57 matches
-
formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul antero-superior sau frontal ("Angulus frontalis") are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior sau sfenoidal ("Angulus sphenoidalis") este situat între osul frontal, aripile mari ale sfenoidului și osul parietal. Osul frontal, parietal, sfenoid și temporal se unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior sau sfenoidal ("Angulus sphenoidalis") este situat între osul frontal, aripile mari ale sfenoidului și osul parietal. Osul frontal, parietal, sfenoid și temporal se unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este bont, se ariculează cu osul ocipital și temporal în zona asterionului, unde se află fontanela mastoidiană la nou-născut. Unghiul postero-superior sau occipital ("Angulus occipitalis") este rotunjit, situat pe lambda care este
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
complexul ostio-meatal. Endoscopia nazală poate evidenția diferite tipuri de leziuni patologice: secretorii, de structură, inflamatorii, vasculare. De exemplu: * leziunile inflamatorii segmentare sau generalizate sugerează o rinită (banală, alergică etc.) (fig.4.6); * secrețiile purulente sau mucopurulente însoțesc o sinuzită (maxilară, sfenoidală, etmoidală); * secrețiile sanguinolente pot evoca prezența unui cancer. Endoscopia poate localiza sediul unui epistaxis sau prezența unor mici corpi străini ignorați, sinechii înalte septo-turbinale (fig. 4.7). Endoscopia sinuzală se practică cel mai frecvent la nivelul sinusului maxilar (fiind foarte
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
vâscoase, aderente, cazeoase. La sfârșitul sinusoscopiei, pe capsula endoscopului: * se pot face spălături sinuzale, * se pot instila soluții medicamentoase sau * se poate plasa un dren în vederea asigurării unui drenaj continuu. Fig. 4.7. Endoscopie nazală (repere anatomice) 1 - ostiumul sinusului sfenoidal 2 - vegetații adenoide 3 - orificiul trompei Eustache 4 - cornet superior 5 - cornet mijlociu 5. DEVIAȚIA DE SEPT ȘI RINITA ALERGICĂ * Diagnosticul deviației de sept * Cura chirurgicală a deviației de sept * Managementul deviației de sept în rinita alergică Deviația de sept
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
a septului nazal; puseuri frecvente de rinite, sinuzite, otite, când o deviație înaltă poate jena drenajul sau împiedică aerarea trompei Eustachio; cefaleea nazală sau epistaxisul iritativ, când o creastă septală comprimă un cornet; în cadrul rinoplastiilor; cale de abord al sinusului sfenoidal sau al hipofizei; înaintea unei timpanoplastii pentru siguranța aerării. Contraindicațiile sunt: vârsta (adolescenți sub 16-17 ani sau 46 bătrâni peste 55-60 ani); rinitele atrofice, ozenă; starea generală alterată; boli generale cum ar fi: tuberculoza, sifilisul. Contraindicații temporare sau relative sunt
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
dependența lor ganglionul oftalmic, mușchii și globul ocular [84]. Anestezia frontalului și a lacrimalului. Pentru a insensibiliza cele două ramuri ale oftalmicului, este suficientă o singură injecție, deoarece ele sunt încă unite într-un singur trunchi, când trec prin fanta sfenoidală, și chiar dacă sunt divizate, sunt încă apropiate unul de altul, astfel încât lichidul injectat la extremitatea externă a fantei sfenoidale le înbibă pe amândouă în același timp [102]. Se reperează pe marginea externă a orbitei inserția ligamentului palpebral extern. Se înfinge
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
ramuri ale oftalmicului, este suficientă o singură injecție, deoarece ele sunt încă unite într-un singur trunchi, când trec prin fanta sfenoidală, și chiar dacă sunt divizate, sunt încă apropiate unul de altul, astfel încât lichidul injectat la extremitatea externă a fantei sfenoidale le înbibă pe amândouă în același timp [102]. Se reperează pe marginea externă a orbitei inserția ligamentului palpebral extern. Se înfinge un ac de 3,5 cm deasupra ligamentului și, după ce a traversat pielea, vârful său vine în contact cu
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
iarăși de perete și trebuie să se repete aceeași manevră, mărind oblicitatea acului și injectând pe parcurs cam 0,5 cmc anestezic. Se procedează în același mod, până ce baza acului atinge rebordul orbitar. Prin această manevră se ajunge până la fanta sfenoidală, unde se injectează 2 cmc anestezic. Se obține anestezia peretelui extern al orbitei, a glandelor lacrimale, a părții externe a pleoapelor, a frunții și a unei părți a pielii regiunii temporale [108]. Anestezia suborbitarului. Aceasta se obține după tehnica lui
