77 matches
-
în care se creșteau copiii în frumoasele cântece de leagăn ale mamei, balansându-se din legăturile de bete înflorate cu care era prins de cârlig. De multe ori mama adormea și ea cu copilul, continuând să-l legene trăgând de sforicica ce ducea până la pat. De ce mai multe coșuri ovale? Pentru că de multe ori copilul următor venea repede după celălalt, semn al dragostei și iubirii pătimașe a tinerilor căsătoriți - cu credință în Dumnezeu . În camere șiruri de ștergare tradiționale, înconjurând cei
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
o alegere în persoana lui Tiberius Gemelus un tânăr cu adevărat educat. Să sperăm că zeii vor fi însă buni cu noi. -Zeii sunt neângăduitori Simbinacus, spuse Pilat. Ei fac ce doresc, iar noi suntem doar niște păpuși trase de sforicele. Dacă zeii agită sforile...păpușile se agită și ele. Un timp nimeni nu spuse nimic. Tăcură cu toții savurând vinurile, nectarul sau sucurile de citrice. -Îmi permit să vă contrazic mărite, spuse centurionul Livius. Pilat îl privi uimit pe acesta. -Te
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
am face, înseamnă că nu ne putem exercita voința! Dacă e așa, ar trebui să ne sinucidem imediat fiindcă altcineva ne conduce viața împotriva voinței noastre. Așa că e mai bine să murim. Sclavii spre exemplu, sunt asemenea acestor păpuși cu sforicele. Stăpânul fiecăruia dintre ei are sforile în mână și acesta face ceea ce dorește cu aceștia. Ce înseamnă deci o viață fără speranța de a fi un om liber, fie el sclav sau asemenea unei păpuși cu sforicele? -Și totuși sclavii
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
acestor păpuși cu sforicele. Stăpânul fiecăruia dintre ei are sforile în mână și acesta face ceea ce dorește cu aceștia. Ce înseamnă deci o viață fără speranța de a fi un om liber, fie el sclav sau asemenea unei păpuși cu sforicele? -Și totuși sclavii nu se sinucid, spuse Rufus Serenus, care tăcuse până atunci. -Se agață de viață, spuse Pilat. Cât despre faptul că altcineva ne conduce viața, nu pot decât să spun că zeii probabil ne dau doar impresia că
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
introduse din nou în discuție. -E interesant ce spune Livius, spuse el. Asta ar însemna mai departe că dacă zeii ne-ar fi dat capacitatea să gândim împotriva lor atunci ei nu ne țin legați cu ațe ca păpușile cu sforicele ci suntem cumva liberi să gândim ceea ce dorim. -E o afirmație primejdioasă, nu vă gândiți? rosti Simbinacus cu o fină ironie, după care tăcu. -Te referi la pedepsele tribunalul Sacerdotal? -Nici pe departe, spuse Simbinacus ridicând din umeri. Conform afirmației
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
dorința de libertate când încearcă să fugă? replică el. Sclavii fugari au și o protectoare, pe Diana din Nemi de pe colina Aventin! Ați uitat? -Ar mai fi o posibilitate, spuse din nou Iocentus. Aceea că zeii ne țin legați de sforicele și fac din noi ce doresc, însă oricine se poate dezlega de sforicele cu un efort al voinței. Cine însă dă soluția cum să ne dezlegăm ca să fim liberi? Omul care ne-ar arăta cum să facem acest lucru ar
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
o protectoare, pe Diana din Nemi de pe colina Aventin! Ați uitat? -Ar mai fi o posibilitate, spuse din nou Iocentus. Aceea că zeii ne țin legați de sforicele și fac din noi ce doresc, însă oricine se poate dezlega de sforicele cu un efort al voinței. Cine însă dă soluția cum să ne dezlegăm ca să fim liberi? Omul care ne-ar arăta cum să facem acest lucru ar merita tot respectul nostru și deificarea lui. Pilat își plecă fruntea încurcat. Bău
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
mă striga și pe mine la gard, să iau masa cu ei. Măsuța lor joasă, cu trei picioare și cu 12 scăunele în jur, era aidoma Mesei Tăcerii a lui Brâncuși. Când răsturna Zoica mămăliga și o tăia cu aceeași sforicică, prinsă-n cui, o felie era a mea. Într-o vreme, tata mi-a înterzis să mai calc prin ograda lor, plină cu pomi fructiferi unde trona leagănul făurit de domnul Grecu de creanga unui salcâm uriaș, și unde eu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
