131 matches
-
negustorului Lohan, cu care ne-am întâlnit pe Podul Vechi. Apoi că pe Ulița Bărboi era “un pod de piatră”, ceea ce înseamnă că pe acolo era oarece apă... sau ulița era pietruită... De asemeni, zapisul localizează cu precizie biserica armenească “Sfeti Grigorie”, care la acea dată încă nu era risipită. --Îmi place că ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12 februarie 1770 “Ghiorghie sân (fiu n.
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de vreo parte am făcut... această mărturie hotarnică la mâna lui Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel (slujbaș domnesc subordonat portarului n.n), neștiind dumnealui carte”. --Același “Chireac Panaite calfa de pietrari” împreună cu soția și fiii lor au vândut la 2 mai 1792 “niște case
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a lui Costantin... ci s-au fost furat de la casa Moimascăi de la țară și, prepuind și pre mini, m-au pus la închisoare, de am ședzut multă vreme la pedeapsă”... La 30 mai 1765 însă “părintele arhimandritul Paisăi egumen de Sfeti Ioan” a dat doi zloți, și “Apostol brăhar” doi zloți lui Vasile Moimăscul pentru ca acea bucățică de loc vândută de Iurașco “să rămâie totu de drumu, că așe li s-au hotărât giudecata”. --Am întâlnit și un mahalagiu de la Podul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar, fiule. --S-o auzim, părinte. --“Către preacinstitul Divan a Cnejiei Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașoveanu neguțător... are o dugheană,... pe locul mănăstirii Sfetii Savii, lângă zid, din care dugheană iaste și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care să obicinuiesc a întra și în mănăstire, ne temem ca
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-a angajat să facă teslarul Manolachi!... „Și sfinția sa să-mi dea mie bani gata cinci sute de lei în trei rînduri: un cifert întîi, altul la mijloc lucrului, altu la sfîrșit. Și soroc mi-am pus ca pînă la Sfeti Petre să i le isprăvescu”. Bun meșter acest Manolachi teslarul. Se vede după înfățișarea dughenelor. Dar să vezi cum se dă legat de tot acest teslar, părinte. Pentru că spune el: „Iar nesilindu-mă eu să-i fac lucrul pînă la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de părinții lor de 40 de ani”. Și „Așe s-au hotărît, ca să-și stăpînească Gheorghie și soțul său, Marie, acest loc cu bună pace”. Care-i casa cu pricina, părinte? Uite-o colea, in capul Uliții Rusești „împotriva bisericii sfetii Nicolai, alăture cu Chervăsăria lui Macarie” - cum spune hotărârea de judecată. Sunt sigur, părinte, că îți aduci aminte de acele judecăți încâlcite Lupa și Neculai, urmașii lui „Ieni pevețul” pe de o parte și egumenul mănăstirii Cetățuia pe de altă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Armenime”. Și mai scrie acest Carabet: „Așijdere, am mai vîndut dumisali...un loc de casă ci să hotărăște tot cu acest loc...undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iasti biserica Sfeti Grigori”. Prezența uneia din cele două biserici armenești, și anume a celei zidite probabil pe la 1395, numită Sfântul Grigore Teologul, pe Ulița Bărboiului, colț cu Ulița Cizmăriei, este o dovadă în plus că pe aici se întinde Târgul Armenesc...Pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și pe Procopie egumenul de la mănăstire Galata și pe Paisie egumenul de la mănăstire Sventîi Ioan Zlataust”. Când însă i-a pus să-și arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe zapise”, a văzut vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfeti Arhanghelu”. Sub ascultarea egumenului au ajuns și „oamenii din Târgușor”. Pe aceștia vodă i-a scutit de alte dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit o biserică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am să-l întreb pe bătrân”. Cu acest gând în minte citesc mai departe și aflu că la 18 februarie 1741 (7249): „Natalie călugăriță, mama lui Costandinachi”, face un zapis „la mâna svinții sali, părintelui Filaretu