228 matches
-
de școală, cum se ridica și obiectivul se muta pe umbrela retrasă sub scaun, ce-și arăta subtil doar mânerul către lume. Pe măsură ce înainta pe culoarul autobuzului, perspectiva se schimba; la început, umbrela se zărea în profunzime, apoi corpul ei sfredelitor în aceleași culori se retrăgea tot mai mult sub scaun până la dispariția lui totală, moment în care se spărgea și coșmarul. Dar urmau altele și altele și ea înțelegea că numai consumarea, arderea și repetarea lor aveau căderea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aveau o vechime mai mare de 300 de ani, dar o consistență cât toate vârstele Lumii de la Facere până acum. Cineva a aruncat o piatră care a spart iluzia. Un hârleț uriaș a bătătorit cu latul mușuroiul iscat de hârlețul sfredelitor în pământul tinereții și regizorul a dictat prin portavoce: STOP FILMAREA! Proiectoarele s-au stins și actorii au plecat, fiecare prin șanțul lui, săpat dinainte. Continuă starea aceasta de beție, mă îndemna Mioara. Nu pot (eu vorbisem?), nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
scriere și tipărire. Despre toate astea am scris și am vorbit mai rar, Îndeosebi În interviuri, răspunzînd la Întrebări precis țintite sau În pledoarii despre accesul orbilor la cultură și mai cu seamă la educație, documente de multe ori destinate sfredelitor timpanelor bine capitonate ale autorităților. Am mai curtat tema În eseuri asupra unor creatori ai codificării și descifrării sistemelor de semne, asupra unor inventatori ai criptării și deznodării intimităților materiei. E prea puțin Însă, față de rolul pe care l-au
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
promenadei, așteptându-se să descopere doar virginul spațiului. Ceea ce găsește însă îi depășește complet frontierele (și așa destul de strâmte) ale imaginației: un alb pletos mușcă hotărât din pământ, în trena lui fixându-se două chipuri de localnici care, percepând căutătura sfredelitoare a polițistului, abandonează rapid timidul acces de revoltă și coboară în mulțime. Chipul omului legii se descompune realmente ca în desenele animate cu Tom și Jerry: falca refuză să mai zăvorască maxilarul superior, pleoapele explodează, brațele cad moale pe lângă albastra
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care aprovizionează, gătesc, fac ordine în casele lor și ale altora și vorbesc cu pricepere gospodărească despre prețuri, politicieni și VIP-urile de la televizor. Croncăne sudălmi retorice la adresa celor care nu le sunt pe plac și își rotesc regal privirile sfredelitoare prin autobuz. Ce nevoie au ele de cărți? mă întreb. Pentru ele, viața e așa cum se prezintă la televizor și așa cum o văd ele în piață. Restul e o prostie. O altă categorie a celor care se urcă din piață
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
apreciabil rodaj în lumea teatrului, nutrea s-ar zice o iluzie aiuritoare, pe care n-am putea-o aprecia decît fie ca un act histrionic, fie ca o "magie" cu diabolică alură și cîtuși de puțin ca o abdicare de la sfredelitoarea-i luciditate de "lup singuratic" ce reamintea, excedat, că "pînă și o fiară poate obosi". Astfel demonia virulentă a epocii se răsfrîngea în textul lui Bulgakov ca și-n bizarul său demers sub chipul unor fantasmări engramatice. Fiu rătăcitor, rebel
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
Oprea). Lui îi dedică un poem unde are, asemenea altor scriitori, ciudata bănuială că Mușina deține secretul veșniciei: "Sângele tău se îngroașă, prietenii mor sau dispar în / trecut. / Dar zâmbetul tău e veșnic, chiar și frica asezonată/ de o privire sfredelitoare." Spun asemenea altor scriitori pentru că un lucru asemănător observă și Ioana Pârvulescu în capitolul dedicat timpului din recentul volum Întoarcere în secolul 21. Într-o discuție cu Alexandru Mușina, autoarea se neliniștește teribil aflând că, în vreme ce - pentru ea - timpul s-
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
invitat și pe Porcmălniceanu?”. Pe o asemenea tonalitate, vădind inepuizabile inventivități sarcastice, o gîlgîire a umorii înciudate, scrierea lui Niculae Gheran prilejuiește o lectură savuroasă. De reținut că balanța d-sale lăuntrică nu înclină totuși spre mizantropie, spre nihilism. Însăși sfredelitoarea putere de observație precum și infatigabilul comentariu înflorat de tropi constituie o probă a unei mari vitalități corective. Resortul întregului discurs e o triere severă a specimenelor omenești întîlnite: „La Judecata de Apoi nu există cuvîntul noi, ci mai curînd oameni
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
