40,428 matches
-
de externe al Mării Britanii, a spus, cum mai spusese și altă dată, că e gata oricând să cumpere securitatea vestului european, lăsând pentru asta Estul la voia rușilor"8. Mai mult, înțelegerea dintre liderii învingători și invocată împărțire a sferelor de influență este prezentată de Mihai I ca fiind ulterioară momentului propriu-zis, în vreme ce multe alte amănunte ar fi fost aflate de către acesta după părăsirea României, din ianuarie 1948. "Adevărul crud l-am aflat mult mai târziu și anume că la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cele românești, deopotrivă. În tot acest context istorico-politic, Mihai I vede în Basarabia o rană deschisă, o pierdere substanțială care îl determină să proiecteze acest subiect în cheia victimelor colaterale pe care cel de-al Doilea Război Mondial și împărțirea sferelor de influență între Est și Vest le-a generat. În nenumăratele luări de poziție, ultimul rege al României a făcut trimitere la acordul din 23 august 1939, semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, cunoscutul pact Ribbentrop-Molotov. Acesta era, după cum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vestul Europei. Această a făcut ca întreaga Europa de Est, deci, si România, să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politici sunt practic ghidate de orice fluctuație semnificativă în acești parametri. Așadar, pentru a înțelege mai bine actualul context economic și răspunsurile pe care ar trebui să le ofere agenții economici și statele naționale, ar trebui să valorizam teorii din sfera relațiilor comerciale internaționale (M. Porter) din zona integrării economice interstatale (D. Miron; C. Păun) din zona așa-numitei noi economii (J. Gadrey; K. Ohmae) sau din zona geoeconomiei (E. Luttwak, P. Lorot). Managementul restructurărilor din economia României Managementul reformelor structurale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numai la nivelul comerțului cu bunuri și servicii (import vs export), nu numai la nivelul aprovizionării cu materii prime și materiale, nu numai la nivelul transferului tehnologic, ci și la nivel social, politic și spiritual. În România, lipsa progreselor în sfera politică și socială din anii '90, fragilitatea instituțională și instabilitatea guvernamentală au reprezentat motive temeinice pentru o neîncredere generalizată a piețelor financiare și a investitorilor străini. Abia după ce România a reușit să convingă mediul internațional de ireversibilitatea aderării la Uniunea Europeană
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintre "implcarea politică" și "sofisticarea elitelor" sau la generalizări despre felul în care capacitățile politice ale civilizației occidentale au fost antrenate de cotele tot mai înalte ale nivelului de educație. În anii '80, cercetătorul britanic Bernard Crick aduce noțiunea în sfera pedagogiei/ didacticii, punând problemă "predării și învățării" democrației în școli. Semn că o și mai aplicată circumscriere era necesară în domeniul educației, acelasi cercetător este însărcinat două decenii mai târziu să alcătuiască un Raport unde așa-zisa political literacy este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
posedă în el însuși o contradicție, acest ceva se mișcă, are impulsuri și activitate"42 - este sarcina rațiunii să traverseze intelectul, să îl ia în posesie, păstrând și totodată depășind opoziție dintre cele două părți - și să îl proiecteze în sfera devenirii 43. "Forță limitării, intelectul, leagă de edificiul sau, edificiu pe care el îl așează între oameni și absolut, tot ceea ce este valoros și sfânt pentru om, si fortifica acest edificiu cu toate puterile naturii și ale talentului, amplificându-l
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
westphaliană a lumii) și un subiect juridic distinct pentru generațiile a V-a și a V-a de drepturi ale omului, așa cum vor trebui acestea să se dezvolte în secolului XXI, sub impactul avansului tehnologic, științific și deci, și al sferelor social-juridice. Prin urmare, cănd întâlnim în Preambulele diverselor documente internaționale în materia drepturilor omului referiri la "făurirea unei lumi libere de teroare și mizerie, de ne-demnitate și indecentă, de sărăcie și sub-dezvoltare", acestea constituie referiri indirecte, vizionare (pentru timpul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mediu curat, sănătos, cu resurse; un mediu global pașnic, sigur, caracterizat prin demnitate, libertate, echitate pentru toți - este vorba de extinderea cea mai mare a conceptului de "dezvoltare durabilă" și deci, de o îmbunătățire considerabilă a materiei drepturilor omului, ca sfera de cuprindere). Or, revenind la dreptul omului din viitor de a fi la adăpost de stres (dar și la dreptul generațiilor viitoare în acest sens -întrucât se poate avea în vedere și dezvolta juridic, un conținut juridic corespunzător), considerăm că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în adâncimile tenebroase ale naturii umane, o răbufnire fără precedent a dezordinii în istorie" (p. 63). Cartea reprezintă "una din cele mai bune introduceri [...] în opera lui Voegelin", deoarece cuprinde "toate temele majore": "critică concepției moderne care încearcă să separe sfera politicii de orice conținut religios; radiografia substratului spiritual-intelectual al mișcării totalitare; resorturile care generează ordinea și dezordinea în istorie" (p. 54). Recenzia de față se va concentra pe cel de-al doilea tip de lectură, întrucât de aici se degajă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
însoțesc dezvoltarea statelor, fenomene pe care le credem a fi de natură religioasă. Mai mult, trebuie să ne întrebăm dacă într-adevăr conceptul de stat este limitat la relații organizatorice definite de o dimensiune strict secular-umană, fără nici o conexiune în sfera religiosului" (p. 78). Ultima parte importantă a studiului o reprezintă identificarea și punerea în ordine a condițiilor prealabile pentru existența religiilor politice. O primă condiție este "apariția unei comunități sacral-politice speciale și intramundane", comunitate ce se întemeiază pe "descendentă genealogica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care se produce în sânul ecclesiei. Cea dintâi schisma se datorează lui Augustin care a deosebit categoric statul de biserică și de unde a rezultat o "multitudine de dualisme", urmată îndeaproape de doctrina lui Toma din Aquino care a afirmat dependența sferei politice de cea religioasă și, totodată, importanța instituțiilor politice (pp. 108-115). Dacă acestea sunt precondițiile, la religiile politice se ajunge pe un traseu intelectual în trei etape: ierarhia (cu cele trei dimensiuni ale sale: ecclesia, sferele spirituală și temporală, respectiv
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care a afirmat dependența sferei politice de cea religioasă și, totodată, importanța instituțiilor politice (pp. 108-115). Dacă acestea sunt precondițiile, la religiile politice se ajunge pe un traseu intelectual în trei etape: ierarhia (cu cele trei dimensiuni ale sale: ecclesia, sferele spirituală și temporală, respectiv apocalipsa), Leviathanul lui Hobbes și comunitatea intramundană (în sensul definit mai sus). Voegelin privește ierarhia drept "o formă elementară de legitimare a guvernării oamenilor asupra oamenilor" prin "radierea puterii de-a lungul unei ierarhii de conducători
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ouț stays of research and documentation în the field of human migration în Italy (2012), at "La Sapienza" Universita di Romă and Universita degli Studi "Aldo Moro" di Bari. From 2009 to 2013 he was the managing editor of the Sfera Politicii / Political Sphere BDI-indexed journal; he is the Executive Editor of the BDI-indexed journal South-East European Journal of Political Science and an editor at Cogito, also a BDI-indexed journal. Gianfranco LONGO studied at the Westfälische Wilhelms-Universitaet Muenster. He is researcher
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Geography, Hyperion University of Bucharest (2010), Erasmus fellow at the Faculty of Political Science, "Aldo Moro", University of Bari (2013), PhD în Political Science, University of Bucharest (2015). She published several articles, studies and book reviews în political science journals: Sfera Politicii, Cogito, South-East European Journal of Political Science. She also attended several național and internațional conferences (dragulinioana@yahoo.com). Cristian BOCANCEA is a University Professor who hâș a PhD în Political Science (Université des Sciences Sociales Toulouse I) and also
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
the ancient to the modern (2002). Nicolae DRĂGUȘIN holds aPhD în Philosophy and is Lecturer at the Faculty of Political Science (Christian University "Dimitrie Cantemir" from Bucharest), Post-Doctoral Research Fellow (University of Bucharest). Trainer at the Calea Victoriei Foundation. Contributions to Sfera politicii, Studii teologice, Cogito-Multidisciplinary Research Journal. Main interests: political theology, philosopy of communication, religion and mass-media. POLIS Est-Vest 4 1 POLIS Est-Vest 308 307 POLIS Est-Vest 374 373
