100 matches
-
le-aprinde. Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu - privind în aceeași direcție. Mai jos, muză lui, cu flacăra-n mâna. Drumul până la el îmi netezește cărarea. Mă azvârle pe culmi. Sfârleaza cu fofeaza. Piscuri de neatins. Plopi fără soț. Aripi de îngeri. Tei odorând Universul. Dragul meu, dragul meu Eminescu! CEZARINĂ ADAMESCU Galați, Parcul Eminescu, toamna, 2012 Referință Bibliografica: PARADIGME ÎN PARC. DRAGUL MEU EMINESCU - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
ÎN JUR CU CLIPE Azvârl în jur cu clipe, zile, ani, Iar timpul, scund și rotofei la fața Perfid ascunde plâns de Ghețimani În dalba tinereții diminteață. Apoi observ că mutra-i scofâlcita Îmi lătra vorbe aspre și câinoase, Mă-mpinge-apoi, sfârleaza năucita, Spre miezul vârstei țări și colțuroase. Într-un târziu cătând prin vechi sertare Dau de scrisori, fotografii, idile... Dar timpul crunt, mă lasă-n așteptare, Timid și singur, cerșetor de zile! DIN ÎNTÂMPLARE Din întâmplare motanul mătușii mele Rodica
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
zâmbind cu înțelegere și a răspuns cu aceeași afecțiune. „Ce bine arată prințesa! Vremea i-a stabilizat trăsăturile-i frumoase. A maturizat-o și i-a alcătuit o alură de mare doamnă. Desăvârșită sub aspect fizic... Studentă fiind, părea o sfârlează drăgălașă, frumoasă prin mișcare și voie bună. Acum e... acum e o femeie totală! Cât să aibă? 22..., apoi 25...deci, vreo 35-36 de ani... Oare ce impresie i-am făcut acum, după atâția ani? Va trebui să înțeleagă... La
INIMĂ RĂNITĂ (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356741_a_358070]
-
fantomele din vitralii furiș Precum iepurii speriați de umbră din tufiș, Eu păzesc castelul din spațiu atemporal Cu arma fricii ca un bătrân caporal. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipa de dat în leagăn muza Îmi iese căldura ca un nisip din oase De-am încălzit amiaza întreagă, Satul tot s-
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
La fereastră marea se frământă Și te văd venind dinspre vâltori Beția în mine încă mai cântă Când, cu paharul, sorb marea în zori. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipele pasc liniștea Nimeni nu m-a întrebat de vreau să mă nasc în familia mea cu lumină de-nțărcat unde clipele liniștea
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
toponimia Paradisului însângerat: Viezureni, Valea Lupilor ( toposuri izolate de lumea civilizată) Si numele unor slujitori ai justiției sunt alese simbolic și sugestiv: Gore Oaseroade (procuror), Calistrat Secură (judecător), Panseluța Arghir (judecătoare), Magdalena Plisculeanu (judecătoare), Buzdugan (președintele judecătoriei), Isailă Guzgan (avocat), Sfârlează (avocat) Cunoștințele și pasiunile istorice ale autorului sunt puse pe seama slujitorilor justiței, iar bogăția stilistică este dată de utilizarea unei exprimări metaforice elevate. Credința sătenilor simpli în reincarnare este pusă în evidență ca trăsătură a gândirii ancestrale. Astfel, se descrie
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
mă-nconjoară, Orice povară e mai ușoară Când Adelina, doar mă privește Și-n limba-i dulce tot ciripește ! Ce bucurie-i, ce desfătare-i Mereu s-o privești, s-o vezi în mișcare ! E fără astâmpăr, e ca o sfârlează Când îngeri-i cântă, zboară, dansează. . . Chiar nici o clipă, stare nu are, Se simte bine, doar în mișcare, Tot ciripește și te provoacă Să-i dai atenții, să vii la joacă, Te ia de mână, te duci și . Ea, îți
ÎNGERII CÂNTĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358295_a_359624]
-
umbră vagă de cocotier Ascult cântarea-ntinderii de ape. În golful mic așteaptă-un velier- Îmi joacă depărtările sub pleoape... Ninsoarea fermecată e în toi. Cu câtă fantezie desenează, Și ne învață cântecele noi, Și ne trimte-n joc câte-o sfârlează. Sfioasă, o lumină spre tavan, Din candela de cu iz de untedelemn. Pe nesimțite mai trecu un an, Fără să lase la plecare semn. Dar anii nevăzuți, cu pași ușori, Cu mers ireversibil se perindă, Ca niște singuratici trecători Când
AZI NINGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360547_a_361876]
-
cu el cum zâce vorba aia care mi să potrivește ca un jujău pe grumazul porcului că, „cine n-are noroc până în prânz nu-l mai prinde până sara!” ... Între degetele femeii de la mâna dreaptă fusul se învârtea ca o sfârlează, iar cu cele de la mâna stângă smulgea șuvițe din caier, scuipa pe ele pentru ale moleși, le răsucea și aduna pe el. După măsură se vedea că-i doldora, până la refuz. Un alt fus alături de un cocoloș de lână flocăită
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
în șoapte cum mă chemi Și eu să zac, în pat, de gripă. Să-mi fie trupul sloi de plumb, Dar mintea să îmi fie trează; Să-mi faci din inimă un bumb Și să mă-nvârți ca pe-o sfârlează. Să mă blestemi la primul pas, În fiecare dimineață, S-aud cum dorul prinde glas Și roua plânge pe fâneață. De te-oi uita, să mă blestemi! Să-mi fie brațul lemn uscat Și să nu plângi, să nu te
