1,505 matches
-
avut loc între primele poeme (de pe la 1900) pînă la ultimele, din preajma anilor '50: eminescian, neoromantic, simbolist pînă la 1916, bacovianismul se cristalizează - spune Mircea Scarlat - după 1916, anul apariției volumului Plumb. În analiza simbolismului lui Bacovia, criticul, care nu se sfiește să-și revizuiască unele păreri emise anterior, constată că se poate vorbi de "deplina asimilare a convenției poetice simboliste". Întrebarea este dacă Bacovia a asimilat, în adevăr, această "convenție" literară sau a fost asimilat de ea. Răspunsul este de mare
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
sunt foarte reușite, toate celelalte, dedicate fie lui Marin Preda, fie lui I. D. Sârbu, lui Ilie Constantin sau lui Leonid Dimov conțin suficiente argumente pentru a-și convinge cititorii că are dreptate și că gustul său e sigur. Nu se sfiește să spună despre volumele care i-au plăcut că reprezintă evenimente editoriale sau, cum face în cazul Ilenei Mălăncioiu, unde înregistrează un "deficit de imagine publică", să propună o rocadă în ierarhia convențională a poeziei feminine, astfel încât întâietatea să-i
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
livrat pe ușa din dos arme lui Saddam, deși la fereastră erau numai zâmbete și flori în glastră la adresa celor care tocmai se pregătesc să atace Irakul!) e și ea rezultatul unui aranjament. Nici unul dintre oficialii implicați nu s-a sfiit să pună accentul pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați voi, mai lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
ori tratându-ne cu îngăduință când suntem în cofă și cu franchețe când ne aflăm pe val. Iar noi îi povestim deopotrivă izbânzile și înfrângerile, adoptându-l ca pe unul de-al nostru, cu care uneori ne lăudăm ori ne sfiim, alteori ne confruntăm sau ne pizmuim. Aproape am uitat că este englez, că statutul său de profesor de dirijat și de compoziție la Universitatea din Huddersfield (unde funcționează una dintre cele mai importante facultăți de muzică din lume) este intim
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
livrat pe ușa din dos arme lui Saddam, deși la fereastră erau numai zâmbete și flori în glastră la adresa celor care tocmai se pregătesc să atace Irakul!) e și ea rezultatul unui aranjament. Nici unul dintre oficialii implicați nu s-a sfiit să pună accentul pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați voi, mai lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
să le pună în spinarea României și pe seama răutății presei. Că a fost un securist de încredere al regimului Ceaușescu - că altfel nu ar fi fost pus la monitorizarea Europei Libere. Și că avînd un asemenea trecut nu s-a sfiit să devină parlamentar. Securitatea n-a fost o instituție de binefacere în România. Iar Ristea Priboi, dacă n-are probleme grave de nivel al IQ-ului, n-a fost băgat cu de-a sila în Securitate. Și cred că știa
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
deformarea și mistificarea imaginii celorlalți, celor cu care își reglează conturile. Procedeul abil, asemănător unei scamatorii, este mistificarea la vedere. "Eu pretind că reglez conturi cu mine, de fapt le reglez cu ceilalți și păcălesc pe toată lumea." Autorul nu se sfiește să calce în picioare codul de onoare al purtătorului de cuvânt, căruia deontologia îi impune o anumită conduită. Un purtător de cuvânt vede multe și aude multe. Uneori trebuie să ia asupra sa greșelile altora. Face parte din meserie. Dar
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
mele duc spre teatru. Acolo ficțiunea absoarbe toată ființa mea. Abandonez realitatea și mă dau cu voluptate în brațele poveștii și ale personajelor ei. Cu unele dintre ele aș putea să merg pînă la capătul lumii și să nu mă sfiesc în fața aventurii, a dimensiunilor iraționalului. La începutul săptămînii trecute am văzut cîteva scene filmate în interiorul teatrului, chiar de ceceni, ca să-și justifice în ochii superiorilor atacul, credibilitatea și reușita lui. Cît de fragilă sau, dimpotrivă, puternică, solidă este granița ce
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
în franceză. O dată însă ce a fost remarcată în Franța, mi s-a cerut imediat să scriu o versiune engleză. La Joyce ce să tăiem? Probabil, aproape totul... Pentru că vorbim de cărți, să ne întoarcem la romane. Nu v-ați sfiit să sfidați oarecum obișnuințele unui public "citit" afirmînd, în demonstrația Dvs. de la NEC că, de cîte ori luați Ulise din raft ca să-l citiți, vă grăbiți să-l și puneți înapoi. Că preferați diverse Star-uri... Și totuși, și totuși
