă, frumoasă prin mișcare și voie bună. Acum e... acum e o femeie totală! Cât să aibă? 22..., apoi 25...deci, vreo 35-36 de ani... Oare ce impresie i-am făcut acum, după atâția ani? Va trebui să înțeleagă... La
INIMĂ RĂNITĂ (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_1_.html [Corola-blog/BlogPost/356741_a_358070]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 270 EU NU POT Tu într-adevăr, Nu mă înșel deloc, Chiar și după păr, Ești vioaie foc. Argint viu ai, În sânge, în mișcări, Pari o sfârlează, La ale tale multe Zeci de primăveri. Dacă ar trăi Leonardo da Vinci, L-aș pune să te picteze, Ai vrea? Ce zici? Într-o strofă mai aleasă, Eminescu te-ar surprinde, Pe tine cât ești de frumoasă. În tabloul
270 EU NU POT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihai_leonte_1496848493.html [Corola-blog/BlogPost/360915_a_362244]
-
departe, iar atenția lui se îndreptă spre cei trei băieți care făceau echilibristică, luându-se la întrecere, pe unul dintre tuburile de ciment. Îl recunoscu pe Ionuț, nepotul nevestei, nu era mai mare de cinci ani dar aspru ca o sfârlează, se ținea scai de ăia cu șase - șapte ani mai mari decât el. - Mă, Ionuț, mă, potolește-te că pici dracului de acolo și ți rupe ceva. Ionuț, ori nu-l auzi, ori nu îl băgă în seamă, își continuă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
le-aprinde. Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu - privind în aceeași direcție. Mai jos, muză lui, cu flacăra-n mâna. Drumul până la el îmi netezește cărarea. Mă azvârle pe culmi. Sfârleaza cu fofeaza. Piscuri de neatins. Plopi fără soț. Aripi de îngeri. Tei odorând Universul. Dragul meu, dragul meu Eminescu! CEZARINĂ ADAMESCU Galați, Parcul Eminescu, toamna, 2012 Referință Bibliografica: PARADIGME ÎN PARC. DRAGUL MEU EMINESCU - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Paradigme_in_parc_dragul_meu_eminescu_cezarina_adamescu_1351340779.html [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
toponimia Paradisului însângerat: Viezureni, Valea Lupilor ( toposuri izolate de lumea civilizată) Si numele unor slujitori ai justiției sunt alese simbolic și sugestiv: Gore Oaseroade (procuror), Calistrat Secură (judecător), Panseluța Arghir (judecătoare), Magdalena Plisculeanu (judecătoare), Buzdugan (președintele judecătoriei), Isailă Guzgan (avocat), Sfârlează (avocat) Cunoștințele și pasiunile istorice ale autorului sunt puse pe seama slujitorilor justiței, iar bogăția stilistică este dată de utilizarea unei exprimări metaforice elevate. Credința sătenilor simpli în reincarnare este pusă în evidență ca trăsătură a gândirii ancestrale. Astfel, se descrie
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Paradisul_insangerat_recenzie_de_dumi_al_florin_tene_1330061604.html [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
Aveam o vagă amintire, parcă o senzație de demult s-ar fi trezit în mine, și vedeam, cu ochii minții, o fată micuță, ageră și vioaie. După vreo 50 de ani, am revăzut-o și nu s-a schimbat. O sfârlează, sclipitoare, bună și generoasă. Din momentul în care ea și Sorin, fiul ei, m-au luat în primire, am pătruns în tunelul timpului și am început călătoria mea în lumea copilăriei, a mea, a mamei mele, într-o lume în
O CĂLĂTORIE ÎN COPILĂRIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1486593135.html [Corola-blog/BlogPost/383402_a_384731]
-
cu el cum zâce vorba aia care mi să potrivește ca un jujău pe grumazul porcului că, „cine n-are noroc până în prânz nu-l mai prinde până sara!” ... Între degetele femeii de la mâna dreaptă fusul se învârtea ca o sfârlează, iar cu cele de la mâna stângă smulgea șuvițe din caier, scuipa pe ele pentru ale moleși, le răsucea și aduna pe el. După măsură se vedea că-i doldora, până la refuz. Un alt fus alături de un cocoloș de lână flocăită
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
