85 matches
-
câte 7-8 km peste dealuri și văi, dornic să propovăduiască Cuvântul lui Dumnezeu spre întărirea sufletelor credincioșilor. După Sfânta Liturghie, zilnic era chemat pentru diferite servicii pe la casele moților, cum se obișnuiește în Munții Apuseni. Până seara oficia 20 - 30 sfeștanii, urcând și coborând poteci singuratice. Se îngrijea de viața spirituală a măicuțelor din mănăstire, dovedind mult tact duhovnicesc. Era preocupat ca ele să nu ducă lipsă nici de cele materiale; le încuraja și le îmbărbăta mereu în clipele și momentele
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
avort este botezat? Este. Biserica îl ia la bani mărunți, de ce omori, domnule? Nu. Cine trebuie să-l ia la întrebări, patriarhul sau episcopul? Nu, preotul lui din parohie trebuie să facă asta, pentru că el îi botează, el îi face sfeștanii, el îi înmormântează tatăl, el îl cunună. În mod concret, Biserica nu luptă împotriva fenomenelor criminale din societate. De ce nu luptă împotriva lor? Pentru că le agreează. Cum? Iată, sponsorii pentru diverse lucrări nu vor fi niciodată apostrofați pentru manifestări de
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
porumbul de la marginea satului./ Soarele se ridică indiscret într-un cot, / În câmp soarele mângâie boabele de struguri / Se coc în ele nunțile satului. Se văd / Cum se duc cei care au venit / Fără să fie întrebați, / Și aniversările și sfeștaniile...” (Picior de plai). De asemenea, un motiv frecvent este „poarta orizontului”. Poemul „Răsăritul” este un pastel modern cu multe figuri de stil: „Cioburi de întuneric sar / Din vârful muntelui. / A urcat cerbul / Cu potcoave de lumină, / Coarnele rămuroase au sfâșiat
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
Orășenesc Buhuși, ea fiind omul inimii mele în unire cu speranța. Cumpănind amabilitatea Preasfințitului Părinte Episcop Virgil Bercea, în raport cu suferința românească ce pare că nu mai poate fi învinsă și față de care recitalurile politice își sporesc aplombul în predici și sfeștanii, ceea ce am înțeles și învățat din ea este pacea, dialogul, respirația liberă, echilibrul și echitatea interconfesională, respectul primit și redat în egale măsuri, atașamentul și contribuția personală, implicarea activă în actul cultural. Preasfințitul Părinte Episcop se apropie-ntr-atât de
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP GRECO-CATOLIC VIRGIL BERCEA. TEMEIURI DE ILUMINARE ÎNTRE ADEVĂRURI IPOTETICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359089_a_360418]
-
a găsit decât ultimele relații ca sa il angajeze la o prosperă firma străină, din Iovacra. Părintele nu are decât un salariu mic, dar sigur, de 600 de pâini pe lună, la care nu se adaugă decât nunțile, botezurile, sfințirile, pomenirile, sfeștaniile, înmormântările, maslurile, daniile și binefacerile, cu firimiturile lor. Părintele nu și-a pus, alături de onorabilul președinte al Consiliului Județean Iovacra, decat numele pe plăcută ctitorilor și binefăcătorilor Bisericii, de la intrare. - Aveți probleme, părinte? Săraci? Oameni cu necazuri în parohie? - Nu
Liviu-Florian Jianu: Vremuri de prigoană () [Corola-blog/BlogPost/339633_a_340962]
-
siva (2014, Șerbia, r. Ivan Bakrač, cu: Branislav Jevtić, Jelena Angelovski, Eva Râs, Bora Nenić; dramă, 13 min.) Într-un mic apartament din blocurile de beton ale Belgradului modern, doi artiști traversează un impas creativ în timpurile crizei globale. De sfeștanie / The Consecration (2015, România, r. Tudor Botezatu, cu: Cristina Mihăilescu, Andrei V. Ciopec, Dani Achim, Ana Joița, Ana Adelaida Perjoiu; dramă, 12 min.) Un cuplu tânăr, obișnuit, își începe ziua cu sex matinal și planuri pentru mai tarziu. Amândoi sunt
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
siva (2014, Șerbia, r. Ivan Bakrač, cu: Branislav Jevtić, Jelena Angelovski, Eva Râs, Bora Nenić; dramă, 13 min.) Într-un mic apartament din blocurile de beton ale Belgradului modern, doi artiști traversează un impas creativ în timpurile crizei globale. De sfeștanie / The Consecration (2015, România, regia: Tudor Botezatu, cu: Cristina Mihăilescu, Andrei V. Ciopec, Dani Achim, Ana Joița, Ana Adelaida Perjoiu; dramă, 12 min.) Un cuplu tânăr, obișnuit, își începe ziua cu sex matinal și planuri pentru mai tarziu. Amândoi sunt
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
