87 matches
-
infarct: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 39. Embolii pulmonare. 40. Canalul arterial permeabil: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomia chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 41. Coarctația de aortă: - indicații pentru angioplastie - indicații chirurgicale - strategie anatomo-chirurgicală - tehnici chirurgicale 42. Shunturi pulmonaro-sistemice. 43. Stenoza valvulară pulmonară: - valvuloplastie - valvulotomie 44. Defectul septal atrial: - diagnostic - clasificare - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale 45. Canalul atrio-ventricular complet: - diagnostic - indicație chirurgicală - strategie anatomo-chirurgicală - tehnici chirurgicale 46. Drenajul venos pulmonar aberant: - diagnostic - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale 47. Defectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
și oximetria - efectuare și interpretare D.1.5. Testele de provocare bronșică D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie: efectuare și interpretare D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii - interpretare D.1.8. Măsurarea gradului de "shunt" D.1.9. Polisomnografia D.2. ALTE PROCEDURI D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie D.2.3. Sputa indusă D.2.4. Analiza sputei D.2.5. Intradermoreacția la PPD D.2.6. Testare cutanată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
și oximetria - efectuare și interpretare D.1.5. Testele de provocare bronșică D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie: efectuare și interpretare D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii - interpretare D.1.8. Măsurarea gradului de "shunt" D.1.9. Polisomnografia D.2. ALTE PROCEDURI D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie D.2.3. Sputa indusă D.2.4. Analiza sputei D.2.5. Intradermoreacția la PPD D.2.6. Testare cutanată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
infarct: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 39. Embolii pulmonare. 40. Canalul arterial permeabil: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomia chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 41. Coarctația de aortă: - indicații pentru angioplastie - indicații chirurgicale - strategie anatomo-chirurgicală - tehnici chirurgicale 42. Shunturi pulmonaro-sistemice. 43. Stenoza valvulară pulmonară: - valvuloplastie - valvulotomie 44. Defectul septal atrial: - diagnostic - clasificare - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale 45. Canalul atrio-ventricular complet: - diagnostic - indicație chirurgicală - strategie anatomo-chirurgicală - tehnici chirurgicale 46. Drenajul venos pulmonar aberant: - diagnostic - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale 47. Defectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
colonii microbiene din proba semicantitativa, însămânțata de pe vârful materialului endovascular și hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ Observații: Infecția intravasculara unde hemocultura este pozitivă se considera infecție sangvină microbiologic dovedită. Infecțiile vasculare din zona graftului, shuntului, fistulei sau canulei în cazul în care hemocultura este negativă sunt considerate infecții sanghine în relație cu cateter vascular central. b) Endocardita de vâlvă (naturală sau artificială) ... Din criteriile de mai jos cel puțin unul trebuie să fie prezent: Criteriul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvată cazului Observații: Meningita nou născutului se considera nosocomiala cu excepția situației în care sunt dovezi pentru transmiterea tranplacentara. Meningoencefalita este considerată meningita. Abcesul spinal asociat cu meningita este încadrat că meningita. Infecția după shunt se considera infecție de plaga cu condiția ca apare într-un interval de un an. c) Abces spinal fără meningita ... Pentru diagnostic necesită prezenta a cel puțin un criteriu din următoarele: Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultură microbiană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
scădea în fibromialgie. Studii histologice ale țesutului conjuמctiv subcutanat au demonstrat modificări în numărul și compoziția terminațiilor nervoase senzoriale din acest strat. La bolnave de fibromialgie numărul unor terminații nervoase senzoriale din piele crește foarte mult în vecinătatea așa numitelor shunturi arteriolă-venulă AVS, fiind implicate în reglarea irigării țesutului conjunctiv subcutanat . Shunturile menționate sunt comunicări vasculare între arteriole și venule și permit reglarea temperaturii în stratul histologic respectiv. Se presupune că tulburările frecvente în sensibilitatea la rece sau la cald observate
Fibromialgie () [Corola-website/Science/334231_a_335560]
-
în cursul intervențiilor de by-pass (situație devenită rutină în unele instituții, fiind facil de realizat datorită similarităților tehnologice dintre aparatura de by-pass cardiopulmonar și cea de dializă). Complicațiile ischemice după by-pass sunt mai frecvente la pacienții uremici, iar fenomenul de shunt prin fistula arterio-venoasă a fost incriminat ca posibilă explicație pentru acestea. Totuși, într-un studiu examinând consumul de oxigen în cursul operațiilor de by-pass, s-a arătat că pacienții hemodializați cu fistula arterio-venoasă funcțională prezentau un consum de oxigen similar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