umbră vagă de cocotier Ascult cântarea-ntinderii de ape. În golful mic așteaptă-un velier- Îmi joacă depărtările sub pleoape... Ninsoarea fermecată e în toi. Cu câtă fantezie desenează, Și ne învață cântecele noi, Și ne trimte-n joc câte-o sfârlează. Sfioasă, o lumină spre tavan, Din candela de cu iz de untedelemn. Pe nesimțite mai trecu un an, Fără să lase la plecare semn. Dar anii nevăzuți, cu pași ușori, Cu mers ireversibil se perindă, Ca niște singuratici trecători Când
AZI NINGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Azi_ninge_george_nicolae_podisor_1327302653.html [Corola-blog/BlogPost/360547_a_361876]
-
Un dreidel (idiș: דריידל dreydl plural: dreydlekh, ebraica: סביבון sevivon) este un titirez cu patru laturi, care se joacă în timpul sărbătorii evreiești Hanukkah. este o variantă evreiască de sfârleaza, o jucărie că și jocurile de noroc găsit în multe culturi europene. Fiecare parte a dreidel poartă o literă a alfabetului ebraic: נ (Nun), ג (Gimel), ה ( He), ש (Shin), care împreună formează acronimul pentru "נס גדול היה שם" (Nes
Dreidel () [Corola-website/Science/337343_a_338672]
-
echipa reușește să marcheze 127 de goluri și să primească numai 32. Meciul de baraj pentru promovarea în liga a III-a a avut loc marți, 14 iunie 2011, la Mioveni, pe stadionul Dacia. Echipa componentă a Fieniului: ATLETIC FIENI: Sfârlează, Cernea, M. Cernea, Dumitrescu, Fl. Iosif, Banu, Badea, Voica, Fl. Cernea, Leotescu, Stăncescu. Rezerve: Chivăreanu, Florescu, Săvulescu, Tudorache, B Nicolae, Albulescu, Blas. Antrenor: Florin Tudose (alias Guardiola). După 120 de minute scorul a fost 0-0, urmând ca la loviturile de
Atletic Fieni () [Corola-website/Science/323195_a_324524]
-
de specii și subspecii. În prezent sunt recunoscute numai 10 specii. În Europa șapte specii răspândite în principal în Balcani și estul Europei. În România trăiesc 4 specii: "Sabanejewia radnensis" ("Cobitis aurata radnensis" Jászfalusi 1951, "Sabanejewia aurata radnehsis", Jászfalusi 1951) = Sfârlează, din râul Mureș, este inclusă în prezent în specia "Sabanejewia balcanica" În Republica Moldova sunt cunoscute 3 specii:
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
ul (denumit și sfârlează sau, mai rar, prâsnel) este o jucărie tradițională simplă, în general de mici dimensiuni, constând dintr-un obiect rigid cu simetrie de rotație, prevăzut la una dintre extremități cu un vârf ascuțit. Atunci când este pus în mișcare prin răsucire rapidă
Titirez () [Corola-website/Science/330975_a_332304]
-
și informații. Prima mențiune într-un text literar apare la Homer, în "Iliada" (XIV, 413), sub forma unei comparații firești, nedezvoltate, care dovedește caracterul familiar și popularitatea obiectului: στρόμβον δ᾽ ὣς ἔσσευε βαλών - „(Hector), lovit de pietroi, rotitu-s-a-n jur ca sfârleaza”. Numele homeric al titirezului, στρόμβος "(strombos)", este și cel mai vechi din cultura europeană, aflat în uz până astăzi. Există numeroase variante constructive și forme diferite de titirez, dar caracteristicile de bază sunt întotdeauna aceleași, dictate de proprietățile lui mecanice
Titirez () [Corola-website/Science/330975_a_332304]
-
Târgu Ocna. Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește să îi descopere pe criminali, niște găzari, pe care îi prinde și îi predă jandarmilor. Dar Manlache Pleșa sfârșește tragic: înfruntă un ofițer german și va fi împușcat de acesta. Sfârlează cu fofează (1936) este povestea unui copil de țăran, Toader Mândruță, al cărui vis e să ajungă aviator. După ce învinge numeroase greutăți, izbutește să facă primul zbor, dar se prăbușește și, ca urmare, trăiește drama de a nu fi înțeles
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Veler Doamne, București, 1933; Vicleimul, cu un desen de Lena Constante, București, 1934; Acord familiar, București, 1935; Cuiul lui Pepelea, București, 1935; A fost odată un război, București, 1936; Încercarea, București, 1936; Povestiri cu prunci și cu moșnegi, București, 1936; Sfârlează cu fofează, București 1936; Plata birului. Deșteapta pământului. Cățelul sau așa ceva..., cu desenele Lenei Constante și ale autorului, București, 1937; Ghicește-mi în cafea, București, 1938; Mironosițele, București, 1938; Take, Ianke și Cadâr, București, 1938; Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