egumenul de la sfânta mănăstire Sfetii Arhangheli și Sfânta Vineri din Iași, precum... am dăruit svintilor mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută și două pământuri... și cărțile domnești... le-am datu... la mâna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui ... l-au dat danie domnii mele”. Îmi fac curaj și înot mai departe prin documentele vremurilor. Și la „Let 7250 (1742) august 3” găsec că s-a dat „O carte a lui Constantin Mavrocordat voievod... lui Filaret egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să mi-o spui, n-ai să ți-o lămurești. Așa că arunc-o aici pe iarbă ! Iaca despre ce e vorba: la 15 iunie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat, printr-un hrisov de danie, hotărăște: „Am miluit sfânta mănăstire lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului... Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit... cu locul... ce iaste de danie de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Întrebarea ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scris. O să vezi, sfințite, cât de mult diferă față de cel al lui Iane Hadâmbul! “Chiriiac sân (fiu) Grigore împreună cu soțul meu Nastasâia să să știe cu această... scrisoare a me la mâna sfințâi sale arhimandrit(ului) chir Paisâie egumen de Sfeti Ioan Zlataoust pentru o casă cu tot locul ei cu pivniță de piatră ce avem... Deci această casă a noastră cu tot locul... am dat-o... la sfânta și împărăteasca mănăstire Driiano (Adriano) de la Rumeli (Rumelia)... unde... iaste închinată mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul (Eraoare. Corect Melentie Balica) și închinată la marea mănăstire Sinaie”. Fiind, însă, “supt o ținere” cu mănăstirea Sfânta Vineri, egumenii de la aceasta din urmă “s-au întins... a stăpâni moșiele lui Sfeti Arhangheli”... Și spune vodă mai departe despre mănăstirea Frumoasa: “Iar în domnie nostră întâi... ne-am apucat... ca de iznoavă (din nou) o am făcut din temelie, mărind-o precum se vede, făcând și zid împregiur și case de piatră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sa de la Sinaie,... că mai de folos este a fi amândouă aceste biserici supt chivernisala unui egumen, a căror vinituri strângânu-să la un loc, sfânta mănăstire Sinaie mai mult agiutori și folos va ave... Numai egumenul ce va fi la Sfetii Arhangheli să poarte grija și de biserica Sfânta Vineri... și toate viniturile acestor doă biserici să să strângă la un loc de egumenul de la Sfetii Arhangheli... Rugătoriul nostru Filaret, fiind sinait,... l-am făcut egumen la a noastră mănăstire Sfetii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire Sinaie mai mult agiutori și folos va ave... Numai egumenul ce va fi la Sfetii Arhangheli să poarte grija și de biserica Sfânta Vineri... și toate viniturile acestor doă biserici să să strângă la un loc de egumenul de la Sfetii Arhangheli... Rugătoriul nostru Filaret, fiind sinait,... l-am făcut egumen la a noastră mănăstire Sfetii Arhangheli, ca să fie... neschimbat toată viața lui... Și... am mai făcut... milă cu a noastră sfântă mănăstire mai sus arătată și i-am iertat toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Sfetii Arhangheli să poarte grija și de biserica Sfânta Vineri... și toate viniturile acestor doă biserici să să strângă la un loc de egumenul de la Sfetii Arhangheli... Rugătoriul nostru Filaret, fiind sinait,... l-am făcut egumen la a noastră mănăstire Sfetii Arhangheli, ca să fie... neschimbat toată viața lui... Și... am mai făcut... milă cu a noastră sfântă mănăstire mai sus arătată și i-am iertat toate dăjdile... Și,... să aibă a lua din vama cea mare domnească pre tot anul câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai lua, tot din vamă, câte șesă ocă untdelemn pe lună pentru candile, și câte o ocă tămâie pe lună”. ― Cred că ai băgat de seamă cam câte danii domnești au primit cele două mănăstiri și în final mănăstirea Frumoasa (Sfetii Arhangheli) a fost iertată și de toate “dăjdile”. Și apreciază vodă “că mai de folos este a fi amândouă aceste biserici supt chivernisala unui egumen, a căror vinituri strângându-să la un loc sfânta mănăstire Sinaie mai mult agiutori și folos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
