81 matches
-
occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
("Os palatinum") sau palatinul este un os pereche a viscerocraniului, situat în porțiunea posterioară a cavității nazale între maxilă și procesul pterigoid al osului sfenoid. Are o formă în "L", fiind alcătuit dintr-o lamă orizontală ("Lamina horisontalis") și o lamă verticală sau perpendiculară ("Lamina perpendicularis"), unite între ele în unghi drept. De asemenea, acesta are și trei mici procese: orbitar ("Processus orbitalis"), sfenoidal ("Processus
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
procesul orbitar și procesul sfenoidal. Acesta participă la formarea peretelui lateral și a planșeului cavității nazale, a planșeului orbitei, 1/3 posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Lama orizontală ("Lamina horisontalis") formează treimea posterioară a palatului osos. Este patrulateră și are două fețe (superioară - nazală și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin. Ea este acoperită de corpul sfenoidului și transformată astfel, în
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin. Ea este acoperită de corpul sfenoidului și transformată astfel, în gaura sfenopalatină ("Foramen sphenopalatinum") prin care trec artera și vena sfenopalatină și ramuri nervoase nazale din ganglionul sfenopalatin. Această gaură conectează fosa pterigopalatină cu partea posterioară a meatului superior. Procesul piramidal ("Processus pyramidalis") este o apofiză
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
lambda și se articulează cu cea de partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
frontal ("Angulus frontalis") are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior sau sfenoidal ("Angulus sphenoidalis") este situat între osul frontal, aripile mari ale sfenoidului și osul parietal. Osul frontal, parietal, sfenoid și temporal se unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este bont, se ariculează cu osul ocipital și temporal în zona asterionului
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior sau sfenoidal ("Angulus sphenoidalis") este situat între osul frontal, aripile mari ale sfenoidului și osul parietal. Osul frontal, parietal, sfenoid și temporal se unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este bont, se ariculează cu osul ocipital și temporal în zona asterionului, unde se află fontanela mastoidiană la nou-născut
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
menține obiceiurile mentale. Vă permite să asimilați mai ușor noul obicei. În anii 1970, fondatorul kineziologiei aplicate, George Goodheart, a descoperit că prin lovirea ușoară a liniei de sutură craniene care pornește de la osul temporal și se termină la oasele sfenoide se pot schimba temporar mecanismele care filtrează furnizarea senzorială. Dacă introduceți o autosugestie sau o afirmație rostită În timp ce loviți ușor zonele, mintea vă va deveni mai receptivă la ea. Bătaia Temporală profită de diferențele dintre emisfera dreaptă și cea stîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
secreție internă se realizează atât de către efectul propriei lor activități prin relații de tip feedback, cât și de către inervația vegetativă simpatico-parasimpatică. Tipic din acest punct de vedere este cazul hipofizei situată la baza creierului sub hipotalamus în șaua turcească a sfenoidului. Poziția anatomică a hipofizei în imediata vecinătate a hipotalamusului nu este o simplă curiozitate embriologică. Hipofiza îndeplinește, după cum se știe, atât rol de organ efector al hipotalamusului considerat veritabil „creier neurosecretor al vieții vegetative”, cât și de glandă endocrină reglatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tot mai mult sub pleoapa groasă a encefalului, iar azi fosta floare a soarelui din fruntea noastră de fii ai luminii mai e doar un bob de mazăre atârnând În scrotul ei de os, Înconjurat și ocrotit de marele fluture sfenoid.” Mircea Cărtărescu, Orbitor, II. Corpul, Humanitas, București, 2002, pp. 374-375 Într-o carte republicată În 1925 „În presele de la Allahabad” - An Introduction to the Yoga Philosophy a lui Rai Bahadur Srisa Chandra Vidyarnava 1 - pe care a citit-o În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Se studiază forma și direcția imaginii venoase, trecerea din orbită către sinusul cavernos, umplerea sistemului anostomotic. Se vede traiectul său sub plafonul orbitei, cu mari sinozități și câteva neregularități de calibru, curbându-se și coborând pe sub extremitatea micii aripi a sfenoidului, pentru a se vărsa în sinusul cavernos. În spate se poate obține o imagine a sinusului cavernos, sub aspectul unei panglici duble, opacă, ce desenează conturul arterei carotide. Extremitatea sa posterioară se subțiază către originea sinusului pietros superior și inferior
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
cefalee ușoară, anosmie uni sau bilaterală, tulburări psihice, tulburări sfincteriene și stază papilară cu evoluție spre atrofie optică. 1.b.2. Meningiomul de tuberculum selle, caracterizat printr-un sindrom de chiasma optică. 1.b.3. Meningiomul de aripă mică de sfenoid, care, la rândul sau, poate fi, după localizarea pe aripa sfenoidului: 1.b.3.1. de treime internă (dezvoltate în unghiul sfenocavernos și determinând: hemianopsie nazală ipsilaterală sau chiar pierderea totală a vederii la ochiul respectiv, modificări ale fundului de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