r. Vilma Kartalska) și Rusia (G, r. Yulia Travnikova). România este reprezentată în competiția de scurtmetraj de Dispozitiv 0068 (r. Radu Bărbulescu), o comedie neagră camuflată în thriller, care nu face rabat nici la umor, nici la dramă, și De sfeștanie (r. Tudor Botezatu), un film despre dragoste și despre cum un amor bazat pe minciuni sfârșește prin a se împotmoli în ele. Nici comediile savuroase nu lipsesc din competiția BUZZ CEE, varietatea lor evidențiind diversitatea culturilor din Centrul și Estul
Diversitate culturală, tensiuni geopolitice și umor balcanic în competițiile de scurtmetraj și documentar ale Festivalului Internațional de Film Buzău [Corola-blog/BlogPost/100606_a_101898]
-
ca dihania Cu belele și dezastre, Ațâțând zâzania... Monstruoase epigastre, Dinți de pești pirahn(i)a, Gura Dunării albastre Ne vor vrea piezania... Umbre triste și sihastre Apucând bejania Din meleaguri vechi, măiastre Părăsind Țigania... Geaba pilde poetastre, Geaba și sfeștania, Votul pildei mamii voastre...! Voi fugi-n Albania... Pe meleagurile noastre - A cobit Urania - Vin și vremuri mult mai proaste, Dar întâi campania... Ca un astru între astre - Mamii lui grijania, Doctor Ciomu să îl castre...! - Se-nălță gâjgania... Viețile
DAR, ÎNTÂI CAMPANIA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379541_a_380870]
-
Spovedaniile se fac numai prin celular, pe Facebook, sau Twitler, slujbele se țin numai în playback, cu dotări de ultimă generație de te ia și groaza când te apropii, iar majoritatea, mai ales când e vorba de târnosiri, sfințiri ori sfeștanii se dau la radio și televizor numai în reluări lipsite de orice urmă de sfințenie. Până și musulmanii, singurii oameni în care am mai avut încredere până mai ieri, nu-și mai fac rugăciunea cum îi învățasem. Acum muftiul stă
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
recunoscută acuratețe urbanistică. Doar două cazuri din puzderie. Mai peste tot, mafiile administrative locale, cauționate de concursuri trucate din plecare, se întrec în a ridica pe cai voievozi mai mult sau mai puțin glorioși. Există un astfel de răsfăț, cu sfeștanii inaugurale, într-un Occident care știe să rămînă demn într-o istorie scrisă o dată pentru totdeauna și nu partizan adnotată ciclic, cum se întîmplă la noi? Evident, nu.) Erau necesare, oricum, corijările care să fluidizeze o istorie atît de brutal
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd atare personaj e depozitarul resentimentelor României profunde enesciene atunci "înaltul patronaj" sună fals. Și dintr-un alt motiv. Cel al bagatelizării. În molipsitoare descendență ceaușistă, președintele de-acum (cu acute complexe regale) își bifează, sub același înalt patronaj, și sfeștaniile la coliva lui Mihai Viteazul, și descinderea, pionierească, între bobocii începutului de an, și compătimirea formală arătată... patronilor americani îndoliați. Prea mult. Patronajul ăsta să nu cunoască oare, și el, răul de înălțime? Îl va cunoaște. Sigur. 4 octombrie Dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndrituit și deplin meritat, pe care sărbătoritul - aflat deja într-o stare de sănătate tot mai precară - nu s-a sfiit a-l întâmpina cu rezerva, vecină cu nemulțumirea, generată de propria-i repulsie la ceea ce el numea „revigorarea prin sfeștanii”, ca păcat statornic al întregii societăți românești. „Statura mea socială - i se confesa omagiatul, în cuprinsul unei corespondențe destinată altui coleg aflat atunci în suferință - și motivațiile strict personale nu-mi îngăduie să primesc omagii publice ! [...] Culmea: volum omagial ! [...] Sunt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ia înapoi cu forța și e ucis de țărani. Viața la țară apare în romanul lui Z. în viziune dihotomică: ceea ce are etern, natura și „sufletul satului”, se exprimă în peisaje mirifice și în datini (o înmormântare, o logodnă, o sfeștanie în cadrul unei procesiuni religioase); ceea ce ține de o anumită perioadă istorică, de social, răzbate în situații oripilante. Mai mult decât roman, Viața la țară e un poem al vieții câmpenești, o rapsodie a Bărăganului. Existențele omenești se consumă într-un
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
că e ceva rău în asta. Și dacă o luai puțin razna cu capul și aveai coșmaruri și trezeai toată casa, alergând de nebună la miezul nopții și zbierând ca din gură de șarpe, aduceau preotul parohiei să facă o sfeștanie. Nu că ar fi ajutat vreodată la ceva, dar nu deranja pe nimeni. Pur și simplu așa stăteau lucrurile. —Rachel o să fie la New York să mă ajute, am liniștit-o. — Și poate te gândești să mergi la niște ședințe de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ciuruiesc. Insist, revin: din acea dimineață-sărbătoare am Început să acumulez; să adun; să strâng, să pun bine, să tezaurizez: astfel am devenit atât de bogat... Și nu-i exclus ca impresia-certitudine de duminică să se datoreze, de ce nu?, sărbătorii Începutului; sfeștaniei. Iar pentru ca ziua aceea să fie dublu marcată, aș putea spune că era 29 iunie, ziua onomastică a lui frate-meu, mort; a mea, Încă nemort - și aș avea șansa ca istoria-cu-calendar să nu mă contrazică prea. Mai târziu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
