91 matches
-
sau, cum plastic zice poetul "un naufragiat în Basarabia, cu tot cu Basarabia"387: "O străinătate națională a mea, a ta, a lui (a ei), pe care vor să mi-o federalizeze, să mi-o facă din națională internațională"388. Așadar, federalizarea (sfârtecarea) Moldovei este percepută dureros ca dezmembrare în spirit, adică ontologică. Dureros, de la dolus, reintrat în ritm ca dor: "Numai o astfel de străinătate putea să dea sens unui cuvânt făcut din vocala "o" între două consoane "d" și "r", ori
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca statuietă, își pierde individualitatea însă un om cucerit de cețurile nebuniei nu se disipează, nu încetează să existe ca entitate, ci dobândește o fracționare a gândirii sale, se transformă radical-negativ la nivelul minții prin supunerea acesteia unui proces de sfârtecare, de rupere cognitivă ea ne mai fiind întreagă adică ne mai activând ca o strucutură nedivizată funcțional, ca un ceasornic bine calibrat. Astfel, oricât de avansat ar fi procesul de alienare al unui dement el rămâne o individualitate-persoană umană, o
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
drept un trup zdrobit, ce stă să se stingă sub apăsarea violențelor fizice care-i inundă frivolitatea. Acest chin agonic pare a fi nucleul în jurul căruia gravitează teribila scenă mereu amintită în tradiția creștinătății. Însă viziunea unei corporalități supusă însângeratei sfârtecări, impactul dur al imaginii cruzimii dezlănțuite într-un spectacol grotesc-oripilant pot reduce șansele de-a percepe mai profund un alt adevăr decisiv survenit aici, cel al singurătății cristice. Desigur, se evocă frecvent ideea solitudinii lui Hristos în pătimirea calvarului final
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
corectez vizual, să arăt prezentabil și oficial în fața oaspetelui pentru a-l primi ca oaspete propriu-zis. Bătaia din ușă și chemarea vocală, chiar dacă le așteptam, fiind anunțate, în prealabil, de venirea cuiva în camera mea, mă vor surprinde întotdeauna prin sfârtecarea, ruptura produsă. De fapt, tensiunea aceastei fracționări mă va uimi mereu. Este o tensiune pe care nu o pot prevedea niciodată, nu o pot anticipa nicicând la adevărata ei înălțime. Sunetul de ciocnire repetitivă și vociferarea ce îmi sfredelesc intimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sânge și ucidere trăiește; Tigrul, asemenea deprins cu carnea crudă, Ar muri de foame În iesle; de stirpe blândă, Calul cel generos la ierburi și la grăunțe Își limitează dorința sa - deși miturile grecești răsună de Armăsarii traci Încrâncenați În sfârtecarea oamenilor. Îndemnată de puterea nicicând rătăcitoare a instinctului, Fiecare făptură Își știe hrana potrivită; Dar omul, locuitorul oricărei clime, Cu toate viețuitoarele de rând ale Naturii se hrănește! Îndrumați, stăpâniți de această putere lăuntrică a lor, Dorințele lor sunt bine
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se află în regiunea intermediară, aruncă însă o a doua privire, îi dă formă și descinde în ea, mulțumit (III, 9, 2). După explicația Cupei lui Bacchus 50 și o digresiune asupra mitului lui Dionysos (I, 12, 12) a cărui sfârtecare simbolizează diviziunea sufletului, unică și simplă inițial, Macrobius revine la căderea sufletului: sufletul în coborârea printre sferele planetare primește de la fiecare câte o facultate pe care o va putea exercita pe pământ și care reprezintă în același timp un anumit