DE TE-OI UITA, SĂ MĂ BLESTEMI!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340906_a_342235]
-
poate de la băutură... - Am parte în seara aceasta numai de partenere bolnave? Mă simt frustrat. Ce-i cu tine? - Nu..., te rog..., gata..., mi-a trecut. Fii îngăduitor cu mine, te rog. - Ha, ha, tu care te învârteai ca o sfârlează, acum nu mai ești în stare să faci doi pași? - Lasă, lasă, ai să vezi că-mi voi reveni. Poate sunt prea obosită și surmenată în ultimul timp. Poate că examenele, accidentul, tratamentul, vara asta prea călduroasă, toate și-au
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
obrajii pântec ai celui pe trei surcele vândut muștele bâzâie insistent prevăzându-l curând frugală masă suculentă și dureros oftez răsucindu-mă în strâmta teacă a pielii stăruind în măcănitul iritant al zilei să mai adorm măcar un an lumină. SFÂRLEZE Încă o plecare încă o revenire microbuzul decolează-n trombă înscriindu-se pe cunoscuta traiectorie cenușie cu sens girator pentru câteva clipe discul solar mi se anină de gene greu și cald ca un vis închizându-mi ochii molatec și-
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
poate de la băutură... - Am parte în seara aceasta numai de partenere bolnave? Mă simt frustrat. Ce-i cu tine? - Nu..., te rog..., gata..., mi-a trecut. Fii îngăduitor cu mine te rog. - Ha, ha, tu care te învârteai ca o sfârlează, acum nu mai ești în stare să faci doi pași? - Lasă, lasă, ai să vezi că-mi voi reveni. Poate sunt prea obosită și surmenată în ultimul timp. Poate că examenele, accidentul, tratamentul, vara asta prea călduroasă, toate și-au
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
nu este primul lansaj în literatura scrisă.... XXVI. PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AȘCHIUȚĂ, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011. În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
că atitudinea lui era una de mare cuceritor, nedeclarat însă. Greu de ghicit, atunci și cât de îndrăgostit avea să fie mai târziu de ... Citește mai mult În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut !Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
direcția! - Încotro, măi deșteptule? - Păi, nu-ți spusei? Lui Mărțișor îi veni să-i cârpească una, dar se abținu. Poate are dreptate tâmpitul. Zise: - Pană, penișoară, zboară lin, la... nimereală! Și pana începu să se învârtească pe loc, ca o sfârlează, de-l ameți pe bietul Mărțișor și-l azvârli cât colo, cu Noroc cu tot. - Ce-mi făcuși, mă zevzecule, că te am tovarăș degeaba! Mai bine mă însoțeam cu Mintea și mă descurcam. - Păi, minte am crezut că ai
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AȘCHIUȚĂ Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
care-și căptușiseră buzunarele cu ce apucaseră, dansau cu târșală, mai mult pe loc, de teamă să nu fie descoperiți și odată cu bunurile furate, să nu-și lase acolo și capetele. Cel care se simțea curat, dansa zglobiu ca o sfârlează, ca un titirez. El se simțea liber ca pasărea cerului. El nu era legat de niciuna din ispitele cărora le căzuseră pradă, toți ceilalți dinaintea lui. Se înțelege că fericit este acela care nu-și leagă inima de niciuna din
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
forme goale în volume Fără de forme, muchii și volum, Ca două goluri rătăcind prin lume, Ca două fumuri într-un cerc de fum... Pesemne suntem trunchiuri de trapeze, Dar, strabici cum ne știm și blânzi, Ne credem disc de păpădii, sfârleze, Complementari de tandri și rotunzi... Și să sărut cu patimă de sferă Curbura ta ascunsă-ntre curburi, Concentrică madonă și veneră Să nu mă satur de-ale tale guri... Referință Bibliografică: Strabici și tandri / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
STRABICI ŞI TANDRI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345520_a_346849]
-
poate de la băutură... - Am parte în seara aceasta numai de partenere bolnave? Mă simt frustrat. Ce-i cu tine? - Nu..., te rog..., gata..., mi-a trecut. Fii îngăduitor cu mine, te rog. - Ha, ha, tu care te învârteai ca o sfârlează, acum nu mai ești în stare să faci doi pași? - Lasă, lasă, ai să vezi că-mi voi reveni. Poate sunt prea obosită și surmenată în ultimul timp. Poate că examenele, accidentul, tratamentul, vara asta prea călduroasă, toate și-au
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
bufoni au devenit prea mulți, Număr mare și de măscărici. Dacă ai răbdare să asculți, N-ai putea o vorbă să mai zici. Nu mai vor acum să ne distreze. Se cred lideri, geniali, tribuni. Am ajuns în mâna lor sfârleze, Doar de ascultare suntem buni. Dar bufonul se știa bufon, Măscăriciul - mare măscărici, Nu muzician - un biet afon Și secretul este cam aici. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Secretul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I
SECRETUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375134_a_376463]