cotidianul bulgar „Trud” („Munca”) și, judecând după consistența, documentarea și coerența sa, putem răsufla ușurați, cum se obișnuiește la moartea caprei vecinului, constatând că nici presa din Bulgaria nu stă mai bine decât cea din România. Ca dovadă, cea mai sfredelitoare întrebare ridicată de text este „care dintre cei doi [Lenin și Zinoviev] este pasiv și care activ”. Dincolo de aceste curiozități academice, pe jurnaliștii de la „Trud”, sau pe cei de la „Lumea”, care au preluat textul, simpla citare a numelui istoricului N.V.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
a lucrat-o pe traducerile, singurele atunci, ale lui Vladimir Streinu, Ion Vinea, Leon Levițchi, Dragoș Protopopescu a însemnat enorm pentru spectacolul lui Alexandru Tocilescu din 1985, de la „Bulandra". Energia și fermitatea lui Hamlet-Caramitru veneau și dintr-o limbă acută, sfredelitoare, așa cum erau faptele și realitatea ce o însoțeau. Îmi sună și azi, la fel de tare ca atunci, replica lui Caramitru și felul dramatic în care o spunea, ca o lamentație surdă și dureroasă a neputințelor personajului, dar și ale noastre, ale
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
e dragă cealaltă, iar revolta lui împotriva ungurului și a limbii ungurești a fost o comedie.” Odată cu luarea în primire a biroului de muniții din Lunca, lucrurile se complică iremediabil, pe toate fronturile. Ochii țărăncuței unguroaice pătrund - întocmai precum lumina sfredelitoare a reflectorului - în cămăruța cea mai ascunsă a sufletului lui Bologa, fără ca el să se poată împotrivi, făcându-l să se simtă iarăși „timid și zăpăcit, întâia oară în război.” În ceasul al doisprezecelea, farmecele Ilonei nu-l vor împiedica
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
fost noblețea și frumusețea chipului ei; o mare forță spirituală părea să-i fi modelat fruntea lată și dezgolită, gura energică și binevoitoare totodată și mai ales ochii, foarte mari și foarte adânci care îți rețineau atenția prin inteligența lor sfredelitoare. Îmi amintesc că era îmbrăcată cu o fustă gri și cu un pulover verde închis. Când vorbea, își ținea pe genunchi mîinile scurte și robuste. Totul la ea dădea impresia de forță masivă, o forță de stâncă. Mi-a spus
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
Lille că una era să fim la zi cu referințele culturale occidentale și altceva (in)adaptarea la mizeriile bolșevismului ceaușist. Revin. Printre multele remușcări pe care mi le-a turnat în suflet moartea maică-mii, asta a rămas cea mai sfredelitoare: că mai toate pachetele, pungile și plasele pentru care ea stătea ore de-a rîndul la coadă, în ploaie, arșiță sau ninsoare, noi le spulberam fără ezitare la o masă cu amicii. Când venea, săraca, a doua zi și vedea
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
11:00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din București, să vă convingeți încă o dată de talentul actorului Marius Manole, care interpretează rolul medicului din „Două nuvele", opera originală și surprinzătoare a lui Mihail Bulgakov, un amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor. Audiția producției „Două nuvele" de Mihail Bulgakov - "Ștergarul cu cocoș" și "Beregata de oțel" -, care a primit „Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013", la
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
în perioada când a fost interzis de către puterea sovietică, traiul la limita supraviețuirii și tot zbuciumul personal aveau să-și pună, fără îndoială, amprenta asupra unei opere originale și surprinzătoare, rod al unei imaginații extraordinare, amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor.
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
Nu mai țin minte mare lucru. Lacrimile mi-au inundat ochii, inima mi-a astupat urechile cu bubuitul ei. Pe urmă, a fost povestea lui Gheorghe Dinică. Gellu Naum al lui a devenit și al meu. Vrăjitorul mut cu uitătura sfredelitoare. Filozoful. Deschizătorul de lumi. Era într-un început de martie, la Brașov. Ningea, si Gheorghe Dinică se strecura printre fulgi rostind pasaje întregi din Nepotul lui Rameau tradus de Gellu Naum, succesul lui, al lui David Esrig și Marin Moraru
Robinson e singur singur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4076_a_5401]
-
ani, după ardența nevoii. În primăveri dăruiai înflorire căutării, diminețile se căscau în plecări. Și eu tot te iubeam, cu inima larg deschisă, încăpătoare până la zguduire. Și m-au sugrumat în răsucire tăcerile. A rămas deschisă privirea înlăuntru, săgetătoare și sfredelitoare. Și m-am făcut cuțit. Speram să tai cu înțelepciune dumicații orelor. Pentru fericire nu există garanții. M-am trezit despicată între gol și preaplin, eternă poveste, căci te iubesc nesfârșit. Dragostea își e suficientă sieși? Modelează-mă, foc sacru
FOCUL SACRU de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382846_a_384175]
-