tentaculare ca acestea se găsesc la orice pas. Oricât de cultivat, lectorul rămâne descumpănit în marginea unor formulări de tipul: "năpârci recinoclaste", "nipluri moi", "vilbrochene născând cornuri cu lapte"; se înșiră: "igluuri", "cime" (fr. vârf), "bilboquet" (fr. un fel de sfârlează), "martingale" (fr. joc de noroc). Nici un alt contemporan (poet) nu egalează colosala bogăție de imagini a acestui barochist fastuos, de vocație pictorică, în vreme ce la Giambattista Marino prevala muzica. Identică la Marino și Dimov este exhibarea verbală până la saturație. Despre marinism
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
când nu ne era foame. Adevărate zile de sărbătoare. Dar mai cu seamă, nu era nici o jucărie. Nu știam ce înseamnă asta. Și apoi, într-o zi, de Anul Nou, ni s-a adus o cutie enormă plină de comori: sfârleze foarte noi, care încă miroseau a vopsea. Exact același model ca titirezul de adineaori. După aceea, când s-a reluat fabricarea păpușilor și a celorlalte jucării, eram deja prea mari ca să ne mai jucăm... Am fost gata-gata să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
titirezul de adineaori. După aceea, când s-a reluat fabricarea păpușilor și a celorlalte jucării, eram deja prea mari ca să ne mai jucăm... Am fost gata-gata să-ți spun că, în ciuda faptului că ne despărțeam câțiva ani, cunoscusem și eu sfârlezele alea mari și că îndrăgeam mirosul lor și gălăgia pe care o făceau. N-am spus nimic, fiindcă atunci ar fi trebuit să vorbesc despre copilul pierdut în bezna Caucazului. Totuși, pentru prima oară în viață, trecutul ăsta îmi părea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ridicară pe brațe, și-l purtară așa, pînă ce se zbătu să scape. Și după ce scăpă din mîinile lor, băieții o zbughiră în toate părțile, zvîrlindu-și iar în aer beretele, fluierînd, pe cînd ele se roteau pe sus ca niște sfîrleze, și strigînd: Urra! Și strigară de trei ori: "Huo!" pentru Cap-chel Dolan și de trei ori: "Trăiască!" pentru Conmee și spuseră că era cel mai de treabă rector care-a fost cîndva la Clongowes. Chiotele se stinseră în aerul blînd
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii de altfel și cu boierul Miron, care la lăudat că sa purtat vrednic la oștire. Pe drum, din vorbăn vorbă, Petre se răcori tânguinduse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nimic. Cine s-a emoționat mai întîi și mai puternic de această lovitură de grație? Astrologia? Nicidecum. Tocmai biserica catolică, fosta ei dușmană. Abatele Francius Maurolycus s-a grăbit să ironizeze: " Deoarece Copernic face să se învîrtească Pământul ca o sfârlează, ar trebui să i se dea un bici cu care să-l țină în mișcare". Din Germania se aud hohotele de râs ale lui Luther: "Nărodul vrea să răstoarne toată știința astrologiei. Doar Sfânta Scriptură nu ne spune că Iosua
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
care face ca viața morală să i se miște gradual ca marile roți dințate, care adoptă parcă rotația înaltă, ca și imperceptibilă, a zodiilor, în timp ce alături de ele, rotițele altor psihologii etnice se învârtesc de sute de ori pe minut ca sfârlezele. E o psihologie pe care fenomenele întâmplătoare n-o alarmează, în compunerea ei intrând numai fenomene ce se înscriu în legea eternă.”1 Dacă ar fi să-l căutăm pe Vladimir Streinu - marele critic, acesta poate fi găsit, așa cum am
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o seară - Își aduce aminte Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba Încâlcită de nu putea să vorbească. Teodoros Îi aruncase sfârleaza În barbă, după ce-l spoise pe obraz, mască, cu un pumn de mazăre făcăluită” <endnote id="(824, p. 169)"/>. O Întâmplare interesantă descrie Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]