48 matches
-
în miezul Europei, în țările coroanei habsburgice până la Marea Adriatică. C-un cuvânt în loc de-a desfășura activitatea înlăuntru, ochii vecinului nostru sunt pironiți cu flămângiune asupra Apusului, cercurile culte umplu golul sufletesc cu fantasmagoria unui imperiu care ar ajunge de la Sibir până sub zidurile Veneției și apoi mai departe... tot mai departe."146 Lăcomie care va trece intactă în visurile "revoluției mondiale" bolșevice, cum se va vedea. Chestiune de mistică mitologică, departe o orice creștinism, a prezis poetul, rușii făcând, din
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Industriei Textile și Pielărie 14. Ciorapi bărbătești mii buc. Departamentul Industriei Textile și Pielărie 15. Ciorapi pentru femei Departamentul Industriei Textile din care: - ciorapi-pantalon mii per. și Pielărie 16. Prosoape mii mp Departamentul Industriei Textile și Pielărie 17. Finet, diftină, sibir, barchet mii mp Departamentul Industriei Textile și Pielărie 18. Stofă (palton, pardesiu, rochii și costume) mii mp Departamentul Industriei Textile și Pielărie 19. Vată medicinală tone Departamentul Industriei Textile. și Pielărie 20. Perdele mii mp Departamentul Industriei Textile și Pielărie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
posibil film! ŤMihnea și Baba zdrobește în copitele calului propriile-i neîmpliniri, impunându-se prin cavalcada grandioasă cu care se încheie, și de la înălțimea căreia nu va mai coborîť. Comparat cu Charles d'Orléans, sau Dostoievski (în poemul Pohod na Sibir), Alecsandri e văzut bine instalat la gura sobei, sau parcurgând în sanie, bine încotoșmănit, peisaje hibernale neagresive"; Eminescu - un Hyperion suferind de jalea unei eternități care e cea a morții; Macedonski - pus pieziș în fața destinului - un clasic cu puncte forte
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
a ieși din anonimat, pastelul petrecându-se între poet și modificările sezoniere - este excesiv să-i reproșăm platitudinea de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel de pastel ar putea fi Pohod na Sibir - poem poate mai tardiv, cuprins în foarte discursivele Legende, de prin 1871-1872. E vorba de o compoziție fantasmatică, plecând probabil de la o litografie a vremii, despre surghiuniții în Siberia. Cunoaștem surghiunul "Decembriștilor" - mulți dintre ei de familie nobilă -, dar și
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
discursului versificat e prezentă de la început, și se întețește din vreme în vreme; după zburdaticii bașchiri vin 16 versuri avocățești ("amorul sfânt de țară", "un dor de libertate" etc.). Pe neașteptate, un distih: "Câți au format grozavul șir,/ Pohodul na Sibir!" - se salvează din platitudine prin simplă enunțare. Apoi platul marș este reluat. Curios este gestul unui comandant, care încrustează numărul celor căzuți de la ultima etapă pe biciul său, cu gestul unui cioban mioritic: Un comandant, aprig călău, I-adună ca
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
neapăratul punct terminus. Rămâi visător la gândul că Lenin și Stalin, surghiuniți și ei în Siberia, la începutul secolului XX, dispuneau de o cabană și de arme pentru a vâna, precum și de alte înlesniri... Ultimele trei strofe din Pohod na Sibir te răpesc pe aripile coșmarului lor și-ți dau impresia că ai citit un poem de seamă: Ei dorm adânc! ș-al nopței vânt Cu șuier viscolește; Ei dorm adânc; și pe pământ Mereu troianul crește. Și stelele, privind la
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
unor caracterizări valabile doar în unele cazuri. Așa se întâmplă cu teroarea "de fenomenul boreal", apropiat de "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic". Asemenea frisoane de mediteranean va fi resimțit Alcsandri în reveria sa coșmardescă din Pohod na Sibir - unde, fără s-o spună nicăieri, pare a retrăi mărturii asupra Marii Armate decimate a lui Napoleon retrăgându-se din Rusia... Dar în pastelurile propriu-zise, lucrurile stau altfel; nicăieri iarna, gerul, crivățul nu-l amenință direct pe Eul liric - el
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