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Tusquets Editores, Barcelona, 2002. Mărturisiri și anateme, Humanitas, București, 1997. Mon pays, Humanitas, București, 1996, în românește de Gabriel Liiceanu, cuvânt înainte de Simone Boué. Pe culmile disperării, Humanitas, București, 2006. Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990. Silogismele amărăciunii, Humanitas, București, 1996. Sfârtecare, Humanitas, București, 1995. Schimbarea la fața a României, Humanitas, București, 1990. Tristețea de a fi, Oltenia și Dionysos, Craiova, 1992. Tratat de descompunere, Humanitas, București, 1996. PUBLICISTICA, CORESPONDENȚĂ, INTERVIURI Conversaciones, traducere și cuvânt înainte în spaniolă de Carlos Manzano, Tusquets
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
te naște, în Eseuri, Cartea Românească, București, 1988, p. 203. 44 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică, Polirom, Iași, 2001, p. 256. 45 El nacimiento de la tragedia en el espíritu de la música, Ed.Taurus, Madrid, 1989 (ediție în spaniolă). 46 Emil Cioran, Sfârtecare, Humanitas, București, 1995. 47 Susan Sontag, op. cît. p. 91. 48 Susan Sontag, op. cît., p. 92. 49 La acest articol face referire Susan Sontag în op. cît., p. 92. 50 La John Cage se referă Susan Sontag în op.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Sexul și spaimă, p. 135. 49 Emil Cioran, Tratat de descompunere, p. 24. 50 Jean-Paul Sartre, La Nausée, Gallimard, Paris, 1938, p. 16. 51 Pascal Quignard, op. cît., p. 135. 52 Cioran, Tratat de descompunere, p. 23. 53 Emil Cioran, Sfârtecare, p. 114. 54 Orlando Barone, Diálogos Sábato-Borges, Emecé, Buenos Aires, 1982, pp. 16-165. 55 Ibid., p. 167. 56 Emil Cioran, Sfârtecare, p. 114. 57 Nicole Parfait, Cioran ou le défi de l'être, pp. 70-71. 58 Nicolae Țurcan, Cioran sau excesul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
1938, p. 16. 51 Pascal Quignard, op. cît., p. 135. 52 Cioran, Tratat de descompunere, p. 23. 53 Emil Cioran, Sfârtecare, p. 114. 54 Orlando Barone, Diálogos Sábato-Borges, Emecé, Buenos Aires, 1982, pp. 16-165. 55 Ibid., p. 167. 56 Emil Cioran, Sfârtecare, p. 114. 57 Nicole Parfait, Cioran ou le défi de l'être, pp. 70-71. 58 Nicolae Țurcan, Cioran sau excesul că filosofie, p. 220. 59 Platon, Dialoguri, referință Internet:http://es.wikipedia.org/wiki/Plat%C3%B3nhttp: //es.wikipedia.org
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lat. labium, labrum,-i s.n. "buză"): ro. labii, s.f. pl. (fr. lèvres, s.f. pl./ NA: labium); labirint(o)- "labirint" (cf. gr. λαβύρινθος, -ου s.m. "labirint"; lat. labyrinthus,-i s.m.): ro. labirint, s.n. (cf. fr. labyrinthe, s.m.; en. labyrinth); lacerati(o)- "sfârtecare" (cf. lat. laceratio, onis, s.f. "mutilare, sfârtecare"): med. ro. lacérație (cf. fr. laceration, s.f.; en. laceration); lacrima- "lacrimă" (cf. lat. lacrima, -ae s.f. "lacrimă"): ro. lacrimogen, adj. (cf. fr. lacrymogène, adj.; en. lacrimatory); lact(o)-/ lacerti- "lapte" (cf. lat. lac
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
labii, s.f. pl. (fr. lèvres, s.f. pl./ NA: labium); labirint(o)- "labirint" (cf. gr. λαβύρινθος, -ου s.m. "labirint"; lat. labyrinthus,-i s.m.): ro. labirint, s.n. (cf. fr. labyrinthe, s.m.; en. labyrinth); lacerati(o)- "sfârtecare" (cf. lat. laceratio, onis, s.f. "mutilare, sfârtecare"): med. ro. lacérație (cf. fr. laceration, s.f.; en. laceration); lacrima- "lacrimă" (cf. lat. lacrima, -ae s.f. "lacrimă"): ro. lacrimogen, adj. (cf. fr. lacrymogène, adj.; en. lacrimatory); lact(o)-/ lacerti- "lapte" (cf. lat. lac, lactis s.n. "suc lăptos al unor fructe
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
