124 matches
-
μm (ISO R-565) corespunde la 250 de ochiuri (Tyler) sau 230 (ASTM standard E-11). 2. Carburanți metalici, alții decât cei specificați în Controlul bunurilor militare, cu particule cu diametrul uniform mai mic de 60 μm dacă sunt sferice, atomizate, sferoidale, fulgi sau grund, făcute din materiale care conțin 97 % sau mai mult pe greutate din oricare din următoarele: a. Zirconiu; b. Beriliu, c. Magneziu; sau d. Aliaje ale metalelor specificate de la a. la c.; Notă tehnică: Conținutul natural de hafniu
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
sau DDO 208 este o galaxie pitică sferoidală situată la circa de ani-lumină, în constelația Dragonul.Este o galaxie satelit al Căii Lactee, descoperită în 1954 de Albert George Wilson de la Observatorul Lowell cu ajutorul plăcilor fotografice de la Palomar Observatory Sky Survey (POSS). Ținând cont de magnitudinea sa absolută și
Galaxia Pitică din Dragonul () [Corola-website/Science/337465_a_338794]
-
formate în urmă cu peste 10 miliarde de ani. După o rată scăzută de formare, a avut loc o creștere a numărului de stele care s-au format în urmă cu circa 2 până la 3 miliarde de ani. Recent, galaxiile sferoidale au devenit obiecte cheie pentru studiul materiei întunecate. Galaxia Pitică din Dragonul este una dintre cele care "s-au bucurat de o atenție specială". Calculele au scos în evidență o mare dispersie a velocității interne dând un raport al masei
Galaxia Pitică din Dragonul () [Corola-website/Science/337465_a_338794]
-
încălzirii de 2K (°C) pe minut. 1C011 Metale și compuși, după cum urmează: N.B.: VEZI DE ASEMENEA LISTA DE ARMAMENTE, MUNIȚII ȘI ALTE PRODUSE MILITARE ȘI 1C111. a. Metale în particule cu dimensiuni mai mici de 60 f2æm, fie sferice, pulbere, sferoidale, fulgi sau praf, fabricate din materiale conținând 99% sau mai mult zirconiu, magneziu și aliaje ale acestora; Notă tehnică: Conținutul natural de hafniu în zirconiu (în general cuprins între 2% și 7%) se calculează prin conținutul de zirconiu. Notă: Metalele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
corespunde la o rețea de 250 (Tyler) sau 233 (ASTM E-11). 2. Combustibili metalici, alții decât cei supuși controlului prin Lista de armamente, muniții și alte produse militare cu particule metalice mai mici de 60 f2æm, fie sferice, atomizate, sferoidale, fulgi sau pulverizate, conținând 97% sau mai mult, în greutate, din oricare din următoarele elemente: a. Zirconiu; b. Beriliu; c. Magneziu; sau d. Aliaje ale metalelor menționate la punctele a. la c. de mai sus; Notă tehnică: Conținutul natural de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
9. pentru derivații oxidanți ai hidrazinei): a. hidrazină (CAS 302-01-2) cu concentrația de 70% sau mai mare; b. monometilhidrazină (CAS 60-34-4); c. dimetilhidrazină simetrică (CAS 540-73-8); d. dimetilhidrazină nesimetrică (CAS 57-14-7); 5. carburanți metalici cu particule de formă sferică, atomizate, sferoidale, fulgi sau pulbere, fabricate din materiale care conțin 99% sau mai mult din oricare dintre următoarele: a. metale după cum urmează, precum și amestecuri ale acestora: 1. beriliu (CAS 7440-41-7) cu mărimea particulelor mai mică de 60 æm; 2. pulbere de fier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252336_a_253665]
-
care ar fi situat între 100 și (frontiera internă) și astronomice (frontiera externă) de la Soare. Acest disc s-ar afla, prin urmare, dincolo de orbita planetelor și de centura Kuiper. Cât despre Norul extern al lui Oort, acesta formează o structură sferoidală dincolo de norul lui Hills. este una dintre teoriile astronomice cele mai verosimile, întrucât au fost reperate deja corpuri într-un număr mare. Este mult mai dens, dar mai puțin vast decât Norul lui Oort. Interacțiunile gravitaționale ale stelelor apropiate și
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul intertubercular și se unește în jos cu corpul humerusului la nivelul colului chirurgical. Capul humerusului ("Caput humeri") este o suprafață articulară netedă și rotunjită aflată la polul superior al humerusului. Are o formă sferoidală și reprezintă o treime dintr-o sferă. Este acoperit de un cartilaj hialin, care este mai gros în porțiunea sa centrală și se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei formând articulația umărului sau scapulohumerală ("Articulatio humeri"); capul humerusului este cu