este a fi amândouă aceste biserici supt chivernisala unui egumen, a căror vinituri strângându-să la un loc sfânta mănăstire Sinaie mai mult agiutori și folos va ave... Rugătoriul nostru Filaret, fiind sinait... l-am făcut egumen la a noastră mănăstire Sfetii Arhangheli, ca să fie neschimbat toată viața lui”. Cât despre sare, “să ia pe an câte 100 steții mare de la Ocnă, din care... afară din cât va fi trebuința mănăstirii, ceilaltă sare să aibă egumenii datorie a o trimite la... Sinaie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Și la vreme rânduită când este să să ia acești bani or de or putea să vie de acolo părinții călugăr(i) ori de nu or putea, dar banii aceștia tot să s(e) dea în mânule egum(enului) de la Sfeti Ioan Zlataustu de aice din Ieși, care este mitoh aceii numite mănăst(i)ri. Și egumenul îi va trimite acolo”. ― După doisprezece ani, adică la 20 august 1776, îl întâlnim din nou pe Grigorie Alexandru Ghica voievod, care confirmă mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și încă “2 pești de car” pentru sfințiile lor de la Trei Sfetite? ― Nu aveau încotro, fiule, fiindcă așa scria în “testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasile vod(ă)” (Lupu). Și “exarhii a tuturor de obștie mănăstirilor Sfeti Gorii” (Muntele Sfânt) trebuia să se “înfrupte” și ei când era zi de “dezlegare la pește”. ― Să încercăm a face încă un pas, părinte. ― Voie ca de la vodă, dragule. ― Nu știu cum se face, dar mereu îi întâlnim pe greci. Și de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pește”. ― Să încercăm a face încă un pas, părinte. ― Voie ca de la vodă, dragule. ― Nu știu cum se face, dar mereu îi întâlnim pe greci. Și de această dată, la 13 ianuarie 1777, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând “jaloba... a tuturor... mănăstirilor Sfeti Gorii”, întărește Trei Sfetitelor din Iași stăpânirea unei case ce se află în ograda mănăstirii, dăruită de Anastasă Arghirocastritis la moartea sa, “în anul 1770 mart(ie) 22”. ― Uite că un amărât de negustor, pe nume “Necola Nomocrator făcându dugheni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și a tot Sfatul nostru rugătoriul... Iezechiil egumănul de Copou (mănăstirea Sfântul Atanasie) epitropul de la m(ă)n(ă)stirea ce se numește Xiropotamo, de la Sveta Gora... și au pârât de faț(ă) pre egumenul Hrisanthu și pre călugării de Sfetii Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din Dealul Brândzii de la Bucium și pentru Poiana lui Țigan și cu alte poieni din Codrii Ieșilor”... Ei susțineau că aceste moșii au fost ale mănăstirii lui Păun
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire, a lui Păun, stavropighion, închinată la Xiropotamo”... S-a dovedit că moșiile sunt ale mănăstirii lui Păun și au socotit că “Nu iaste cu cale ca să s(e) calce stavropighion patrierșescu și s-au dat rămaș(i) călugării de la Sfetii Ioan... Și li s-au luat și dresăli, căci au fostu intrat cu meșterșuguri (înșelătorii) în moșiile mănăstirii lui Păun”... ― După 4 ani - asta o aflăm din hotărârea lui Mihai Racoviță voievod, adică la 8 aprilie 1717 - Xiropotamlenii și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la Sfântul Ioan Zlataust încă se mai ciorovăiesc pe moșia de la Prisăci, pentru niște poieni din Codrii Iașilor și vinăriciul din “Dealul Brândzăi”. La sfârșitul judecății, făcută împreună cu mitropolitul Ghedeon, vodă hotărăște: “Deci dovedindu-să... cum au fostu luat călugării de Sfetii Ioan Zlataust aceli moșii a Clatii, cu meșterșuguri, și cu vicleșug, și s-au dat rămași din toată lege țărâi, ca să n-aibă a mai pârî pe călugări de la Xiropotamo, în veci... Iară călugări de la Xiropotamo s-au îndreptat, (câștigat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]