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
reprezintă trecutul partidului. Nici mai mult, nici mai puțin. Probabil că doar politețea l-a împiedicat să ceară, pe loc, pensionarea septuagenarului ce simbolizează singura piedică serioasă în calea dominației sale absolute. Ce-i drept, Ion Iliescu nu s-a sfiit să-l țină pe lupul cel tânăr în nesfârșite contre și urecheli. Cum îndrăznea să aibă câte-o inițiativă ce depășea limita stabilită la Cotroceni, cum îl trimitea cu genunchii pe boabe de porumb, întru penitență și reculegere. Curios e
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
nu întotdeauna logice, dar mereu indiferente la ceasornic, ale vedetelor de altădat' ale operei și filarmonicii timișorene. Pe un ton de reproș, i-am spus: "Bine, dom' Sava, la televiziune n-aveți niciodată timp să vă ascultați interlocutorii, nu vă sfiiți să-i întrerupeți pe Liiceanu sau Pleșu, care vorbesc extraordinar, iar acum vă arătați generos cu doamnele astea care, iertați-mă, cam băteau apa în piuă!" Impetuosul teleast m-a privit zâmbind și-a mormăit în stilul său atât de
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
Născut la Curtea de Argeș la 17 martie 1883, Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, grefier la Înalta Curte de Casație din București moare, din proprie voință, la 23 noiembrie 1923, punînd astfel capăt, fără motiv răspicat, unei existențe pe care mulți nu s-au sfiit a o califica drept "urmuziană". Și dacă tatăl, medic și latinist cu aplicație, îi hotărăște cariera și îi potrivește numele după sonorități identice în rădăcină ce par a urma modelul onomastic rusesc, mama, talentată pianistă, îi insuflă, fără a-l
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
condiționat de oferirea unor favoruri sexuale și că orice invitație la o discuție între patru ochi cu un factor de decizie într-un domeniu sau altul are toate șansele să se sfîrșească într-un pat. De altfel, naratorul nu se sfiiește să-și pună cititorii în temă cu această stare de fapt prin intermediul unui mic eseu teoretic despre sexul în socialism: "în general oferta de acest gen era în socialism extrem de extinsă, aproape generalizată, fie sub forma mitei sexuale, atît de
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
al națiunilor a fost propusă încă în anii '50 de către T. S. Eliot, pe urmele unui proiect din secolul al XIX-lea, al lui Matthew Arnold. Situația se complică prin amestecul unei mentalități de putere. Anumiți intelectuali apuseni, nu se sfiește a sublinia autoarea noastră, împărtășesc încă porniri autoritariste ("travestiuri medievale"), care le forjează o mască de "stăpîn", în opoziție cu "ucenicul vrăjitor" din Răsărit, care le subtilizează uneltele și le pune în primejdie edificiul socio-cultural. Fenomenul negativ cel mai grav
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
pe umăr/ e destul pentru azi/ schimbă-te-mi zice/ du-te la joaca" (șam pune la loc bătăturile patronului). Acest ins stîngaci, neadaptabil, cu frustrări și angoase parcă tocite de îndelunga lor prezenta în conștiința, ajungînd parcă a se sfii și de suferințele ce nu-l ocolesc, arborează o etică glumeața ce semnalizează o apropiere nu numai de real, ci și de... optzeciștii care-l cultiva pe reversul sau derizoriu. Avem astfel punctate elementele unui "fals tratat de morală practică
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
în presa noastră culturală la apariția acestei cărți, Dan Petrescu fiind după cum se vede un radical atacator al acesteia. Nu e cazul să intrăm în acestă discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de sfială, pe lîngă semnificația bună de libertate și curaj, are și o față urîtă, o față care se vede mai ales în strategia de deconstrucție. Autorul începe prin a o numi pe Monica Lovinescu doamnă cu majusculă
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
înălțimea celei pe care am admirat-o la componenții trupei ucrainiene. În spectacol se insinuează pe alocuri bâlbe. Dar parcă palpitul de umanitate e mai pronunțată, trăirea mai autentică. Iar creativitatea regizorală izbucnește magistral în două secvențe ce nu mă sfiesc să le calific drept antologice - cea în care Iago o calomniază pe Desdemona, când scena și sala sunt realmente inundate de scrisori de denunț și cea a sacrificării Desdemonei. Fie și numai aici, simți că spectacolul nu minte, că nu
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