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
O micelă (nume feminin derivat din numele latin "mica", care înseamnă "părticică") este un agregat sferoidal de molecule având o extremitate polară hidrofilă orientată spre solvent și un lanț hidrofob orientat spre interior. O micelă măsoară între 0.001 și 0.300 micrometri. Hidrofobia lanțurilor conduce la regruparea moleculelor și crearea unor structuri sferice sau cilindrice
Micelă () [Corola-website/Science/337050_a_338379]
-
grafit, și are de asemenea proprietăți mecanice reduse (deși mai bune decât ale fontelor albe). Variantele mai noi de fontă cenușie, fonta maleabilă și fonta modificată conțin grafitul sub formă de cristale foarte neregulate (grafit în cuiburi), respectiv sub formă sferoidală (grafit nodular), îmbunătățind mult rezistența și tenacitatea materialului. Feroaliajele sunt aliaje ale fierului cu alte elemente chimice, acestea fiind prezente în procentaje ridicate. Exemple sunt ferosiliciul sau feromanganul; care se utilizează la elaborarea oțelurilor aliate sau a altor aliaje. Alte
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
("Articulatio talocalcaneonavicularis") sau articulația astragalocalcaneoscafoidiană este o articulație cu mare importanță în mișcările piciorului, care unește trei oase: talusul, pe de o parte, și calcaneul plus navicularul, pe de altă parte. Este o articulație sinovială sferoidală (o enartroză), deci o articulație triaxială. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară subțire și de 4 ligamente: ligamentul calcaneonavicular plantar, ligamentul talocalcanean interosos (planul său anterior), ligamentul calcaneonavicular (fasciculul medial al ligamentului bifurcat), ligamentul talonavicular. face parte
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
a Căii Lactee. Cu un diametru de circa , ea se află în momentul de față la de Terra și se deplasează pe o orbită polară la vreo de centrul Căii Lactee. Tipul său face obiectul unor dezbateri, fiind considerată ca eliptică și sferoidală, încât termenii de Galaxia Pitică Sferoidală din Săgetătorul sau Galaxia Pitică Eliptică din Săgetătorul sunt și ei menționați. Acest ultim termen posedă abrevierea SagDEG (din ) și ea folosită. Această galaxie nu trebuie confundată cu Galaxia Pitică Neregulată din Săgetătorul, denumire
Galaxia Pitică din Săgetătorul () [Corola-website/Science/337438_a_338767]
-
circa , ea se află în momentul de față la de Terra și se deplasează pe o orbită polară la vreo de centrul Căii Lactee. Tipul său face obiectul unor dezbateri, fiind considerată ca eliptică și sferoidală, încât termenii de Galaxia Pitică Sferoidală din Săgetătorul sau Galaxia Pitică Eliptică din Săgetătorul sunt și ei menționați. Acest ultim termen posedă abrevierea SagDEG (din ) și ea folosită. Această galaxie nu trebuie confundată cu Galaxia Pitică Neregulată din Săgetătorul, denumire abreviată SagDIG (din ). Descoperită în 1994
Galaxia Pitică din Săgetătorul () [Corola-website/Science/337438_a_338767]
-
Galaxia Pitică din Carina este o galaxie pitică sferoidală care face parte din Grupul nostru Local. A fost descoperită în 1977 de către , și , în Constelația Carena. Aflată la o distanță de de Sistemul nostru Solar, este o galaxie satelit a Căii Lactee, relativ aproape. Diametrul galaxiei este de de ani-lumină
Galaxia Pitică din Carena () [Corola-website/Science/337472_a_338801]
-
O galaxie este clasificată sferoidală pitică dacă stelele sale primesc o distribuție spațială mai mult sau mai puțin sferică și de talie mică, adică este constituită din câteva milioane până la câteva sute de milioane de stele. Aceste mici galaxii reprezintă majoritatea galaxiilor din Grupul Local
Galaxie pitică sferoidală () [Corola-website/Science/334922_a_336251]
-