stază papilară cu evoluție spre atrofie optică. 1.b.2. Meningiomul de tuberculum selle, caracterizat printr-un sindrom de chiasma optică. 1.b.3. Meningiomul de aripă mică de sfenoid, care, la rândul sau, poate fi, după localizarea pe aripa sfenoidului: 1.b.3.1. de treime internă (dezvoltate în unghiul sfenocavernos și determinând: hemianopsie nazală ipsilaterală sau chiar pierderea totală a vederii la ochiul respectiv, modificări ale fundului de ochi - atrofie optică de tip primitiv ipsilaterală, scăderea acuității vizuale, uneori
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
artera centrală a retinei scade, normalizându-se! Staza papilară este, de obicei, bilaterală. În unele situații (Fig. 17) staza papilară se constată doar unilateral, în cadrul sindromului FOSTER-KENNEDY (patognomonic pentru localizările tumorale în 1/3-a internă a aripii mici a sfenoidului). Spre deosebire de edemul din papilite, staza papilară tumorală nu se însoțește de la început de diminuarea acuității vizuale. Aceasta apare mai târziu, după ce modificările F.O. devin evidente. Bolnavul constată că „vede ca prin ceață”. Caracteristice sunt și crizele amaurotice în cursul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
atenție, poate provoca trombocitopenie ! (50). ANGIOGRAFIA DIGITALĂ în STUDIUL MENINGIOAMELOR DE CONVEXITATE. RELAȚIA DINTRE VASCULARIZAȚIA DUREI MATER și PEDICULII VASCULARI AI MENINGIOAMELOR (Fig. 26.1-26.52) DURAMATER are următoarele teritorii vasculare: - al convexității; - al coasei creierului; - al micii aripi a sfenoidului și al fosei temporale mijlocii; - al clivusului; - al cortului cerebelului; - al fosei cerebrale posterioare. Vascularizația acestor regiuni este asigurată prin: - Ramuri elective meningee, provenind din A.C.I., A.C.E. sau din A. V.; - Mai mulți pediculi, cu origini în arterele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
interne - segmentul A3 -, intern față de apofiza clinoidiană anterioară), cel mai important ram colateral al A.C.I., trimite ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
I. dr., imag. AP și profil dr.: Deplasarea către în sus a segmentului M1 și spre stg. a segmentului pericalos. Vase de neoformație din A. O. și din sifonul carotidian dr. care irigă un meningiom al aripii mici dr. a sfenoidului. Fig. 36 Fig. 36. Angiografie A.C.C. dr., profil: Ramuri din A. O. (care are calibrul crescut cu ~40% față de normal) irigă un meningiom olfactiv. A. P. este are direcție concav spre anterior în segmentul său bazal delimitând posterosuperior tumoarea. Fig
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
secționat longitudinal pe o lungime de 2 cm. ABORDURILE CHIRURGICALE ALE ETAJULUI ANTERIOR AL BAZEI CRANIENE Craniotomia fronto-temporală Craniotomia fronto-temporală sau voletul pterional, în diferitele sale variante, permite accesul asupra tumorilor intraaxiale și extraaxiale frontale, temporale, la nivelul aripii de sfenoid precum și a regiunii selare și paraselare. Indiferent de denumirea sa (Fronto-temporal, Frontal lateral, „key hole” supraorbital), aceste craniotomii reprezintă „ferestre” mai mari sau mai mici care permit abordul subfrontal lateral asupra regiunii selare și paraselare. Elementul decisiv al acestor craniotomii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
frontotemporal care permite accesul atât subfrontal lateral cât și prin valea silviană, lărgind mult posibilitățile de manevră în aria de interes, permițând chiar accesul asupra văii silviene contralaterale (fig. 4.9). Odată ridicat voletul osos, se practică rezecția aripii de sfenoid razant cu planșeul etajului anterior, concomitent cu o craniectomie subtemporală. Importanța acestei manevre este deosebită pentru că, în acest fel, se obține un acces cât mai larg asupra structurilor profunde, diminuând în același timp necesitatea de tracțiune exagerată a creierului. Înainte de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
incizia durei mater, dacă creierul este sub tensiune, se va porni drenajul lombar, manoperă ce va duce la o relaxare cerebrală evidentă. Incizia durei mater se poate face, în acest tip de craniotomie, fie arcuat cu baza spre aripa de sfenoid, fie circular, cu pedicul supero-lateral sau inferior (fig. 4.10). Abordul endoscopic transnazal În ultimul deceniu tot mai mulți neurochirurgi adoptă această cale de abord nu numai în adenoamele hipofizare, a craniofaringioamelor, unde a devenit metoda de elecție în majoritatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a realiza o ablație totală a tumorii împreună cu baza de inserție, care imagistic apare îngroșată și contrastantă. Acest lucru este de cele mai multe ori realizabil în tumorile cu localizare convexitală, a celor falcine, a meningioamelor din treimea externă a aripii de sfenoid, precum și în rarele cazuri de meningioame intraventriculare (fig. 4.26). Cu totul alta este însă situația în cazul unui meningiom de regiune selară sau petroclival, unde obiectivul maximal îl reprezintă rezecția completă a tumorii și coagularea bazei de implantare. De
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]