manifestările clinice ale endocarditei infecțioase sunt dependente de răspunsul imun al gazdei la microorganismul infectant. Pentru apariția și dezvoltarea enodarditei infecțioase condiția inițială necesară este reprezentată de afectarea endotelială sau endocardiacă. Leziunile pot fi provocate de insuficiențe sau stenoze valvulare, shunturi care crează o presiune crescută a jetului de sânge, traumatisme (sau microtraumatisme), operații, corpi străini etc. Aderența plachetelor sanguine la endoteliul afectat duce la apariția unui agregat fibrino-plachetar, inițial de dimensiuni mici și steril, așa-numita endocardită trombotică abacteriană, care
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
defect de sept ventricular, cardiomiopatie hipertrofica obstructivă, coarctație de aortă și altele. Protezele valvulare, atât cele mecanice cât și cele biologice, sunt predispuse la infecții, precum și alți corpi străini cum ar fi cateterele venoase centrale, sondele de pace-maker, porturi intravenoase, shunturi atrioventriculare. Defectul de sept ventricular constituie un factor de risc înalt de endocardită, defectele de sept atrial de tip ostium secundum sau foramen ovale patent nu presupun același risc. Toți pacienții cu leziuni de risc ar trebui sa fie tratați
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
a fi vizualizate și venele și sinusurile cavernoase în cursul aceleiași examinări dacă este vorba de leziuni cu potențial invaziv. Trebuie vizualizate și venele jugulare (în cazul unor obstrucții) și arterele carotide externe (mai ales dacă se pun probleme de: shunturi - MOYA-MOYA -, anevrisme gigante sau inoperabile, anevrismele spirale sau displazice ale Arterei Cerebrale Medii, anevrisme cavernoase, malformații arterio-venoase ale creierului extinse la suprafața creierului, suferințe vasculare durale ca posibilă cauză de HSA, hemoragia subarahnoidiană post-partum) (107). CATETERE, MĂSURĂTORI și MATERIALE Diametrul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
acest timp pacientul vorbește și mișcă membrul superior și inferior contralateral. Dacă nu apar modificări ale stării de conștiență și de motilitate, se consideră că EAC se poate desfășura în siguranță cu arterele clampate; dacă apar modificări trebuie folosit un shunt care să asigure perfuzia cerebrală în timpul operației. Dezavantajul major al anesteziei loco-regionale este faptul că pacientul poate deveni anxios și interfera cu actul operator. Anestezia generală este metoda cea mai folosită la ora actuală. În afara confortului chirurgical superior oferit, se
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
a acestora. Menținerea unui flux cerebral adecvat în timpul clampării este esențială pentru rezultatul final al operației. În cazul folosirii anesteziei locale, evaluarea acestuia este simplă și a fost deja descrisă. În cazul folosirii anesteziei generale, mulți chirurgi preferă folosirea unui shunt pentru asigurarea unui flux sanguin corect. Utilizarea acestuia face însă EAC mai dificilă, din cauza vizibilitătii limitate atât la nivelul zonei propriu-zise de endarterectomie cât și a capătului distal al acesteia, ceea ce predispune la o serie de complicații. Acestea sunt reprezentate
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
uzitată metodă este de a asigura un flux retrograd cu o presiune de peste 25-40 mmHg, ceea ce ar asigura o perfuzie cerebrală satisfăcătoare pe durata clampării [29-31]. Se consideră așadar că un pacient cu „back flow” carotidian corespunzător nu necesită folosirea shuntului [31]. Incizia arterială se începe pe partea postero-laterală a ACC, proximal de leziune, și se prelungește distal prin placa de aterom la nivelul ACI distal de leziune. Se montează shunt-ul sau, după caz, se trece direct la endarterectomie. Planul corect
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
Indicații tratament Gamma-Knife Date cumulative la nivel mondial - MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE CEREBRALE Malformațiile arterio-venoase sunt constituite din vase de sânge anormale ce produc conexiuni patologice între arterele cerebrale și venele de drenaj (fig. 4.173). Prin aceste malformații considerate congenitale, adevărate „shunturi” între artere și vene, sângele este deviat de la parcursul său natural prin capilare, lipsind astfel țesutul cerebral de principiile nutritive și oxigenul necesar unei activități normale. Datorită structurii anormale a acestor vase sangvine, precum și a debitului relativ crescut al sângelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizate în orbită, în canalul optic, cu sau fără extindere intracraniană. Clinic se manifestă prin exoftalmie, scăderea unilaterală progresivă a acuității vizuale, ptoză palpebrală, diplopie. Pot apare pierderi tranzitorii de vedere. Obiectiv se constată triada: pierderea vederii, atrofie optică și shunturi optociliare (fig. 4.234). Meningioamele intraorbitale „en plaque” determină hiperostoză adiacentă. Tratamentul este diferit în funcție de gradul de interesare a vederii. Dacă acuitatea vizuală este normală, se recomandă observație clinică riguroasă. În cazul scăderii vederii se aplică radioterapie convențională. Tratamentul chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un tablou caracteristic [10]. DEFECTUL SEPTAL ATRIAL Defectul septal atrial este o comunicare printr-un defect congenital la nivelul septului interatrial, ca urmare a lipsei de dezvoltare completă a formațiunilor embriologice care dau naștere acestui sept. Această comunicare realizează un shunt între circulația sistemică și cea pulmonară [10, 20]. Este o malformație cardiacă relativ frecventă care permite supraviețuiri îndelungate comparativ cu alte cardiopatii congenitale. Are o predominanță netă la sexul feminin, alte boli asociate cu DSA fiind: trisomia 21, sindromul Ellis