și tipologic al formelor detenției - centrate, în cazul scriitorilor, pe detenția politică: de la brutalele represiuni medievale la detenția de lux a memorandiștilor români din Imperiul habsburgic și a antidinasticilor din Regat (precum N. T. Orășanu), pînă la teribilul pohod na Sibir rezervat anarhiștilor din Imperiul Țarist, pentru a ajunge, trecînd prin detențiile soft ale militanților socialiști, la procesul ziariștilor colaboraționiști din 1919, la detențiile politice interbelice de la Văcărești, la internările militanților legionari de după asasinarea lui I. G. Duca sau la cele
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
a nu avea sfârșit, Frigul și scheletul său. M. Ivănescu oferă o structură nu mai puțin durabilă acestei senzații termice - dar fără nici o asemănare cu spaima de ger a lui Vasile Alecsandri (al cărei apogeu e reprezentat de Pohod na Sibir). Sibianul de adopțiune nu manifestă teamă, ci o atracție contemplativă față de acest fenomen meteorologic. El alătură măreția frigului (ca să citez titlul unei culegeri de poeme a lui Nichita Stănescu, editată în 1972) de o altă grandoare - cea a catedralelor! Pe
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
și mâini cu lanțuri, escortat de 2 călărași. Călărașii au avut ordin să-l poarte prin toate comunele unde aveau hârtii de dat pe la primării, astfel că percursul a fost de peste 5 poștii. Aceasta e chiar uvertura operei Pahod na Sibir!! Pretinde-vor niște Adunări alese în asemenea condițiuni că sunt espresiunea adevărată a țării? Constatăm că suntem în plină revoluție de sus. Condiția de existență a unei societăți omenești este paza legii pozitive. Când în alte țări ori în alți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un „deci” - deci... Majoritatea țăranilor a rămas pe loc, chiar și la al doilea refugiu, cel din ’44. - Atunci? Te considerai sărac? N-ai fost destul-de: te-au ridicat și pe tine rusovieticii; te-au pohodit și pe tine na Sibir... - Dac-ar avea Basarabeanul mintea Românului ceai’ de pe urmă!, a râs tata. Hai să zicem că am zăbovit cu plecatul În primul refugiu și din pricina casei. - Care casă? Dar noi n-aveam o casă a noastră! - Cum, n-aveam?, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-s preceptorii? Cine jăndarii? Cine slujbașii mai măricei, cu lefuri mari, de trimăși În colònii? Neghina, pleava, drojdia, scursura de la ei din Regat! Care cum face o poznă la ei, pentru care ar trebui să Înfunde pușcăria - pașol na Rumânskii Sibir! În loc să-i vâre la ocnă, la ei, de răi, ni-i trimete nouă, de buni, oameni buni! Da’ ci-i pământu nostru al Moldovei, dom’țători: groapă di gunoi? umblătoare? Da uită-te la ei cum ne vin când ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
săracele și le-au trimăs la pohodit siberiile; și tot așa, de săracii călugări de la Curchi: unul nu s-a mai Întors din cei tunși și rași și dezbrăcați și bătuți cu nagaica și cu tocul naganului și pohodiți na sibir - cei pe care i-am colindat, sunt ascunșii și fugiții și trecuții dincolo de Prut. Și mai aud că ce sărace au mai rămas mănăstirile noastre bogate, după ce le-au jăcuit și stricat și pângărit Tătarii de ruși, acum trei ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu atât Își păstrează mai bine limba, obiceiurile - ai exemplul românei față de latină. Pe loc, În spurcăciunea aceea de Maldavskaia Ésésésér, nici vorbă de „specific național” - care specific: maldaviniesc? Iar dacă Încearcă să spună că ei sunt ceea ce sunt - na Sibir cu ei, pentru... naționalism burghez... - ... și moșieresc, să nu uiți, zice tata. Și regalisto-fașist... - Ai auzit, la radio Chișinău, ce limbă le-au impus să vorbească, să gândească: o limbă care nu există! Comisarii au fabricat-o! - Dimpreună cu tovarășele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lor vreun rău. La mai bine de doi ani de la sosirea ei la Chicago, Floare a primit de acasă o scrisoare unde se spunea că venise veste de la omul ei, căzut prins la ruși și dus tare departe, În țara Sibir. Trăiește, lucră și-i sănătos. Întreabă de ea. I-au scris tot ce știau. Altă bătaie de cap acum pentru stăpîna pensiunii: să caute Siberia. CÎnd i-au arătat-o polonezii mergînd cu bățul pe hartă tot spre vest, a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
