30 matches
-
Inchiziție a plăcerii. Dar Sibaris e o cetate incapabilă de martiri. Aici viața se scurge fără eroism și fără sînge. Cine suferă e alungat. Disprețuit. Nu sînt martiri pentru că nimeni nu se obosește să Înalțe ruguri. Nici să țină minte. Sibariții trăiesc după aceeași lege ca lotofagii (numai că În loc să stea pe țărm, se retrag Între zidurile Înăbușite de glicină). Totul e imediat și iremediabil uitat după ce a trecut. Bețiile cu parfum se țin lanț, bucuriile sînt despuiate, obținute fără dragoste
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
simte nevoia să se distrugă, pentru că implică efortul cel mai mic. Moartea vine Încet și cu ochi somnoroși din plăcerea tot mai fadă, ca o sinucidere prin aglomerare de flori Într-o cameră. Ca un surîs. Din instinct de conservare, sibaritul se azvîrle cu recunoștință Într-o ultimă beție artificială. Se Înconjoară singur de golul de care se teme și și-l fixează ca un laț de gît. Cetatea se umple treptat de cadavre Îmbrăcate somptuos ce se descompun În căldura
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În timp. Nu există Munte. Și nu există zei aici. Singurul zeu este Plăcerea, dar el moare Împreună cu credincioșii săi, amestecîndu-se printre cadavrele lor care zac și putrezesc Între flori inutile, neînchise În nici o piramidă. La ce le-ar trebui sibariților piramide? Ei au renunțat la eternitate În schimbul plăcerii. Și, dealtfel, nimeni nu s-a gîndit vreodată să Înalțe o piramidă În grădini luxuriante, cu vegetație desfrînată. Piramidele aparțin unui spirit ce a Întîlnit deșertul și se teme de el. Ciorchinii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
plăcere, împreună cu prietenii săi, balurile mascate. În acest mediu își făcuse apariția cu puțin timp în urmă cancanul, un dans adoptat din speluncile cu renume îndoielnic din afara Parisului, adus, se zicea, de soldați din Algeria. Așa-numita „Jeunesse dorée”, tineretul sibarit care apăruse după revoluția liberală din iulie 1830, a descoperit dansul în mijlocul unei societăți interlope de care dorise să se apropie, demonstrându-și astfel un fel de solidaritate cu clasele de jos. Se spune că La Battue, un om sărman
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
de gura lumii”. Despre Mimi Brănescu, Gorzo remarca că „e în elementul lui în rolul proxenetului semirespectabil cu care eroina a făcut un copil: știe să-și folosească fața și corpul astfel încît acestea să emane sațietatea descompusă a unui sibarit”. Criticul Andrei Gorzo a apreciat filmul a fi „mai mult un exercițiu de ucenic-cineast decît un produs cinematografic consistent, dar nu e o rușine”, întregul proces al realizării fiind marcat de incertitudine. În consecință, mult material din versiunea originală a
Periferic (film din 2011) () [Corola-website/Science/332216_a_333545]