76 matches
-
os median nepereche, este situat la baza craniului fiind format din corp și două perechi de aripi (aripile mici și aripile mari) care pornesc lateral, și două procese pterigoidiene situate bazal (fig. 4.117 și 4.118). Corpul conține sinusul sfenoid care este divizat de un sept, obișnuit situat ușor paramedian. Gradul de pneumatizare al sinusului sfenoid prezintă variații individuale ce pot fi grupate în trei tipuri: selar, preselar și conchal. Șaua turcească este delimitată anterior de tuberculum sellae, iar posterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
aripi (aripile mici și aripile mari) care pornesc lateral, și două procese pterigoidiene situate bazal (fig. 4.117 și 4.118). Corpul conține sinusul sfenoid care este divizat de un sept, obișnuit situat ușor paramedian. Gradul de pneumatizare al sinusului sfenoid prezintă variații individuale ce pot fi grupate în trei tipuri: selar, preselar și conchal. Șaua turcească este delimitată anterior de tuberculum sellae, iar posterior de dorsum sellae, care prezintă două proeminențe terminale - procesele clinoidiene posterioare. Hipofiza și hipotalamusul. Glanda hipofizară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de la fisura orbitală superioară până la vârful stâncii temporale. În sens cranoiocaudal, în interiorul sinusului, sunt situați nervii oculomotor comun (III), trochlear (IV), și ramurile oftalmică și mandibulară a nervului trigemen (V); suspendat prin fine trabecule între peretele lateral al sinusului și sfenoid este situat nervul abducens (VI) și artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic. Arterele regiunii sunt reprezentate de: segmentul supraclinoid al arterei carotide interne (ACI) și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
evoluții postoperatorii nefavorabile, având avantajul că se poate efectua rapid, iar în ceea ce privește leziunile hemoragice, informațiile oferite sunt suficiente și edificatoare. Radiografia craniană și-a pierdut mult din importanță, fiind utilizată în prezent doar pentru aprecierea gradului de pneumatizare a sinusului sfenoid în vederea abordului transfenoidal. Angiografia cu substracție digitală este utilizată extrem de rar pentru diagnosticul diferențial cu anevrismele carotidiene dezvoltate intraselar sau supraselar. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ Observația Clinico-imagistică Intră în discuție doar în adenoamele intraselare descoperite incidental și care nu au nici un fel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
moderne ale diagnosticului în fazele incipiente ale tumorilor cu această localizare [15]. Examenul CT-scan aduce informații extrem de utile în ce privește anatomia osoasă și prezența sau absența eroziunilor osoase de la nivelul etajului anterior al bazei craniului, regiunea orbitală, regiunea cribriformă sau corpul sfenoidului, în special în secțiunile coronale. Extensia tumorii, în schimb, este mai bine vizualizată prin examinarea RMN și care de cele mai multe ori oferă chiar și un diagnostic diferențial [16]. Examenul angiografic este indicat atunci când există și o implicare vasculară importantă prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dintre formațiunile: peretele posterior al sinusului maxilar, țesutul subcutanat, planșeul sau peretele medial al orbitei, fosa infratemporală, osul pterigoid, sinusul etmoidal. T4: tumoră invazivă la nivelul regiunii orbitale, inclusiv la nivelul apexului orbital, lama ciuruită a etmoidului, baza craniului, nazofaringe, sfenoid, sinusului frontal. Tumorile de sinus etmoidal T1: tumora localizată la nivelul etmoidului, cu/ fără eroziuni osoase T2: tumora extinsă la nivelul cavității nazale T3: tumora extinsă la nivelul orbitei și/sau sinus maxilar T4: tumora cu extensie intracranială, extensie orbitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumora localizată la nivelul etmoidului, cu/ fără eroziuni osoase T2: tumora extinsă la nivelul cavității nazale T3: tumora extinsă la nivelul orbitei și/sau sinus maxilar T4: tumora cu extensie intracranială, extensie orbitală până la nivelul apexului orbital, cu invadarea sinusului sfenoid și/sau frontal și/sau invadarea tegumentului regiunii nazale. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ Abordarea cât mai complexă a tumorilor de sinusuri paranazale se bazează pe mai multe criterii: tipul histopatologic al tumorii și extensia locală, posibilitățile de tratament adjuvant și rata de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