aflau secretarul său Serah și arhiereul Anna. Se aflau cu toții în încăperea de lucru a arhiereului Caiafa unde cei trei discutau probleme și afaceri curente. Pe masă se aflau teancuri de monezi și hârtii, unele făcute sul și legate cu sforicele roșii, pecetluite, altele desfăcute și întinse spre a fi citite. Din când în când Serah scria, aproape absent, pe câte o filă, notațiile cerute de arhiereul Caiafa, după care terminând o făcea sul așezând-o lângă celelalte. Urmau sforicelele roșii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
cu sforicele roșii, pecetluite, altele desfăcute și întinse spre a fi citite. Din când în când Serah scria, aproape absent, pe câte o filă, notațiile cerute de arhiereul Caiafa, după care terminând o făcea sul așezând-o lângă celelalte. Urmau sforicelele roșii, ceara turnată peste nod, și inelul arhiereului Caiafa pus pe ceara fierbinte. Serah avea însă o stare de neliniște interioară care nu-i dădea pace de ceva vreme. Arhiereul observase aceasta de puțin timp, însă nu-l întrebase nimic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
că zeii vor fi însă buni cu noi! -Zeii sunt neîngăduitori magistre Simbinacus! spuse Ponțiu Pilat pe un ton pesimist. De aceea trebuie să le aducem jertfele cuvenite. Ei fac ce doresc, iar noi suntem doar niște păpuși trase de sforicele. Dacă zeii agită sforile... păpușile se agită și ele. Un timp nimeni nu spuse nimic.Tăcură cu toții savurând vinurile, nectarul sau sucurile de citrice aduse din abundență de slujitori. Deranjat, procuratorul Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru ca muzicanții
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
această viață? Căci orice am face, înseamnă că nu ne putem exercita voința singuri! Iar dacă e așa, ar trebui să facem ceva totuși fiindcă altcineva ne conduce viața împotriva voinței noastre. Sclavii spre exemplu, sunt asemenea acestor păpuși cu sforicele de care vorbiți. Stăpânul fiecăruia dintre ei are sforile în mână și acesta face ceea ce dorește cu aceștia. Ce înseamnă deci o viață fără speranța de a fi un om liber, fie el sclav sau om liber, asemenea acestor păpuși
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
vorbiți. Stăpânul fiecăruia dintre ei are sforile în mână și acesta face ceea ce dorește cu aceștia. Ce înseamnă deci o viață fără speranța de a fi un om liber, fie el sclav sau om liber, asemenea acestor păpuși mișcate prin sforicele, după cum spuneți? -Ar fi mai bine să te sinucizi dacă e așa, spuse cineva. Decât o viață în sclavie... -Și totuși sclavii nu se sinucid, interveni tânărul magistrat Rufus Serenus. -Se agață și ei de viață, spuse Ponțiu Pilat, puțin
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
semn cu mâna. -E interesant ce spune totuși Livius ilustre, spuse el. Asta ar însemna pe mai departe că dacă zeii ne-ar fi dat capacitatea să gândim împotriva lor atunci ei nu ne țin legați ca pe păpușile cu sforicele ci suntem cumva liberi să gândim ceea ce dorim noi înșine! Tăcură, fiecare privind într-un punct al său. Așteptau cu toții reacția procuratorului care avea dreptul de a hotărî împotriva unor asemenea afirmații. -Vorbiți! Vorbiți ceea ce gândiți, spuse procuratorul. N-aș
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
îi face pe sclavi să fie sclavi! răspunse Ponțiu Pilat. -Dar și abuzul! se facu auzit unul din tinerii magistrați. -Ar mai fi însă o posibilitate la ceea ce spune Livius, interveni iarăși Iocentus. Aceea că zeii ne țin legați de sforicele și fac din noi ce doresc, însă oricine se poate dezlega de sforicele cu un efort al voinței și gândirii sale. Cine însă dă soluția cum să ne dezlegăm ca să fim liberi? Cel care ne-ar arăta cum să facem
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
se facu auzit unul din tinerii magistrați. -Ar mai fi însă o posibilitate la ceea ce spune Livius, interveni iarăși Iocentus. Aceea că zeii ne țin legați de sforicele și fac din noi ce doresc, însă oricine se poate dezlega de sforicele cu un efort al voinței și gândirii sale. Cine însă dă soluția cum să ne dezlegăm ca să fim liberi? Cel care ne-ar arăta cum să facem acest lucru ar merita tot respectul nostru și glorificarea lui ca zeu. -A
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
o operațiune de forță: ea a fost acompaniată de îndrăznețe operațiuni mediologice, a căror crudă sagacitate ne-a fost înfățișată de dl. Grunsinski. Este imposibil să evanghelizezi fară să extirpi instrumentele memoriei indiene. De aici și interdicția queipus în Peru (sforicelele cu mesaje), controlul codexurilor pictografice în Mexic și deseori distrugerea lor. Fiindcă istoria mîntuirii creștine nu este compatibilă cu un spațiu fără sus și jos, fără început și sfîrșit al simbolizării aztece, spațiu iconic, polisemic, în acord cu o concepție