toată cartea se arată a fi o dezbatere pertinentă, cu oferte de arhivă și cu argumente de logică perturbatoare În linia bunului simț, a unor realități românești (istorice, politice, geografice, cartografice). Deși departe de țară, actualul cercetător român nu se sfiiește de a fi exact, fără sentimentalisme sau nostalgii când vine vorba de știință. Cu aceeași balanță cântărește contribuțiile străinilor, ca și pe cele românești, În două chestiuni de fond: legionarismul și antisemitismul lui Mircea Eliade. Dacă pentru primul, istoricul culturii
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
ceea ce este și ceea ce nu este, între - după expresia autorului - "întru-chipare și în-chipuire". Paradigmatic în acest sens este capitolul despre Marcel Proust, care, dacă spațiul ne-ar permite, ar trebui citat în întregime. Este punctul în care autorul nu se sfiește a ni se înfățișa copleșit de propriile amintiri, după liberul joc al asocialțiilor mentale, în cea mai bună tradiție proustiană, dar și a memorialisticii de înaltă clasă (episodul întîlnirii cu Radu Cioculescu, tălmăcitorul în românește al lui Proust, în închisoarea
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
Alexandru gardul de piatră al cimitirului este pus „să nu se molipsească pămîntul rămas viu / în libertate.” Același Fundoianu „colonist” se dovedește a fi, de fapt, un admirator fervent, pe viață, al lui Arghezi cel „iscat din cronicari”. Nu se sfiește nici să îl pună pe Nică al lui Ștefan alături de Mallarmé, cu convingerea că pentru a-l înțelege pe Creangă e nevoie de cel puțin tot atîtea lecturi și pregătire. Cît despre Eminescu, romantic integral, îi face inutili pe Heine
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
unei doamne responsabile cu finanțele din suspomenita instituție. Fără să clipească, fără să le pese de așa-numita „solidaritate socială” cu care ne asurzește Iliescu, om de suflet al oltenilor, respectivii, ca și câțiva profesori aleși pe sprânceană, nu se sfiau să palmeze salarii de peste cincizeci de milioane pe lună, câțiva dintre ei trecând binișor de sută... N-aș avea nimic împotrivă, dac-ar fi vorba de cine știe ce somități de faimă universală, de niscaiva candidați la Nobel. Dar, din păcate pentru
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
Îl sărutam și simțeam că mă-nnăbușe plînsul.// Pe urmă-am ținut pătimaș la o bilă de fildeș lucioasă/ Cu pîntece mic, ce-mi sărea uneori pîn’ la buze/ Stîrnindu-mi spre seară dorințe ciudate și gînduri atît de confuze/ Încît mă sfiam să rămîn cu ea singur în casă” (Amorurile lui Julien Ospitalierul). Între materiile organice și cele anorganice ia naștere un fluid al unei tainice comunicări, se stabilește limbajul cifrat al metaforei insolite, compunînd o simpatetică sinteză a regnurilor solicitate în
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
era transmisibilă. Știa să-l asculte pe celălalt și să-l stîrnească și să-l ajute să “treacă ecranul”. Din cîte îmi dau seama, urmărind discuțiile televizate din ziua de azi, moderatorii au alt program și alte metode. Nu se sfiesc să facă emisiuni zilnice, ceea ce exclude o pregătire temeinică. Să presupunem că emisiunea e la zece seara. Pe cine aș putea invita astăzi? se întreabă moderatorul pe la ora 5 după-masă, într-o zi cu multe probleme familiale urgente. Pe X
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
și mai mare anul trecut cînd scoate pe piață Plateforme, un roman cu cronici foarte proaste - unele, cea din “Lire” de exemplu - sau foarte bune, dar, în orice caz, foarte multe. În “Critique” (imediat după apariție), Pierre Varrod nu se sfiește să vorbească pe mai bine de douăzeci de pagini despre un triptic romanesc, desăvîrșit cu Plateforme, relevînd însă și marile erori de perspectivă ale scriitorului. Alte nume însă, unele celebre, ca Alain Besançon6, Claude Imbert, Fernando Arrabal, Alain Finkielkraut, Monique
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
într-un ceas retrograd al limbajului poetic, acesta s-a dedat, s-ar zice că de dragul normei „realist-socialiste” a „accesibilității”, la jurnalistica versificată, la acea discursivitate a întemeietorilor poeziei românești (pură moralmente la originile ei istorice!). Și nu s-a sfiit a pune accentul pe afectivitatea gregară, pe capcanele stilului agitatoric al primilor ani de comunism, asociate cu „setul infailibil de trucuri lacrimogene”, cu efect de masă garantat. Rezultatul a fost o mistică a Conducătorului suprem, de tip comunist-fascist, căruia i-
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]