ai lui Magellan sunt și ei galaxii ale Grupului Local, însă sunt neregulate. Diametrul lor unghiular este de circa 30 de minute de arc, iar stelele lor pot fi reperate individual mulțumită apropierii de Calea Lactee. Cele mai multe dintre aceste "galaxii pitice sferoidale" sunt obiecte foarte vechi, care au evoluat puțin, adică au avut foarte puține generații de populații stelare. Stelele lor sunt, prin urmare, sărace în metale și prezintă caracteristici similare celor din roiurile globulare. Se află la câțiva kiloparseci de Soarele
Galaxie pitică sferoidală () [Corola-website/Science/334922_a_336251]
-
mai mare satelit al planetei Saturn. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât Pământul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă. Titan este al șaselea satelit sferoidal al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al Lunii, satelitul Pământului, și este cu 80% mai masiv. Acesta este al doilea satelit ca mărime din Sistemul Solar, după Ganymede
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
gigante asupra structurii centurii Kuiper. Planeta Neptun are 13 sateliți naturali cunoscuți. Cel mai mare satelit este Triton, cuprinzând peste 99,5% din masa totală care gravitează în jurul lui Neptun și este unicul suficient de masiv ca să capete o formă sferoidală. A fost descoperit de către William Lassell la doar 17 zile după descoperirea planetei Neptun. Spre deosebire de toți ceilalți sateliți din Sistemul solar, Triton are o orbită retrogradă, ceea ce indică faptul că mai degrabă a fost capturat decât s-a format împreună cu
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
la marginea discului Galaxiei Andromeda; M32 se află foarte probabil la originea unor anumite perturbări morfologice în interiorul discului Galaxiei Andromeda, în urma traversării cvasiortogonale de către aceasta acum vreo de ani. Celelalte formațiuni galactice satelitare sunt galaxii eliptice pitice sau galaxii pitice sferoidale. Tabelul de mai jos rezumă formațiunile galactice identificate ca fiind satelite ale galaxiei Andromeda și principalii lor parametri potrivit lui Koch și Greb; coordonatele carteziene centrate pe Galaxia Andromeda sunt deduse din coordonatele polare uzuale centrate pe Soare: Este cunoscut faptul
Andromeda (galaxie) () [Corola-website/Science/308072_a_309401]
-
zone de topire, urmată de o solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu o creștere pe verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.63. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Fig. 5.64. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X 8.000 157 Detaliile din imaginile de mai sus evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare pe verticală, a unor depuneri de particule sferoidale solidificate ultrarapid, cu dimensiuni ale diametrului situate între 0,5-2,5 μm. Fig. 5.65. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500 Fig. 5.66. Imagine a secțiunii zonei de marcaj a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al structurii de solidificare, sub forma unor „coloane” crescute în zona pereților ce limitează linia de marcaj cu femtolaserul. Mărire X 4.000 Fig. 5.104. Vizualizarea structurii amorfe de solidificare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
000 Detaliul din Fig. 5.103 evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu aspectul unor „coloane” cu dezvoltare verticală, ce includ o multitudine de particule sferoidale solidificate ultrarapid și cu diametre de circa 0,5-1 μm. Fig. 5.105. Imagine de detaliu asupra agregatelor ce alcătuiesc „coloanele” ce limitează pereții șanțului de marcare și care au rezultat în urma topirii și solidificării aliajului. Mărire X 20.000
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în urma topirii și solidificării aliajului. Mărire X 20.000 Detaliul din Figura 5.104 evidențiază explicit structura amorfă de solidificare ultrarapidă, realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare verticală în „coloane” de particule sferoidale solidificate ultrarapid. Acestea au dimensiuni ale diametrului de circa 1,5-2,5 μm. Figurile 5.106 - 5.111 tratează secțiunea transversală a marcajului realizat cu femtolaser. Fig. 5.106. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]