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
În brațe unuia dintre cei mai importanți editori din Paris, Dauriat, manuscrisul Margaretele, să-și ia măsuri pentru a verifica dacă acesta l-a deschis măcar, nu neapărat să-l fi citit, și să-l marcheze pe furiș cu o sforicică pătată cu cerneală. Atunci când Lucien se Întoarce să-l Întâlnească pe Dauriat pentru a-l Întreba dacă a luat o hotărâre, acesta Îi taie orice urmă de speranță de a fi publicat: „Mai Încape vorbă? spuse Dauriat lăsându-se pe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
german: — E doar un boboc, sărmanul, n-a mai apărut niciodată în public. — Da’ eu câte răni am primit până să obțin aceste tesserae? se revoltă Ganymedes. Lovește de câteva ori cu mâna peste bețișoarele de os legate cu o sforicică în jurul gâtului. Apucă unul și i-l vâră călărețului sub nas: — Vezi aici? E gravat numele meu. Răsucește bastonașul invers: — Uite! Citește! Pusio se chinuie în zadar să deslușească scrijeliturile. — Literele, știi ce înseamnă? — S... P... E... C... T..., silabisește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate, iar râsul prea zgomotos nu era de dorit, ni se tolera cel mult un surâs. N-aveam voie să punem coa tele pe masă, de altfel aveam coatele legate cu o sforicică în spate. Trebuia să stăm cu capul drept, să nu ne aplecăm niciodată peste farfurie. Îți mai aduci aminte câte ceva despre casa părin tească din București? — Era pe strada Gogu Cantacuzino la numărul 50. În veci nătate, pe strada Batiștei
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
înduioșau până la lacrimi... Erau prietenii fideli ai surorii mele, locuiau într-o colivie mare și păreau fericiți. Într-o zi, i-am confecționat pisicuței mele un voal de mireasă dintr-o perdea veche, iar în loc de beteală i-am atârnat o sforicică. Probabil că toaleta i-a displăcut pentru că s-a înfuriat și zdup! la colivia cu canari. Cu o labă lungă a des chis ușița și... să nu mai vorbim... Cu plânsete și ți pete, Suzanne a venit la mine, disperată
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate, iar râsul prea zgomotos nu era de dorit, ni se tolera cel mult un surâs. N-aveam voie să punem coa tele pe masă, de altfel aveam coatele legate cu o sforicică în spate. Trebuia să stăm cu capul drept, să nu ne aplecăm niciodată peste farfurie. Îți mai aduci aminte câte ceva despre casa părin tească din București? — Era pe strada Gogu Cantacuzino la numărul 50. În veci nătate, pe strada Batiștei
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
înduioșau până la lacrimi... Erau prietenii fideli ai surorii mele, locuiau într-o colivie mare și păreau fericiți. Într-o zi, i-am confecționat pisicuței mele un voal de mireasă dintr-o perdea veche, iar în loc de beteală i-am atârnat o sforicică. Probabil că toaleta i-a displăcut pentru că s-a înfuriat și zdup! la colivia cu canari. Cu o labă lungă a des chis ușița și... să nu mai vorbim... Cu plânsete și ți pete, Suzanne a venit la mine, disperată
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
acum liberă, între ghearele vulturești ale hoanghinei. Aii...! Credeam că-i vreo bocitoare, și când colo...! Nu-ți este rușine, femeie bătrână? Mizerabilo! Codoașo! Hoașco! o împroașcă Buletin, colorându-se rapid în obraji și pe la vârful nasului. I-a scos sforicica lu' Luci'! Umblă după moșmoade! O fi fermecătoare, boșoroaga! Farmazoană, vrăjitoare, băi! Șișcoaie! Ferească-ne Dumnezeu! șoptește Apostatul, stupindu-și în sân și dă să-și facă o cruce popească. Dar nu mai apucă s-o ducă la capăt... O
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
țișorii de lapte, dulci la pipăit și lucitori ca sideful. Își amintea cum i se clătinau și cum și-i scosese pe rând, legați cu câte o ațișoară de clanța ușii. Tata trân tea ușa, iar dintele rămânea atârnat de sforicică, mânjind-o cu un pic de sânge. Pipăi între degete, visător, osișoarele lustruite. Le atinse cu limba. Erau dulci și călduțe. Fuseseră odată trup din trupul lui. Deodată primi un telefon de la Ingrid, primul după luni de zile. „Vino la
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]