grele și simțeam că turbează. Mi-a trântit telefonul în nas. L XXXI M-am întors în casa de paiantă a lui tanti Cucu. Mătușă-mea a avut grijă să-l cheme pe taică-meu, de la Arad, să facă o sfeștanie. Părintele a luat avionul și într-o oră era la poartă. Și-a pus patrafirul și a sfințit cele două camere din față. A plecat apoi să exorcizeze și încăperile din spate: cuibul de hoți din care ieșise la lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
duzini de meșteri. Îi scoate sufletul părintelui de puturoși. Și ciubucari, ceva de spaimă. Trebuie să stea toată ziua de urma lor, altfel nu mai termină casa nici anul ăsta. Și de Sfântul Dumitru părintele vrea musai să-i facă sfeștania de inaugurare. Vine și prea sfințitul, așa s-a programat. Și prefectul. Și Brandaburlea ăl Bătrân. Tot orașul, se veseli lumânăreasa. Popa Băncilă îi zâmbi femeii, dând din cap că înțelesese. Se gândi că nu mai rămăseseră până la Sfântu Dumitru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sfârșitul verii. Se mutaseră în ea și reușiseră să o mobileze, să o pună la punct, cumpărând cele necesare de la oraș cu banii Frusinei pe care îi strânsese de-a lungul timpului, din salariu. Se gândi să facă și o sfeștanie, să le meargă bine în casă nouă. Cu această ocazie fuseseră invitați părinții lui Petre și bineînteles, Gheorghe. Ea îi primi pe aceștia sărbătorește, pregătind o masă cu toate bunătățile. După sfeștanie rămase și părintele la masă. Mama lui Petre
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
din salariu. Se gândi să facă și o sfeștanie, să le meargă bine în casă nouă. Cu această ocazie fuseseră invitați părinții lui Petre și bineînteles, Gheorghe. Ea îi primi pe aceștia sărbătorește, pregătind o masă cu toate bunătățile. După sfeștanie rămase și părintele la masă. Mama lui Petre nu-și mai încăpea în piele când văzu cât de frumoasă și îngrijită este casa fiului ei: - Părinte, îți place casa pe care și-a făcut-o fii-miu? Așa un băiat
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
rămășițe telurice se odihnesc În cimitirul Sfânta Vineri din Capitală. Însă, neuitând data trecerii sale În veșnicie, vreau să-l evoc printr-o amintire din vara anului 2000, când am fost prezenți la inaugurarea Monumentului Martirilor de la Poarta Albă. După sfeștania oficiată de un sobor de preoți creștini, cu participarea și a unui hoge, au urmat luările de cuvânt. Printre vorbitori s-au aflat prefectul județului Constanța, primarul comunei Poarta Albă, doi preoți, senatorul Constantin Ticu Dumitrescu și profesorul Constantin Em
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
spus, eu n-amnevoie de nimic! Spunând acestea, Otilia era cu desăvârșire sinceră, fiindcă uitase de banii de care vorbise Pascalopol că s-ar fi depus pe numele ei. Marina vîrî în cap lui moș Costache că e bine să facă sfeștanie în casă pentru gonirea duhurilor rele, fiindcă de aceea se abăteau atâtea necazuri de la o vreme. Nu mai G. Călinescu călcase popa de nu ținea minte, ca la păgâni, în cele din urmă, ideea fu primită și părintele veni într-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
înalt, rotund, roșu la față, cu barbă mare, albă, răsfirată pe tot pieptul. Râdea din tot pântecele, rezista la cele mai grozave insinuații păgâne, parând cu glume prudente loviturile, ferindu-se de a se compromite. Părintele, asistat de dascăl, făcu sfeștanie, umplând casa de fum de tămâie și stropind pereții cu agheasmă. Popa Țuică scotea din când în când câte un ison izolat, privind cu coada ochiului, să vadă dacă nu se pregătește ceva băutură. Când sfinția-sa stropi pe cei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și râse cu înțeles către el. - De unde mai ieșiși, satană? îl întrebă părintele cuumoare, când sfârși slujba, în vreme ce-și trăgea epitrafilul pe deasupra cozii. - Păi ce, sfințitule, obiectă Stănică bisericos, eu n-amvoie să iau parte la sfânta slujbă a sfeștaniei, să mă-ngrijesc de suflet? - Ba ai, cum să n-ai, porc de câine, chiar te laud că te-aidat și tu pe brazdă și pășești către cele bune. Te-aștept la spovedanie și la sfânta împărtășanie. Părintele tutuia pe toți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]