Palestina, Iudeea și Samaria. Simon se afla, deseori, pe urma pașilor lor din bătătura vreunui sat. În miezul zilei era o tihnă deplină În sat, sfîșiată uneori de lătrat de cîine sau de behăitul oilor. Ca, deodată, să răzbată voci, sfredelitoare și năvalnice, cam Îngînate; erau apostolii, cățărați pe cîte un butoi, propovăduind desăvîrșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptîndu-i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fiare sălbatice, deși cîțiva dintre ei rămăseseră, totuși, de strajă, la intrarea În grotă, cît durau pregătirile hecatombei, la care mulțimea, gloata păgînilor, avea curînd să se desfete. 6. Și iar veniră cu torțe, care luminau altcumva grota, parcă mai sfredelitor, veniră cu cîntări și psalmi; copiii purtau făclii și icoane, iar peștera vuia de cîntările lor pioase, de rugăciunile lor, răsunau vocile preoților, glasurile copiilor, ale băieților Îmbrăcați În alb, aidoma unui cor de Îngeri. De Îndată grota se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nu biruia lumina torțelor, Însă adîncurile adîncoase erau aievea În cugetul lor treaz de lunatici: auzea cum se surpa piatra sub tălpile goale ale acelora care-l purtau, cum se prăvăleau pietrele, sărind de pe o stîncă pe alta, ciocnindu-se sfredelitor și năprasnic, apoi tot mai domol și mai depărtat, zgomotul dispărînd Într-un ecou al cărui sunet nu Înceta, ci se stingea, căci nu atingea străfundurile de nepătruns, ca și cugetul lor treaz-ațipit. Poate era vis ori nălucire a cugetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
spre galeria Îngustă a grotei, așteptînd parcă să-i vină rîndul ținîndu-l În brațe pe Kitmir cel cu ochi brumării. 9. Dinspre fundătură venea o lumină pîlpîitoare, cea din străfundul galeriei, mai degrabă presimțită, iar cea din fața sa, tot mai sfredelitoare, care răzbătea printre dinții tăioși ai fălcii lui Polifem, uriași și cu strungăreață, căci lucrurile stăteau de bună seamă astfel: aceea era vechea intrare În peșteră, Își amintea bine, ca și de povestea pe care i-o spusese Ioan, cuviosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Butler, un Amory Blaine... - Ăsta cine-i? a Întrebat bănuitor omul cel scund. - Păi... a răspuns Amory, e... e un personaj intelectual nu prea cunoscut-deocamdată. Bărbatul scund și-a slobozit din nou râsul forțat, dar a Încetat brusc când privirea sfredelitoare a lui Amory s-a Îndreptat către el. - De ce râdeți? - De intelectualii ăștia... - Înțelegeți semnificația cuvântului? - Păi, de obicei Înseamnă... - Întotdeauna Înseamnă inteligent și bine educat, l-a Întrerupt Amory. Înseamnă a poseda o cunoaștere activă a experienței rasei. Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a căzut zdrobit /întunericul”, iar lumina a triumfat. Pașii antitetici: aici - dincolo, lumina - întunericul, clipa lucidității (dacă luăm în calcul și vibrațiile consonantice ale slavonismelor: „răscoli”, „zdrobi”, „prag”) se revarsă, conștient (în subconștient, gândind la negativul incertitudinii „nu știu cine...”), asupra timpului sfredelitor. Felicitări autorului! Aleasă prețuire, traducătorilor: Alina Popa, Lidia Vianu, Mariana Zavati Gardner, Jacqueline Gardner, Alina Cheșcă (versiunea poemelor în limba engleză) și Radu Andrei, Elena Mihaela Blejdea-Popescu (versiunea poemelor în limba franceză)! Livia CIUPERCĂ Craiova 8 august 2013 Referință Bibliografică
SEMNAL EDITORIAL: „NUNTA CUVINTELOR” de LIVIA CIUPERCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364315_a_365644]
-
a căzut zdrobit /întunericul”, iar lumina a triumfat. Pașii antitetici: aici - dincolo, lumina - întunericul, clipa lucidității (dacă luăm în calcul și vibrațiile consonantice ale slavonismelor: „răscoli”, „zdrobi”, „prag”) se revarsă, conștient (în subconștient, gândind la negativul incertitudinii „nu știu cine...”), asupra timpului sfredelitor. Apoteoza cerculuidevine ilustrare a poemului clepsidră, frazare apoteotică, „aprins” - înflăcărat cânt - ca o deschidere înspre culmile atotcuprinzătoare, ca o revărsare înspre totul-tot, străluminare înspre-acel corolaral împlinirii celeste. Torturante sunt „triburile gândurilor”, a gândului gând vatră a logicului, „cârduri de gânduri
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
asurzitoare / scuturat de foc / din glob în glob /până peste marea / noapte care trece...”( Și eu tot un ochi sunt), înțelegând proiecția unui ochi, posibil, ciclopic, care privește, deopotrivă, timpul și veșnicia. O proiecție-transfigurare, prin ardere, prin aprindere - consonante sonor sfredelitoare (Quinta essentia, Un mare vis), active, vibrante. Ca și la Blaga, limbajul poetic negulescian este întrețesut de metafore stilizate: „M-am întâlnit /într-o domnie /cu zborul nopții / mai fierbinte / decât trăsnetele...” (Într-o domnie) - prin adâncirea-n misterul unei
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]