i-a fost să se hotărască să o ia spre asfințit. Gar diștii roșii Îl Îndemnau să meargă cu ei spre soare răsare: „Tot pămîntul e al nostru!“ - proclamau ei, trăgînd cu pistoalele În aer. Numai că așa fusese la Sibir pămîntul de cînd lumea, al cui voia și al cui nu-l răbda, neted, gras, nesfîrșit, sorbindu-te În Întinderea lui, mai mult depărtare decît geană de zare. Iar Pomean, ajungînd acasă În SÎmbăta de Rusalii a anului 1921, a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tăgăduia istoria cu Întîlnirea cu ungurii zăpezilor și grăitul pe limba lor, că doar neamul ăsta umpluse Pămîntul, dăduseră de ei și la New York, și la Cleveland, și la Chicago ori la Halifax, de ce nu i-ar afla și la Sibir?... Să fie sănătoși, că pe la marginile Ardealului se mai răriseră de cînd cu unirea cu Vechiul Regat și cu războiul purtat de armata română pînă la Budapesta. Braga și petrolul S-au stins cu timpul toate tulburările, precum și noutatea Întoarcerii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spuse: — Ar trebui să fiu acasă pe la zece. Atunci, dacă e acolo, dragă unchiule, Îl aduc cu mine și poate aștepta aici cu mine. O să fie așa de nerăbdător să ia manuscrisul. O văzu curând În stradă. Atingînd draperiile din sibir, o privi mergând spre West End Avenue, În sus pe lățimea palidă a asfaltului, alertă la prezența unui taxi. Era mică, era puternică și avea un soi de mândrie feminină, Închegată. Ușor tremurătoare, cum fac femeile când se grăbesc. Trepidând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Herței, Insula Șerpilor, mai făcându-și de cap și prin ostrovurile brațului dunărean Chilia. Vae victis! Și mai mult decât atât, unitățile românești de după rușinosul 23 august au fost întoarse cu minciuni la Iași, Bălți, și mai apoi pohod na Sibir iar grosul armatei române a fost pus în coloana de marș nu numai pentru eliberarea Transilvaniei de nord, ci împins în grele lupte din Munții Tatra-Cehoslovacia, pe teritoriul Ungariei și în alte zone, sute de mii de militari căzând în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ajuns în acea epocă în alte țări. Mineralele feroase din Moldova rămâneau neexploatate, fierul gata redus continua să se importe din Anglia, Transilvania și Rusia, în cantități mereu sporite. Meșteșugarii noștri foloseau fier „englezesc”, fier „de Sibiu” și fier „de Sibir”, adică din Siberia. În orașe nu întâlnim instalații de reducere a fierului, ci numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Popnedea, proaspăt decedați pentru care se păstrează un respect detașat (Răposatul conul Alecu Odobescu), scriitori din opera cărora Caragiale s-a inspirat (N. Machiavelli e trecut printr-un process de grecizare: Nicolaki Machiavelis) și nici titlurile operelor literare: Pohod na Sibir devine în Claponul Pohod la șosea. Puțin semnificativ este pluralul Steriazzi pentru cei din familia Steriade; pentru copii lui M. Dragomirescu, Caragiale propune numele generic kinderii iar pe ai săi îi recomandă către Delavrancea ca fiind microbi, în intimidate adresîndu-li-se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
multe puncte de vedere. Imperiul Rus a exercitat, prin regimul de asuprire și prin însăși mărimea sa pe două continente, o presiune și o amenințare extrem de puternică asupra micului teritoriu dintre Prut și Nistru, exprimată sugestiv prin expresia pohod na Sibir, metodă reluată și „dezvoltată” mai apoi de puterea sovietică. Imediat după izbucnirea războiului, C. Stere combătuse orice alianță cu Rusia, cu un regim politic caracterizat prin lipsa libertăților democratice și a drepturilor naționale, cu Rusia unde „fără judecată și fără
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
numi „romanul” revoluționarului rus de origine basarabeană Ion Răutu, neîndoielnic panoul cel mai rezistent din ciclul În preajma revoluției. Valoarea lui stă în primul rând în extraordinar de bogata substanță epică: viața de întemnițat a tânărului, peripețiile întreitului său „pohod na Sibir” și ale întoarcerii acasă, confruntarea cu „blestematele chestiuni”, evoluția de la marxismul ortodox la poporanism, în aprigă dispută cu diverși ideologi, lupta dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]