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
întreprinde timpul orbitar. Seidel recomandă în exenterație, după premedicație, următorul procedeu: se utilizează o soluție de novocaină 1% adrenalinată. În partea superioară a orbitei se introduce acul, pe sub eșancrura supraorbitară, și se împinge orizontal în lungul nervului frontal, până la fanta sfenoidală, unde se injectează 2 cmc. În partea internă, se introduce acul la 3 mm deasupra marginii superioare a ligamentului lateral intern, în lungul lamei papiracei, și se injectează 2 cmc. În partea inferioară, se introduce acul prin gaura suborbitară până la
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
acest nivel. 1.b.3.3. de treime externă, care are două variante: 1.b.3.3.1. meningioame plate 1.b.3.3.2. meningioame rotunde. 1.b.3.3.1. Meningioamele plate ale treimii externe a aripii mici sfenoidale se întâlnesc aproape exclusiv la femei și determină: 1.b.3.3.1.1. Hiperostoză foarte accentuată a zonei învecinate, mai ales la nivelul plafonului și al peretelui extern al orbitei. 1.b.3.3.1.2. Semne clinice: 1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
3.3.1.2. 3.-Mișcările globilor oculari sunt reduse dar prin jenă mecanică. 1.b.3.3.1.2.4.-Se observă uneori bombarea fosei temporale. 1.b.3.3.2. Meningioamele rotunde ale treimii externe a aripii mici sfenoidale determină: 1.b.3.3.2.1. - Modificări osoase, mai modeste decat cele determinate de meningioamele plate. 1.b.3.3.2.2. - Exoftalmie, care este moderată și rară. 1.b.3.3.2.3. - Semne neurologice, prin compresiunea executată
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
I., trimite ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
este, de obicei, prin afectarea ORL sau pulmonară pseudo-infecțioasă, cu agravare progresivă, rezistentă la antibiotice și alterare progresivă a stării generale; • Afectarea ORL: obstrucție nazală, rinoree cronică, cu cruste și hemoragii; ulcerații nazale, faringiene și bucale; sinuzită frontală, etmoidală și sfenoidală (de la o formă banală la una extensivă, cu distrucție osoasă); perforația septului nazal; leziuni traheale, stenoză subglotică; hiperplazie gingivală; otalgii, otoree, otită mucoasă/seroasă; • Afectarea pulmonară: tuse, dispnee, hemoptizii; noduli și infiltrate pulmonare adesea excavate, multiple, bilaterale; epanșamente pleurale; hemoragii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu modificări ale acesteia. Radiografia șeii turcești (vezi anatomia radiologică): pe radiografia de profil se urmăresc apofizele clinoide anterioare, care pe radiografia bine executată se suprapun, la fel și cele posterioare, tuberculum selar, planșeul șeii, lama patrulateră, conturul șeii, sinusul sfenoidal. Pe incidența de față se studiază planșeul selar. 1. Măsurători selare: Di Chiro a imaginat măsurarea volumului selar. Se măsoară pe radiografia de profil diametrul antero-posterior (B), înălțimea șeii, care pornește de la nivelul planșeului selar și se unește cu o
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
mut macroadenom: cefalee frontală, retroorbitară. 2. Tumoră extraselară: expansiune progresivă brutală: accident hemoragic, necroză ce duce la cecitate și oftalmoplegie. În expansiunea progresivă a unei tumori, în funcție de orientarea acesteia, simptomatologia clinică este diferită și oarecum patognomonică: a) inferior în sinusul sfenoidal, însoțită de: epistaxis hemoptizii scurgere LCR nazal meningită. Diagnostic diferențial șa mare constituțional Sindromul de șa vidă Tumorile craniene cu modificări secundare ale șeii turcești Craniofaringiomul. Craniofaringiomul în 95% din cazuri, este cu evoluție supraselară. Este tumora copilului și adolescentului
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
rezerva de GH hipofizar alte dozări PRL este normală sau crescută somatomedinele (IGF) crescute OH-prolina urinară crescută în perioada evolutivă. Radiologic Radiografia de craniu cu șa: îngroșare periostală, bolta craniană îngroșată, diametrul antero-posterior cranian crescut hipertrofia sinusurilor frontale, maxilare și sfenoidal hipertrofia clinoidelor anterioare și posterioare la nivelul mâinii și piciorului lărgirea interliniului articular hipertrofia părților moi la nivelul coloanei vertebrale cifoză dorsală mărirea corpilor vertebrali osteoporoză, osteofitoză șaua turcească: balonizată, dublu contur, distrusă. Diagnostic pozitiv Se face pe prezența sindromului
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
