597 matches
-
de plămâni, si este găsit mort în zorii zilei sub o masă în restaurant de către omul de serviciu care venise să aprindă focul în sobe), apoi în 1944, în mai (la un alt raid al aviației angloamericane), o bombă îi sfârteca sora, Zoia (cea care cântă la pian, si de fapt era managerul formației, ea se ocupă de contracte, impresariat) care a lăsat în urmă cinci copii (soțul său, Perlidis, clarinetist, un grec deosebit de talentat, pleacă cu copiii și se stabilește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
codul moralei creștine: înșelarea celor care ți-au dat încredere? La Dante Alighieri, cei care au înșelat încrederea sunt supuși la cele mai îngrozitoare cazne în cea de-a noua ultima - treaptă a Iadului: pe lacul înghețat Cozit dracii le sfârtecă capetele Pentru orice creștin nu există o crimă mai oribilă decât înșelarea celor care ți-au dat încredere. și aici nu mai este vorba despre cântecelele și țopăiturile celor de la Pussy Riot în biserică, aici este vorba despre un lucru
UN JURNALIST RUS SCRIE CORECT ŞI ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIŢKI. In: Editura Destine Literare by Serghei Golubițki () [Corola-journal/Journalistic/95_a_380]
-
timp de trei zile. Acum li se porunci să mănânce carnea smulsă de călău cu clești înroșite din trupul mizerabilului Doja. Trei dintre ei, care refuzară această mâncare înfiorătoare, fură pe loc trași în țeapă. Deși ars la trup și sfârtecat în mai multe locuri, acest criminal nu scoase totuși vreun geamăt, netrădând vreo spaimă față de acest îngrozitor fel de moarte. Doar când îi fură smulse din trup măruntaiele fu cuprins de un fior și își dădu sufletul. Leșul îi fu
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
bărbați și femei./ Au chipuri tăcute, imemoriale// Mai mulți șobolani se adună brusc/ în jurul statuii,/ într-un cerc conspirativ./ Încep să cînte pe trei voci,/ mai mult vociferînd:/ ăPoetul este un impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
ajunge/ frunzelor nu le mai pasă" - Oriunde suntem acasă. Cand între fire și om s-a produs tocmai - sau este pe cale să se producă - ireparabilul, preludiu de apocalipsa, alarmă se iscă în însăși esență elementelor, în paralel cu pașii istoriei: Sfârteca ură, trufia coase, câte-un suspin,/ vibrează într-un trup cu cărnuri alese/ Încerc o poartă, închid, deschid/ nimeni nu intră nu iese" - Un mers împleticit. Sunt stări de cumpănă, împotriva cărora feminitatea, în condiția ei umană, lupta să-și
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
încât i-au citit gamele și arpegiile îngerești ca pe niște litere într-un abecedar, având însă în stânga și în dreapta abisuri înfricoșătoare. Șerpi, păianjeni, mlaștini, jar, dar mai ales nebuni cu dinți de oțel și gheare de fier, care te sfârtecă dacă pici în mijlocul lor. Le fou de l'abime. Acesta este un tablou al lui Paul Klee, marele pictor care seamănă fizic uluitor de bine cu un alt mare nesupus, Julius Evola, le visionnaire foudroyant, a cărei urnă cu cenușă
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
credea a o fi ămblânzit odinioară prin cântecul sau, ca și adâncă să descurajare, umilință și disperare de a fi devenit poetul unei cetăți ajunse, precum Danemarca prințului Hamlet, o ănchisoare fără ieșire stăpânita de un anotimp al cruzimii, ai sfârteca sângeros, mortal și jertfelnic poemele ultimului deceniu al creației, copleșind aproape ăntreg universul suferințelor și pedepselor din Noduri și semne (1982). anca din Oul și sfera (1967) peste poemele stănesciene ăncepe să coboare o aură melancolica, apar stări necunoscute până
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
citi, apoi oftând îl slobozi spre irită pe cățelușă și mai mult. Înfuriată, prinse între fălci înălțimi. aripa atârnată a porumbelului. Oasele trosniră. Porumbelul se clătină o clipă ca o frunză fără vânt, În furia ce o cuprinse, cățelușa îl sfârtecă. după care se îndepărtă în fâlfâitul aripilor spre marginea Apoi târî fărâmele în groapa abia făcută. Nu ajunsese orașului. De acolo, porumbelul se orientă asupra direcției la trupul ei, dar cel puțin îi pusese pe față ceva de care spre
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
de Fier? - Nu am vorbit niciodată despre asta. - Pentru că tu nu ai adus-o niciodată în discuție. Îți aduci cumva aminte de masacrul de la București, cînd au atîrnat oamenii de vii în cîrligele de carne din abator și i-au sfîrtecat - i-au jupuit de vii? [...] Știi că Grielescu a fost un discipol al lui Nae Ionesco, cel care a înființat Garda de Fier. Nu pomenește niciodată despre asta? - Din cînd în cînd vorbește despre Nae Ionesco, dar cel mai des
