131 matches
-
métaphysique", Paris, 1890); Întâiele principii care alcătuiesc lumea" (în limba franceză cu titlul "Premiers principes composant le monde" , 1888, Iași) ș. a. Prima ediție a operelor complete ale lui Vasile Conta apare în 1914, coordonată de Octav Minar, la editura C. Sfetea, București, și cuprinde, pe lângă operele menționate, scrisori, acte și manuscrise inedite (poezii, cugetări, discursuri parlamentare, articole politice, studii juridice, proiecte de lege și regulamente, însemnări, note explicative). Sunt publicate, în această ediție, scrisorile primite de Vasile Conta de la L. Büchner
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC, Dde, F-J, L-lojniță), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea; Universul, 1907−1949. DCR2 = F. Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, București, Logos, 1997; ediția I: 1982. DER = Al. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române [1954−1966], trad. rom., București, Saeculum I.O., 2001. DEX2 = Dicționarul explicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Cartea Româneasca, s.a. [2] CHELARU, G. I., Carte de limba română (cetire, compunere, sintaxa) pentru clasa III, a scoalelor normale de invatatori și invatatoare, Intocmit in conformitate cu programele in vigoare dupa insarcinarea, Casei Scoalelor, Institutul de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. [3] CHELARU, G.I., Carte de limba română (cetire, compunere, gramatica) pentru clasa II, a scoalelor normale de invatatori și invatatoare și clasa I a, seminariilor, Intocmita in conformitate cu programele in vigoare și aprobata de, Minister, Cartea Româneasca, s.a.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
versiune la Corbul de Edgar Allan Poe, iar Nicolae Budurescu transpunea Serenadă de Paul Verlaine. Alți colaboratori: Ion Agârbiceanu, Sextil Pușcariu, Vasile Savel, D. N. Ciotori, Al. G. Doinaru, I. Ionescu-Boteni, D. Cristorian, Ernest Ene, D. Ionescu-Morel, Ecaterina Bălăcioiu, C. Sfetea, Gheorghe Săpunaru, C. Rădulescu-Codin. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910. Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Editura Polirom, Iași, 1999. Pavel, Toma, Lumi ficționale, Editura Minerva, București, 1992. Petrescu, Liviu, "Orpheu și Eurydice", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească. Petrescu, Liviu, Vârstele
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, Alcor Edimpex, 2008, p. 737. 23 Ibidem, p. 737. 24 Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor, Tipografia G.A. Lazareanu, vol. I, Bucureșci, 1908, p. 67. 25 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910, p. 79. 26 Ibidem, p. 91. 27 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 252. 28 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985, p. 391. 29 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 83. 727 Ibidem, p. 84. 728 Ibidem, p. 99. 729 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 132. 730 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910, p. 97. 731 Matei Călinescu, op. cit., p. 156. 732 Mircea Eliade, op. cit., p. 106. 733 Ioan Petru Culianu, op. cit., p. 281. Cu referire la termenul weberian Entzauberung utilizat de Culianu și care desemnează "în-vrăjirea" lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sale, a naturii care îl înconjoară... Și avea dreptate. Însemnările călătorilor străini care au trecut prin aceste locuri stau mărturie... Wolf . impresionat de numărul de biserici, Bandini , compară Iașul cu Roma, iar Paul din Alep și Celebi , impresionați de „Trii Sfetite”, în mod deosebit. Să iubim Iașul și minunățiile pe care Dumnezeu le-a împrăștiat cu dărnicie pe aceste meleaguri !.. Noile construcții, intreveni un alt coleg, i-au alterat expresia veche, roz a apusului de soare... de pe Repedea, Cetățuia ori Miroslava