mai îndelungate; trecerea de linia mediană ridică riscul lezării sinusului sagital superior. Rezecția ososasă largă presupune o dezinserție musculo-periostală mai largă, iar durerile postopertorii sunt mai intense (fig. 4.14). Pentru cazurile în care o importantă componentă tumorală invadează sinusul sfenoidal, se poate practica deschiderea acestui sinus prin Planum Sphenoidale. În acest sens, dura mater trebuie decolată de pe bază până la nivelul găurilor optice, evidențiindu-se întreg planum sphenoidale (fig. 4.15). O atenție deosebită trebuie acordată în acest caz închiderii acestei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mastoidian este lărgit și sclerozat ca urmare a infecțiilor cronice, iar la examinarea RMN este hipointens în T1 nativ și hiperintens în T2; − cordomul - leziune solidă, cu priză de substanță de contrast, ce determină eroziunea apexului stâncii și a osului sfenoidal; − anevrisme (PICA, AICA, AV), cisticercoza, chist arahnoidian. Atitudinea terapeutică trebuie adaptată fiecărui caz pentru a realiza cura totală a acestor leziuni. Scopul principal este de a exclude formațiunea tumorală și de a restabili funcțiile cerebrale normale. Tratamentul conservator presupune control
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
M, se bazează pe studiul mai multor parametri, printre care: tendința de creștere, preponderent în ax vertical a craniofaringioamelor dar și capacitatea lor de extensie la nivelul fosei cerebrale anterioare, mijlocii, posterioare precum și la nivelul sistemului ventricular și a sinusului sfenoidal [1,4]. ANATOMIE PATOLOGICĂ Craniofaringioamele sunt tumori epiteliale solide cu componentă chistică, variabilă, uneori predominantă. Se pot prezenta sub formă chistică, solidă sau mixtă. Chisturile au un conținut lichidian de culoarea și consistența uleiului de motor: maro închis, turbid și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
al bazei craniului cu anosmie și cefalee. Carcinoamele de sinus frontal se pot prezenta cu aspect de sinuzită acută frontală cu durere, edemul părților moi supraiacente sinusului frontal și semne destul de timpurii de osteoliză. Tumorile cu localizare la nivelul sinusului sfenoidal cel mai frecvent determină cefalee, diplopie și pareze de nervi cranieni [13]. Adenopatiile sau metastazele sanguine apar la mai puțin de 10% din cazuri în momentul diagnosticului cu creșterea incidenței metastazelor odată cu evoluția locală a tumorii [11]. Prognosticul este cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
conținutului iritant al chistului, prin fisurarea acestuia. Hemianopsia bitemporală sau cvadranopsia superioară se regăsesc adeseori. Alte manifestări clinice ale chistului de pungă Rathke, mai puțin frecvente sunt: apoplexia pituitară, hipofizita, chistele gigante cu extensii frontale, meningita aseptică, abcesele intrachistice, sinuzitele sfenoidale, sindromul de șa turcică goală [2]. Diagnosticul imagistic Rezonanța magnetică nucleară reprezintă examinarea imagistică de elecție pentru detectarea chistului de pungă Rathke, deși aspectul heterogen, face ca diagnosticul preoperator al acestuia să fie unul difícil. Chistul de pungă Rathke apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI ȘI GÂTULUI Ariile capului și gâtului joacă roluri importante în funcțiile pe care și le permit majoritatea oamenilor, cum ar fi
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
unei părți din nas sau a nasului în totalitate. Rinotomie laterală - incizie de-a lungul marginii nasului pentru abord asupra cavității nazale și sinusurilor paranazale. Salivă - numită și spută, este o substanță apoasă eliberată în gură din glandele salivare. (Sinusuri) sfenoidale - cavități situate în osul sfenoid, la nivelul bazei craniului. Stadializare - testele efectuate pentru a afla cât de departe este diseminat cancerul. (Radiochirurgie) stereotaxică - o modalitate de a efectua radioterapia direct într-o mică arie a capului și gâtului, punând o
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
Artera comunicantă anterioară (ACoA) are o lungime de aproximativ 4 mm, poate fi unică sau multiplă având forme diferite. - Artera cerebrală mijlocie (ACM) este cea mai mare arteră cerebrală și este alcătuită din patru segmente [6,9,10]: segmentul M1 (sfenoidal), segmentul M2 (insular), segmentul M3 (opercular) și segmentul M4 (cortical) (fig. 5.5). - Artera comunicantă posterioară (ACoP) face conexiunea între bifurcația carotidei și artera cerebrală posterioară [10]. - Artera choroidiana anterioară (AchoA) are originea la nivelul arterei comunicante posterioare sau la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]