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
moarte!, vocifera mulțimea. Din groapa din spatele casei un fum gros și flăcări imense ieșeau până la ceruri. Să moară!, tălăzuia mulțimea. Adrian vru să se ridice. Să le spună ceva. Popa ținti și trase. Alicele iuți i se-nfipseră-n trup sfârtecându-l. N-am făcut nimic! răcni Adrian nebunește și popa mai trase o dată. Pentru experiențe, mai zise cineva, și Adrian se prăbuși fără sunet. În mintea lui se-nvălmășeau monștrii. Și mereu spusa aceluia experiențe, experiențe, experiențe, ce se auzea
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
hackuit"; "dupa ce ați hackuit BIOS password-ul, intrați în BIOS"; "găsiți aici cele mai simple metode de hackuire" ș.a.m.d. Expresivitatea noului verb e desigur legată de omonimia parțială cu mai vechiul a hăcui - "a tăia în bucăți, a sfîrteca, a ciopîrți". Surpriza stă aici în regăsirea unei legături etimologice. Pentru că a hăcui (prezentat în DEX ca regional, iar în DLR ca specific Moldovei, dar de fapt intrat de mai multă vreme, prin literatură, în limba comună) provine în română
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
și să ceară protecția organismelor internaționale. Gide luptă doar pentru înțelegere și îngăduință...( 1). „Nu sunt în stare să mă gândesc la altceva, n-am stare decât de nestare (subl. n. indică o sintagmă filosofico-poetică, tipic nichitiană). „Pacea rurală este sfârtecată de strigăte sălbatice de luptă... (...). E din nou liniște, câinii sau potolit și, ca doi războinici bravi, își savurează acum succesul, picotind pe iarbă... Aș putea spune că aud zgomotele liniștii (ce oximoron apetent! - M.B.), dar nu spun, pentru că liniștea
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
asumat. Tînărul (încă) Daniel Dăian ne propune un expresionism în formulă derizorie, intrat în criză, voindu-se un „deconstructor” al acestuia. Postura d-sale e cea a unui macho care se ia de gît cu vizionarismul prestabilit, gata a-l sfîrteca, a-l călca în picioare. O primă țintă: Dumnezeu. Are loc o descensiune a Creatorului în creație, una dură, violentînd solemnitatea sacerdotală ca și orice figurare a onorabilelor simțăminte. Imaginea Sa evanghelică e scurtcircuitată. Poetul se silește a-L tîrî
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
să-și amintească acum de vremurile lui Alexandru Sassu și de cenzura instituită atunci în raport cu toți cei care nu cântau pe partitura Iliescu-Năstase, urmată de partitura Iliescu-Geoană. Am citit în acești ani nenumărate atacuri ignobile la adresa ta. Ți s-a sfârtecat identitatea, ți s-a scris și rescris, adică ți s-a desfigurat biografia, ți s-a contestat statutul de jurnalist, de comentator, dreptul la autonomie mentală, chiar demnitatea umană", susține Tismăneanu. După o scurtă evocare a emisiunilor la care a
Tismăneanu: Ce-a făcut Culcer la TVR se numeşte profesionalism () [Corola-journal/Journalistic/23699_a_25024]
-
rușine, dându-și arama pe față, și ambasadorii, reprezentanții diplomatici ai „țărilor garante”, care, și ei, jubilau, atât de bucuroși și fericiți că România, după anexarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, de către Uniunea Sovietică a lui Stalin, era, din nou, sfârtecată prin diktat, furându-i-se nordul Ardealului, pentru a fi dat Ungariei horthyste. „De acum înainte - clama ministrul Germaniei la Budapesta - pe caldarâmul orașului (n.n. - Cluj) răsună bocancul honvenzilor, copitele cailor maghiari, tancurile și trupele maghiare (...) Mă bucur că foarte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
CĂTRE CER, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017. Mi-am lăsat deschisă fereastra spre tine, Doamne! A pătruns prin ea ploaia și mi-a umezit ochii, a bătut gheața grea și mi-a sfârtecat sufletul, dar eu n-am închis-o! Am stat în fața ei până au reușit să se strecoare la mine, timide, două raze de soare. Atunci am simțit că dacă deschid toate ferestrele nu vor mai exista ziduri între noi! Soaele
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
ferestrele nu vor mai exista ziduri între noi! Soaele va putea veni la mine! Citește mai mult Mi-am lăsat deschisă fereastra spre tine, Doamne!A pătruns prin ea ploaiași mi-a umezit ochii,a bătut gheața greași mi-a sfârtecat sufletul,dar eu n-am închis-o!Am stat în fața eipână au reușit să se strecoare la mine,timide,două raze de soare.Atunci am simțit că dacă deschid toate ferestrelenu vor mai exista ziduri între noi!Soaele va putea