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vizualizarea mai clară a septului interatrial și poate fi utilizată în condițiile tentativei de rezolvare intervențională (dispozitiv de închidere). 4. Explorările invazive (cateterismul cardiac și angiocardiografia) pun în evidență comunicarea interatrială prin trecerea sondei din atriul drept în atriul stâng, shuntul atrial fiind pus în evidență prin oximetrie. Se pot calcula, de asemenea, presiunile din AD, VD, AP, capilarele pulmonare putându-se evidenția de asemenea valoarea cantitativă a shuntului. Se apreciază, de asemenea, calitativ și cantitativ aspectul circulației pulmonare, prezența drenajului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
evidență comunicarea interatrială prin trecerea sondei din atriul drept în atriul stâng, shuntul atrial fiind pus în evidență prin oximetrie. Se pot calcula, de asemenea, presiunile din AD, VD, AP, capilarele pulmonare putându-se evidenția de asemenea valoarea cantitativă a shuntului. Se apreciază, de asemenea, calitativ și cantitativ aspectul circulației pulmonare, prezența drenajului venos pulmonar aberant. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o boală cardiovasculară congenitală caracterizată prin existența unui orificiu de comunicare la nivelul septului interventricular care determină
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de asemenea, calitativ și cantitativ aspectul circulației pulmonare, prezența drenajului venos pulmonar aberant. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o boală cardiovasculară congenitală caracterizată prin existența unui orificiu de comunicare la nivelul septului interventricular care determină apariția unui shunt [10]. Este una dintre cele mai frecvente cardiopatii congenitale la copil, apărând într-o proporție de 20-25% izolată, iar dacă DSV apare asociat cu alte malformații cardiace, frecvența sa poate atinge 50% din totalul malformațiilor cardiace. Frecvența cu care se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
patului subunghial. Poziția ghemuită după eforturi fizice apare după vârsta de 2 ani, echivalentul acesteia la sugar fiind poziția genupectorală. Prin aceste poziții pe care le adoptă bolnavii diminuă întoarcerea venoasă sistemică, crește rezistența arterială sistemică, care concură la diminuarea shuntului D-S. 4. Sunt, de asemenea, caracteristice episoadele hipoxice (hypoxic spells), în cursul cărora cianoza se accentuează, putându-se produce tulburări nervoase grave - pierderea cunoștinței, accese convulsive, abcese cerebrale, putând chiar surveni uneori moartea. Se asociază tulburări de creștere, îndeosebi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular stâng, pulsații arteriale periferice anormal de ample și egale la toate nivelele, tensiunea arterială diferențială mare ce crește în cursul efortului [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma poate fi normală în caz de shunt mic sau apar semne de supraîncărcare diastolică a VS și hipertrofie AS dacă shunt-ul este mare. În caz de HTP mare apar semne de supraîncărcare ventriculară dreaptă. 2. Radiologic se pune în evidență un cord normal sau ușor mărit în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de supraîncărcare diastolică a VS și hipertrofie AS dacă shunt-ul este mare. În caz de HTP mare apar semne de supraîncărcare ventriculară dreaptă. 2. Radiologic se pune în evidență un cord normal sau ușor mărit în dimensiuni. Dacă există un shunt mare, cu durată lungă de evoluție, apare o cardiomegalie determinată de dilatarea cordului stâng. Circulația pulmonară este crescută atât hilar cât și la periferie, cu hiluri mărite și uneori pulsatile. 3. Ecocardiografia poate să pună în evidență canalul arterial, examenul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulmonară crescută apare din copilărie, dar uneori poate fi prezentă de la naștere. Sindromul sau complexul Eisenmenger a fost descris pentru prima dată de Paul Wood, fiind definit ca boala pulmonară vasculară obstructivă care se dezvoltă ca o consecință a unui shunt larg, preexistent, stânga-dreapta, astfel încât presiunea arterială pulmonară atinge valoarea celei sistemice și direcția shunt-ului devine bidirecțională sau dreapta-stânga [10]. SIMPTOMATOLOGIE Variabilă, fiind frecvent prezente episoadele cianotice, palpitații (fibrilație/flutter atrial, tahicardie ventriculară), hemoptizii, tromboembolism pulmonar, angină, sincopă, endocardită bacteriană, insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mult de 75% din aceste DSA se închid spontan înainte de vârsta de 18 luni [7]. În prezența semnelor de insuficiență cardiacă greu tratabilă, DSA poate fi închis chirurgical înaintea vârstei de 1 an. Indicația chirurgicală se pune în prezența unui shunt S-D cu un raport Qp/Qs de 1,5:1 sau mai mare. Indicație chirurgicală relativă : raport Qp/Qs < 1,5, cu antecedente de embolie paradoxală și AVC. Contraindicație chirurgicală - rezistențe vasculare pulmonare PVR>10U/m2 Momentul operator optim
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]