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spectacolului. La o petrecere psy, am descoperit poi-urile, niște bile de lumini sau de foc la capătul unor lanțuri, și mi-am propus să învăț să le mânuiesc. A durat doi ani, dar am reușit. Mișcate cu rapiditate în jurul corpului, sferele de foc descriu în noapte hieroglife aurite, iar eu cred și acum că magia lor este cea care a desfăcut cu totul vraja rea sub care căzusem în copilărie. Eram vara trecută în vizită la Tășuleasa, tabăra de voluntariat din
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
o acuz pe subsemnata că se înscrie într-o anumită categoria de ecologiști, dar m-am săturat să văd personalităț de carton pictate în verde. Știu că țara asta suferă la capitolul implicarea socială. Șunt conștient că exemplul vine din sfera publică. Se poate înțelege că m-am săturat să văd modul penibil prin care se practică ecologia? Îmi amintesc de Nuți Udrea care plantă copăcelul mult visat. Semnează Velosoful.... Mai Velosofule... eu îți înțeleg indignarea, chiar ți’o și împărtășesc
Un nou blog verde by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82771_a_84096]
-
care motiv înțeleg demersul lui Dragoș de a-și construi și comunică o imagine care să îl identifice. Putem să atribuim o valoare unui produs numai în momentul în care ieșim cu el pe piață, deci orice demers legat de sfera profesionalului este justificat. Însă atunci când ajungem cu branding-ul în sfera socială perspectiva devine tristă, căci relevă incapacitatea unei persoane de a-și stabili propria valoare în lipsa unei validări externe. Cu alte cuvinte, nu mai știm cine suntem în contextul în
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
și comunică o imagine care să îl identifice. Putem să atribuim o valoare unui produs numai în momentul în care ieșim cu el pe piață, deci orice demers legat de sfera profesionalului este justificat. Însă atunci când ajungem cu branding-ul în sfera socială perspectiva devine tristă, căci relevă incapacitatea unei persoane de a-și stabili propria valoare în lipsa unei validări externe. Cu alte cuvinte, nu mai știm cine suntem în contextul în care lipsește definiția pe care alții ne-o atribuie și
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
să te umpli de ridicol pe la emisiuni. Altfel riști să devii prizonierul unei imagini de inadaptat adus la tv să facă circ pentru rating în buna tradiție a mediei autohtone. Cum că adică (1) s-a făcut o înregistrare în sfera privată, (2) fără știrea celor implicați și (3) s-a mai și publicat în mass-media. Curat murdar! Nu știu ce spun legile din România despre asta, der cele europene (și parcă și România făcea parte?) nu prea sunt de acord. Și cred
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
din care se deversează peste umanitate „apă neagră” a poluării. Căci poluarea este un fluid atât metaforic cât și material, un ‘fluid’ extrem de coroziv pentru viața noastră, măsurat cu una dintre puținele unități cantitative pe care ni le poate oferi Sfera Valorilor, vorbim aici despre „anii de viață sănătoasă ce-am pierdut”. Sună aproape că versul dintr-o romanța, -textele romanțelor se situează categoric în zonă foarte subiectivă numită ‚alegerile de valoare’-, dar este vorba despre unitatea chemată științific DALY, acesta
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
grupurilor socio-economice. Dar fie că este vorba de zestrea diacronică, dacă-i putem spune așa, sau de aceea sincronică, un fapt trebuie bine precizat: anume acela că avem de-a face aici cu un principiu fundamental, cu un fenomen din sfera simbolică și morală care asigură durata și buna funcționare a unor complicate mecanisme socio-umane. Și asta pentru că înainte de a fi o listă de bunuri mai mult sau mai puțin perisabile, înainte de a fi un semn de solidaritate a generațiilor, un
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și prefecții se gândesc de două ori pe cine e mai primejdios să supere: pe șeful cel mare, dar aflat departe, la București, sau pe viguroșii rechini locali, aflați la doi pași. Dacă luăm în considerare că serviciile secrete și sferele superioare ale armatei sunt în continuare împânzite de oameni credincioși lui Ion Iliescu, avem tabloul unui cabinet care baletează în vid. Singura bază de sprijin a premierului e micul grup de tehocrați și inevitabila camarilă ce-l înconjoară. Șubredă bază
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]