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
pe braț pe Akhnu, acvila crescută și-nvățată-n taină de șase ani, la fereală de toți. O-ndeamnă la fapta semeață și grija pentru părintele căzut la boală! Un Lord al vânătorii să lipsească de la marea Sărbătoare?! Iată gândul ce-i sfârtecă fetei sălbatic mintea. Din toamnă tatăl zăcea-n dureri sleitoare... Și vraciul adus i-a menit: „Numai căldura îl va ostoi, de va avea noroc să treacă iarna!” Makhan știa că izbânda ei la vânătoare l-ar sprijini în călătoria
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
adăpost de viscolul dezlănțuit, iau în goană șerpuitoarele poteci, dau ghes la zbor acvilelor prin scurte și meșteșugite îndemnuri. Păsările amarnic strigă, planează țintit către prada simțită, văzută. Se lasă-n căderi amețitoare și iute pun stăpânire pe animalul doborât, sfârtecându-i puterea vieții cu oțelul încovoiatului cioc. Săltând-o în chingile ghearelor, duc mai apoi captura la stăpân. Îndemnuri răsună pe rând. Zboruri de acvile se-ncrucișează semeț. Glasuri sparg tăriile, unele ciudoase, altele învingătoare. Într-un chiot prelung se
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
adăpost, vorbește cu câinii. Le vorbește, într-o îngrijorătoare stare de surescitare: Domnilor, dumneavoastră sunteți viitorul... Nimic nu vă rezistă... Mușcați, domnilor... Împerecheați-vă precum câinii și cățelele... Creșteți, înmulțiți-vă... Trăiască câinoșenia... Să fie carne pentru toată lumea... Luați și sfârtecați de-aici... La masă, domnilor, sosesc împreună cu voi la marele ospăț al vieții... Victor Hugo mă invită la masa lui... Ce frumos, domnilor... Câinii sar și urlă cum nu i-a mai auzit nimeni, niciodată, nici la cele mai frumoase
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
senini, umeziți poate de o suferință ascunsă, compozitorul și muzicologul Theodor Grigoriu. Imprudența de a privi, pe geamul locuinței sale, schimbul de focuri de la Revoluția din 1989 (în zona Televiziunii Române), l-a costat „implantul” unor gloanțe răzlețe ce i-au sfârtecat trupul, fără putință de lecuire pâna la sfârșitul vieții. Timp de un sfert de veac, „muzicianul erou” a purtat cu sine, însemnele unei bătălii ascunse ce i-au răscolit organismul până în ultimele clipe. Cu umorul său temperat, a mărturisit că
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
margini: "Simt că mă înăbuș moralmente, când văd cum alții - germani, italieni, unguri etc. își bat joc de poporul român prin tot felul de uneltiri și cozi de topor". După "cedare", diaristul e cu sufletul zdrobit: "Trupul României a fost sfârtecat de hiena străină într-un mod crunt și mișelesc." După abdicarea lui Carol II, la 6 septembrie 1940 diaristul e de părere că "România a scăpat de un escroc." O vreme ca și Rebreanu are iluzia că legionarii, ajunși la
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
reputația lui se confundă cu "lunga poveste a pătulelor de porumb dărîmate și pustiite, a godacilor și a mascurilor și chiar a vițeilor tîrîți de vii în pădure și devorați, a capcanelor și a curselor făcute praf și a cîinilor sfîrtecați în bucăți și uciși, a împușcăturilor chiar de carabină trase direct și din apropiere, dar neavînd un efect mai mare decît acela al unor boabe de mazăre împușcate de-un copil printr-o țeavă - un drum lung semănat cu ruine
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
și a făcut pachete pe care le-a îngropat mai mult sau mai puțin la întâmplare, protejate de folii de plastic, cum se îngroapă comorile în caz de război sau exil. Mai multe dintre ascunzătorile sale au fost, se pare, sfârtecate de buldozere, iar caietele sfâșiate s-au risipit, fiind pierdute pentru toți și pentru totdeauna. La începutul anilor 2000, ajuns la peste optzeci de ani, ne-gustorul de cuvinte mergea din casă în casă, încet, cu mâna întinsă. Vânduse tot ce
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
mine, lucrurile s-au schimbat; s-a impus și l-au respectat pe sublocotenentul cu mustața abia mijită. A plecat cu ei să-i înfrunte pe bolșevicii care tăiaseră trup din trupul țării. A văzut aievea moartea cu ochii, camarazi sfârtecați de obuze, șrapnele și mine, tineri căzuți la datorie, pădurarii bucovineni, într-o încleștare pentru țară. Au mers cu el până la Cotul Donului, curățând șosele și câmpuri de mine. Și-a văzut căpitanul ucis în 1943 de o mină rusească
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]