întronarea ordinii, dar și pentru a da satisfacție nemulțumiților de regimul dictatorial a lui Carol, sucombat după 6 septembrie 1940, s-a pornit o avalanșă de decrete și legi. Majoritatea vizau eliminarea efectelor regimului carlist, condamnat și declarat răspunzător pentru sfârtecarea granițelor țării, însă fără a atribui responsabilități și Germaniei lui Hitler care, în plan extern, a fost principalul vector al nenorocirilor abătute asupra României, în vara anului 1940. Din mulținea decretelor-legi, cel de reînnoire a jurământului pentru militari, a funcționarilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a) creația prin fecundarea Apelor originare. Aici, în imnul X din Rig Veda, zeul înfățișat ca „embrion de aur” plutea deasupra apelor. Apoi, „cufundându-se în ele, el fecundează apele care Îl zămislesc pe zeul focului, agni...”; b) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa (Omul). acesta era un androgin care zămislea energia creatoare feminină și apoi era născut de ea. Zeii sacrifică acest Om „și din corpul său tăiat în bucăți se nasc animalele, elementele liturgice, clasele sociale, pământul, cerul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
În mijlocul unei dureri trupești acerbe sufletul conștientizează mai profund ca nicicând telurica sa împletire cu soliditatea corporală. Ghimpele care pătrunde și arde sfredelitor deschizând noi adâncimi de mistuire în pulsația caldă a țesuturilor care-și pierd celulele atomare sub impactul sfârtecării ce înaintează decisiv, ascuțișul ce mutilează perturbator liniștea vibrațiilor calme din mecanica bine centrată a trupului dinamic și integru își proiectează întreaga prezență și acțiune, forță negativă și efect în orizontul deschis, în câmpul nesfârșit al spiritului uman conștient de
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
bezna unei insondabile furtuni. Această redeschidere dureroasă a ochilor interiorității aduce în prim-plan adevărul relativității ființelor și a oricăror conexiuni între ele. A fi părăsit, a fi decuplat metafizic de persoana dragă ce tocmai se îndepărtează înseamnă a simți sfârtecarea propriei ființe care se înalță spre cerul abisal al unei iubiri ce părea fără apus dar și coboară întru pământul dur întemeietor de realitate, o realitate unde orice relație dintre oameni este supusă, ca și aceștia, ascensiunii triumfului și decadenței
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare a celorlalți. Prin centrarea pe detaliu, pe amănunt, el sesizează adâncul de implicații, complexe, frustrări, ascendențe, prăbușiri, speranțe, deziluzii, atașări iubitoare și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente, relevă și indică. Pentru cei loviți de suferințele deficiențelor corporale, de acea durere ce nu sfredelește dar învăluie traumatizant
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Oradea Mare, Salonta Mare și toate plaiurile românești ale Țării Oașului, Maramureșul, leagăn al descălecătorilor Moldovei, Bistrița cu ținutul curat românesc al Năsăudului și Clujul cu Universitatea Ardeleană. Ziarele de la București aduceau și ele, în chenar negru, știrile oficiale de sfârtecarea țării. Conțineau în amănunt dezbaterile Consiliului de Coroană de la București, din care citindu-le înțelegeai că regele se opusese cedării, dar Consiliul așa hotărâse, să nu lase armata să lupte. Totul era relatarea mascaradei, care se numea Consiliu de Coroană
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Basarabiei, brațul Chilia cu mai multe insule, Insula Șerpilor, iar în anul 2001 își extinde platoul continental spre România în vederea exploatării zăcămintelor submarine. Din teritoriul fostei Republici Sovietice Socialiste Autonome Moldovenești cu capitala la Balta a preluat circa 2/3. Sfârtecarea României începută în 1940 a continuat și după condamnarea Pactului Ribbentrop - Molotov de data aceasta sub auspiciile organismelor internaționale democrate. Tratatul Româno-Ucrainean a fost difuzat cu multă abilitate publicistică și la proporțiile unui fapt divers. Puținele dezbateri s-au consumat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