neuroimagistic, tratamentul chirurgical fiind arareori necesar. Pacienții cu chisturi de dimensiuni mari, dar relativ asimptomatici vor fi dispensarizați neuroimagistic seriat. Cel mai frecvent utilizat este abordul microscopic transsfenoidal endonazal, în care chistul este parțial excizat și 256 drenat în sinusul sfenoid [3]; abordul endoscopic transsfenoidal a cștigat în ultimul deceniu tot mai multă popularitate pentru că asigură un acces rapid, un câmp operator mai larg, cu posibilitatea vederii „după colț”. În cazurile în care tumora este mai greu accesibilă, situată strict supraselar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
multimodal al meningioamelor. Meningioamele reprezintă o adevărată provocare pentru chirurgul care încearcă exereza totală a tumorii, și chiar în astfel de situații de ablație totală sub microscop, recidivele locale sau la distanță sunt de notorietate. Treimea medie a aripilor osului sfenoid, ligamentul petro-clival și sinusul cavernos sunt localizările anatomice cu cele mai mari dificultăți de abord chirurgical al meningioamelor (fig. 4.177). Datele din literatură subliniază că rata de succes este direct legată de radicalitatea exciziei. Astfel, cazurile cu „ablație totală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pluridisciplinare formate din specialiști experimentați în domeniu [8-10]. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Orbitele au forma aproximativă de piramidă patrulateră, cu baza orientată anterior, vârful posteromedial, pereții superior, inferior, medial și lateral. La constituirea orbitelor osoase contribuie un număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.216). Enoftalmia este rar întâlnită în tumorile orbitale. S-a descris la pacienți cu metastaze de adenocarcinom mamar, carcinom gastric schiros sau tumoră neurogenă la bolnavi cu boala Recklinghausen I și hipoplazie sau aplazie de aripă mică de sfenoid (fig. 4.217). Metastază intraorbitală posterioarăde adenocarcinom mamar. Pseudoexoftalmia globului ocular sănătos, se poate datora interpretării date enoftalmiei globului afectat sau poate apare datorită enoftalmiei contralaterale postoperatorii. Dislocarea globului ocular este caracteristică tumorilor extraconale. Poate fi transversală sau verticală. Direcția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unite între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării cu bulbul rahidian - gaura occipitală, nervii cranieni, vena jugurală precum și pentru artera carotidă, vertebrală și arterele meningee. Denumirea osului Poziția Principalele elemente anatomice Detalii anatomice 1. Osul frontal
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
totală a tumorii este finalizată printr-o rezecție craniofacială Neoplasmul sinusului frontal Terapie: - Iradiere preoperatorie urmată de tratament chirurgical - Tratamentul chirurgical include sinusectomie frontală cu exenterația etmoidului și a orbitei - Abord neurochirurgical în vederea rezecției durei fosei craniene anterioare Neoplasmul sinusului sfenoid Terapie: Radioterapie PATOLOGIA CAVITĂȚII BUCALE ȘI A GLANDELOR SALIVARE PATOLOGIA COMUNĂ A CAVITĂȚII BUCALE ULCERELE CAVITĂȚII BUCALE Herpangina Gingivostomatita herpetică Terapie: Tratament simptomatic cu Acyclovir 200 mg, DS 5x1 tbl/ zi timp de 5 zile Infectia Vincent (gingivita ulcerativă necrotizantă
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]
-
cu substanță de contrast intravenoasă 22. Tomografie computerizată a sinusurilor paranazale 23. Tomografie computerizată a sinusurilor paranazale cu substanță de contrast intravenoasă 24. Imagistică prin rezonanță magnetică a toracelui 25. Imagistică prin rezonanță magnetică a capului: sinusurile etmoid, frontale, maxilare, sfenoid II. Prestații paraclinice de diagnostic în bolile profesionale ale aparatului cardiovascular 1. Electrocardiografie (ECG) simplă 2. Electrocardiografie (ECG) - monitorizare Holter ECG 3. Electrocardiografie (ECG) de efort 4. Test de efort cardiovascular 5. Oscilometrie 6. Test presor la rece 7. Test
ORDIN nr. 1.378 din 23 septembrie 2011 pentru aprobarea Procedurii privind investigarea şi diagnosticarea bolilor profesionale, precum şi a listei prestaţiilor medicale aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236053_a_237382]
-
cu substanță de contrast intravenoasă 22. Tomografie computerizată a sinusurilor paranazale 23. Tomografie computerizată a sinusurilor paranazale cu substanță de contrast intravenoasă 24. Imagistică prin rezonanță magnetică a toracelui 25. Imagistică prin rezonanță magnetică a capului: sinusurile etmoid, frontale, maxilare, sfenoid II. Prestații paraclinice de diagnostic în bolile profesionale ale aparatului cardiovascular 1. Electrocardiografie (ECG) simplă 2. Electrocardiografie (ECG) - monitorizare Holter ECG 3. Electrocardiografie (ECG) de efort 4. Test de efort cardiovascular 5. Oscilometrie 6. Test presor la rece 7. Test