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a expedia prin poștă, pe adresa cercului "Ovidiu", volume de cărți științifice și literare în valoare de 100 lei; dl. G. M. Grigoriu, librar din Constanța, a donat un frumos album al armatei franceze, în valoare de 50 lei; dl. Sfetea, din capitală, (...) a expediat volume în valoare de 60 lei; dl. Ignat Samitca, din Craiova, (...) a expediat volume în valoare de 30 lei; dl. V. R. Brăcăcescu, librar din Călărași, (...) de 33 lei; dl. D. Ionescu, librar din Brăila, (...) de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
25 a lunii Dechemvrie, la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, p. 173. 14 Ibid., pp. 174-175. 15 Ibid., p. 17. 16 Ibid., p. 19. 17 Tudor Pamfile, Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului. Studiu etnografic, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, București, 1914, p. 22. 18 Ibid. 19 Ibid., p. 25. 20 Transpusă în termeni țărănești, scena Bunei Vestiri conține elemente de absolută erezie: "După aceea Gavril Blagovecinicul a suflat cu Duhul Sfânt asupra ei și s-a zămislit într-însa
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cunoscut și dintr-o variantă publicată în Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură cu titlul La vinu 1860, nr. 30, p. 232) era cunoscut și apreciat de Mihai Eminescu. Teodor V. Ștefanelli (Amintiri despre Eminescu, Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, Buc., 1914, p. 66) relatează că poetul îl intona astfel: "capul ridicat, cu ochii scânteietori în atitudine dramatică și cuprinde un adevărat sentiment. Era un fel de extaz când îl zicea: vedea ce adânc îl impresiona acest cântec, și din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
naștere, primul fost vânzător în librăria lui G. Ioanid, au devenit proprietari de librărie în 1866, asociați „la parte“ cu G. Ioanid; din 1887 Theodosiu Ionnițiu s-a ocupat singur de co merțul cu cartea; librăriile Th. Ionnițiu și C. Sfetea vor participa după 1918 la întemeierea societății de editură Cartea Românească; din 1871 până în 1874 librăria fraților Ionnițiu (sub firma lui G. Ioanid) se afla pe Calea Mogoșoaiei, în fața Teatrului Național. 281. Librăria lui A. Danielopolu și-a avut sediul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1874): 202, 405 Seraphine (șansonetistă): 303 Serghiescu, Al. 228, 229, 253 Serghiadi (concesionar): 138 Sergiu (mare duce): 360 Sergiu, Dimitrie: 300, 337, 403 Serurie, Grigore: 241, 245, 259, 264, 303 Sesreiber, Fr.: 134 Severeanu-Dimitrescu, Constantin: 149, 187 Severin, Emanoil: 336 Sfetea, C.: 147 Shakespeare, W.: 386 Sholes, Christopher Latham: 332 Sidoli („bătrânul“): 399 Sidoli, Cesar: 399 440 indice de nume de persoane Sidoli, George: 399 Sihleanu, Ștefan (fiul): 290 Simionescu, Ștefan: 136 Simolta (telegrafist): 192 Simu: 298 Sion, C.: 82 Sion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
140; Herăstrău: 136; Tei): 110, 140, 141 „Leul și cârnatul“ (grădina): 136, 139, 303, 387 librăria: Bălăceanu și Wartha 175; A. Danielopolu 149; Ig. Haiman 147; Ignatz Hertz 49, 113; G. Ioanid (și Spirescu) 147; Ionnițiu (Ioanițiu) 147, 175; C. Sfetea 147; I.V. Socec (librăria-editură) 114, 147, 148, 175; H.C. Wartha (librăria editură) liceul: Matei Basarab, Sf. Gheorghe 122; Sf. Sava: 5, 50, 54-56, 108, 113, 118, 124, 131, 132, 146, 151, 192, 230, 364, 418 l’Indépendance Roumaine (localul): 119
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la tradiție. Doina, Noi vrem pământ!, In opressores, Pașa Hassan, Dragoste învrăjbită, Scara, Iarna pe uliță, Lupta vieții sunt tipărite aici, iar la rubrica „Vorba ăluia” C. explică originea unor zicători și expresii populare. În 1895 se căsătorește cu Elena Sfetea și i se naște unicul fiu, Alexandru. În 1896, publică al doilea volum de versuri, Fire de tort, traducerea Eneidei lui Vergiliu (pentru care primește Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei) și poemul byronian Mazepa, iar în 1897, Antologia sanscrită și, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Comedie, I-III, îngr. Ramiro Ortiz, București, 1924-1932; ed. îngr. și pref. Al. Balaci, București, 1954-1957; ed., în Opere alese, VII-VIII, îngr. Gh. Chivu, pref. și comentarii Al. Duțu, București, 1985; ed. Iași, 2000; Homer, Odiseea, I-II, îngr. I. Sfetea și Ștefan Cazimir, pref. Ștefan Cazimir, București, 1966. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, II, București,1957, 187-278; Chendi, Pagini, 109-111, 226-230; Nichifor Crainic, Icoanele vremii, București, 1919, 33-41; G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, București, 1968, 348-357; Constanța Marinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura “Sfetea”, București, 1915, p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei Napocensis”, an 34, nr. 2, Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, 1997, p. 111116. 58 Ioan Opriș, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura “Meridiane”, București, 1986, p.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr. XX, (1986-1987), Cluj-Napoca, 1989. Opriș, Ioan, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982. Idem, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să o mutați la un loc bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să fie ocolul gata și dughenile acoperite bine, că nu mai primim domniia mea să să mai vândă vite afară din ocol. Aceasta poruncim.” Așa poruncă, da! Mărite Spirit. - După starea lucrurilor și tăria poruncii. N-ai ce-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sus, însă, ba! - Da’ ce crezi, că nu s-a mai găsit sămânță de gâlceavă? S-a găsit destulă, pentru că la 17 oct. 1731 (7240) în fața lui Grigorie Ghica vodă s-a prezentat la judecată „Leontie, egumenul de la mănăstirea noastră Sfetii Arhangheli (Frumoasa), cu Iezechiil de Trei Sfetitele și cu Ion Zosânu postelnic.” Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat acest sat mănăstirii Trei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
l-a dăruit ctitoriei sale?Este vorba despre feredeul făcut în partea din vale a bisericii Stratenia, care se afla pe locul sfintei Mitropolii de astăzi. Mai târziu, acest feredeu a devenit Baia Turcească. Feredeul a fost dat mănăstirii Trei Sfetite ca să-l administreze și să folosească venitul ce se obținea. - Cu alte cuvinte, mărite Spirit, începea înzestrarea mănăstirii cu venituri bănești, moșii, sate, heleștee, vii și câte altele... - Iată o nouă danie, făcută Trei Sfetitelor de către Vasile Lupu voievod - din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dec. 1675 (7184) și încă de mulți alții. - Apoi ctitorul, din câte știu, mărite Spirit, nu s-a oprit aici.Sigur că da. La 27 mai 1640 (7148) voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iți amintești, dragule, că în 1641 Vasile Lupu voievod a adus de la Constantinopol moaștele Sfintei Parascheva și le-a depus în noua sa ctitorie?Imi aduc aminte, mărite Spirit. - Uite că voievozii care au urmat au confirmat dreptul mănăstirii Trei Sfetite de a lua o sută de ocă de ceară pe an din vama domnească din Iași pentru lumânările de la moaștele Sfintei. Așa a făcut și Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 20 oct.1754 (7242); Matei Ghica voievod la 16 oct.
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie cu asândă. Si s-au apucat în anii 7102 (1594) de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru, care să chiamă Aron Vodă, pre numele domnului, unde iaste hramul sfetii Nicolae.” Cine a fost acest Aron Vodă mărite Spirit? - Era fiul natural al lui vodă Lăpușneanu. Prin urmare, biserica din Tarină este ultima ctitorie a unui domn din stirpea Mușatinilor. Despre această ctitorie se vorbește în uricul dat de însuși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării o au împresurat-o cu mare nedreptate arătându-ne și cărți de pâră și de rămas de la Mihai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]