popular în India destul de târziu, în special în Epopee și Purane. Esențialmente, patru tipuri de cosmogonii par să-i fi pasionat pe poeții și teologii vedici. Le putem nota, cum urmează: 1) creația prin fecundarea Apelor originare; 2) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa; 3) creația plecând de la o unitate-totalitate, ființă și totodată nonființă; 4) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn din Rig Veda* X, 121, zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
căci acolo se născuse Dionysos și se găsea mormântul Semelei. Totuși, nu fusese uitată rezistența începuturilor, și una din lecțiile piesei Bacchantele era aceasta: să nu fie refuzat cultul unui zeu numai pentru că era considerat "nou". Dionysos sau beatitudinile regăsite sfârtecare (sparagmos} și mâncatul de carne crudă (omophagya) se realizează comuniunea cu zeul. Căci animalele sfâșiate ori devorate sunt epifanii sau încarnări ale lui Dionysos. Toate celelalte experiențe - forța fizică excepțională, invulnerabilitatea la foc și la arme, "minunile" (apa, vinul, laptele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că fierberea într-o căldare sau trecerea prin foc constituie rituri inițiatice conferind imortalitate (cf. episodul cu Demeter și Demophon) sau reîntinerire (fetele lui Peleas își sfâșie tatăl și îl fierb într-un cazan)25. Menționăm că cele două rituri - sfârtecarea și fierberea ori trecerea prin foc - caracterizează inițierile șamanice. Se poate deci recunoaște în "crima Titanilor" un vechi scenariu inițiatic căruia i se uitase semnificația originară j Căci Titanii se comportă ca maeștri de inițiere, adică "omoară" novicele ca să-1
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mândru. Față de textul din 1979, cel de aici are două fragmente mai lungi în minus și unul în plus, în afară de nume roase remanieri de detaliu, în general în sensul abrevierii. Sunt toate semnele că textul prefeței este anterior celui din Sfârtecare. Mi-am luat îngăduința de a retraduce în trea ga prefață, constatând cu plăcere că, în majoritatea cazurilor ăevident, când textele de bază erau identice), solu țiile date de domnul Russo coincideau cu ale mele. Plăcerea mea s-a mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-mi dai răspunsul!” Tăcere îndelungată. Amândoi coborâm muți din tren și după 2-3 km. ajungem stingheri la casa în care întâmplător locuia Maria. N-am mai îndrăznit să spun nici un cuvânt pe această temă. Vine fatidicul 30 august 1940, cu sfârtecarea unei părți din Transilvania. Plecarea mea se precipită. Cer Mariei să-mi permită să-i scriu. Acceptă. Plec grăbit spre Priponeștii mei și nu reușesc să iau o hotărâre. Ajuns acasă, îi găsesc pe ai mei și mai neliniștiți de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în sat era horă. A fost invitat și la o mică petrecere, unde o fată frumoasă își serba ziua numelui, fată cu care s-a întâlnit și în zilele următoare. Se plăcuseră reciproc. Pentru că vine fatidicul 30 august 1940, cu sfârtecarea unei părți din Transilvania României, pleacă precipitat în Moldova nu înainte de a-i cere Mariei să-i permită să-i scrie. Acceptă și-și scriu. „Scriu o lungă scrisoare Mariei, o expediez și pe aripile lui „Amor” plec la Cârțișoara
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]