ORDIN nr. 2.287 din 10 octombrie 2011 pentru aprobarea Procedurii privind investigarea şi diagnosticarea bolilor profesionale, precum şi a listei prestaţiilor medicale aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236054_a_237383]
-
totală a tumorii este finalizată printr-o rezecție craniofacială Neoplasmul sinusului frontal Terapie: - Iradiere preoperatorie urmată de tratament chirurgical - Tratamentul chirurgical include sinusectomie frontală cu exenterația etmoidului și a orbitei - Abord neurochirurgical în vederea rezecției durei fosei craniene anterioare Neoplasmul sinusului sfenoid Terapie: Radioterapie PATOLOGIA CAVITĂȚII BUCALE ȘI A GLANDELOR SALIVARE PATOLOGIA COMUNĂ A CAVITĂȚII BUCALE ULCERELE CAVITĂȚII BUCALE Herpangina Gingivostomatita herpetică Terapie: Tratament simptomatic cu Acyclovir 200 mg, DS 5x1 tbl/ zi timp de 5 zile Infectia Vincent (gingivita ulcerativă necrotizantă
ORDIN nr. 1.284 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea otorinolaringologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecțiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bază de craniu, intoxicații exogene (alcool, droguri, tabagism etc.), diabet zaharat, sindrom de hipertensiune intracraniană, migrene, afecțiuni endocrine, alergii ale căilor respiratorii, epilepsii, diverse afecțiuni psihice. în sine, tulburările de miros nu duc la deficiențe funcționale
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
NERVII CRANIENI Perechea I (nervul olfactiv) Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecțiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bază de craniu, intoxicații exogene (alcool, droguri, tabagism etc), diabet zaharat, sindrom de hipertensiune intracraniană, migrene, afecțiuni endocrine, alergii ale căilor respiratorii, epilepsii, diverse afecțiuni psihice. În sine, tulburările de miros nu duc la deficiențe funcționale
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
craniu și față este foarte clară: în esență craniul conține encefalul în timp ce fața este zona în care se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre organele de simț. este de obicei alcătuit dintr-un: Osul sfenoid ("Os sphenoidale") sau sfenoidul este un os median și nepereche ce ia parte la formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor nazale, plafonului și peretelui lateral ai orbitei, fisurilor orbitare superioară și inferioară, parțial
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
foarte clară: în esență craniul conține encefalul în timp ce fața este zona în care se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre organele de simț. este de obicei alcătuit dintr-un: Osul sfenoid ("Os sphenoidale") sau sfenoidul este un os median și nepereche ce ia parte la formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor nazale, plafonului și peretelui lateral ai orbitei, fisurilor orbitare superioară și inferioară, parțial fosele temporală și pterigopalatină
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
occipitalis) situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale (Pars lateralis) situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Osul parietal sau parietalul ("os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Osul lacrimal sau lacrimalul ("Os lacrimale") este un os mic patrulater ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei și al celui lateral al foselor nazale; are 2 fețe (laterală - orbitară, medială - nazală) și
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
numele de cornet sau conchă. Are 2 fețe (laterală și medială), și 2 margini (superioară și inferioară). Se articulează cu osul etmoid, lacrimal, palatin și maxila. Vomerul ("Vomer") este un os nepereche, situat în planul median, întins între corpul osului sfenoid și podeaua foselor nazale și formează partea postero-inferioară a septului nazal. Are forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe (dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară, posterioară). Se articulează cu osul
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
nazale și formează partea postero-inferioară a septului nazal. Are forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe (dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară, posterioară). Se articulează cu osul etmoid (lama perpendiculară), sfenoid, ambele maxile, ambele oase palatine și cu cartilajul septului nazal. Maxila ("Maxilla"), sau maxilarul (superior) este un os pereche și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]