50 matches
-
extinde la scară mare în perioada Imperiului Bizantin. Sigilografia bizantină începe să fie apreciată la sfârșitul secolului al XIX-lea când este publicată lucrarea lui Gustave Schlumberger sub numele de "Sigillographie de L'Empire Byzantine" (1884). În România, preocupări cu privire la sigilografia bizantină au avut: Ion Barnea, Vsile Culică, Ion Mititelu etc.
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
devine profesor universitar de istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universității din București. În paralel cu activitatea didactică, conf. dr. Mihai Răzvan Ungureanu a desfășurat și o bogată activitate științifică, fiind membru al Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române, filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași - București (1996-1998), director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române (1996-1999), membru al European Association
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
românească, precum cele ale lui P. P. Panaitescu, Alexandru I. Gonța și Emil Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de specialitate: Analele Putnei
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
(n. 22 august 1919, Craiova— d. 24 iunie 2009, București) a fost un celebru numismat român, cu o activitate prodigioasă și în medalistică și sigilografie. A avut un rol esențial în clarificarea tabloului emisiunilor monetare ale statelor medievale Țara Românească și Moldova. A descoperit și publicat numeroase tipuri și variante monetare noi. este, alături de Dimitrie A. Sturdza, Constantin Moisil și Nicolae Docan, unul dintre cei
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
său științific a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică și vest-europeană, islamică, până la cea modernă și contemporană, ca și arta medaliei, dar și al unor domenii surori, cum ar fi heraldica și sigilografia. Deși are contribuții esențiale privind numismatica antică, Octavian Iliescu poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină și islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte și
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul lui se află, pe ambele fețe, stema municipiului. Situat la numai
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Profil: Dr. Phil. Christoph Machat, în Transylvanian Review, VI, 1997, nr. 3, p. 38- 43. · Un portret necunoscut al lui Inochentie Micu de la Mănăstirea Râmeᘰ, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe - Bewahrung durch übereignung am Beispiel Nordsiebenbürgens, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
structura, tehnologie și în evoluția acesteia. Vestigiile materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce poate fi observată în totalitate și culturi moarte ale unor grupuri, triburi sau civilizații
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
s-a creat și s-a păstrat documentul. Diplomatică a apărut în secolul XVII, iar primele reguli privind verificarea autenticității actelor au fost stabilite de papă Inocentiu al III-lea. Diplomatică se află în strânsă legătură cu paleografia, cronologia și sigilografia. Pentru a realiza critică documentelor, diplomatistul trebuie să aibă cunoștințe generale și speciale și trebuie să se ocupe de studierea documentului în sine, de analiză formală și de continut și să studieze mediul în care s-a creat și s-
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Sunt studiate istoric, artistic, tehnic, juridic și diplomatic, dimensiunile sigiliului, forma, culoarea, emblemă, legenda, modalitățile de aplicare la suport și valoarea probatorie a unui sigiliu. Sigiliul este un mijloc de a păstra secretul corespondentei, de a garanta autenticitatea unui act. Sigilografia este înrudită cu heraldica și filatelia, și din această s-a desprins ștampilografia. Filatelia studiază mărcile poștale și timbrele, dovezi că s-a achitat taxa de expediție. Genealogia se ocupă de originea și evoluția familiilor și a neamurilor înrudite, de
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Istoria Greciei-de la cucerirea romană până în vremurile noastre. Karl Hopf a scris O Istorie a Greciei de la începutul evului mediu până în vremurile noastre. Jean Sabatier a scris „Descrierea monedelor bizantine”, punând bazele numismaticii bizantine, iar G. Schumberger a pus bazele sigilografiei bizantine în 1884. În epoca științifică-informatică, au fost înființate primele școli de bizantologie, prima fiind fondată de K. Krumbacher. A apărut prima revista despre bizantologie. A doua școală de bizantologie a fost înființată în Rusia de către Vasilievski în care se
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
istoriei aproape întotdeauna aceleași simboluri heraldice. Elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale științei și artei heraldice. De asemenea, se ține cont și de tradițiile locale. Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilită de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. Regulile heraldice în ceea ce privește însemnele românești sunt riguroase. Scutul are formă și dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie să fie clare și bine conturate, inteligibile și la dimensiuni mici și nu în ultimul rând trebuie să ocupe cât mai mult
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
stat să fie adoptată odată sau după adoptarea primei Constituții post-revoluționare. Începând din 1990 s-au realizat și depus la Parlament mai multe proiecte. Ca și în perioada 1918 - 1921, acum apar mai multe comisii: Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, Comisia Camerei Deputaților înființată la propunerea președintelui acesteia Dan Marțian, Comisia Lărgită, Comisia Națională pentru Alcătuirea Stemei de Stat constituită la inițiativa Guvernului Petre Roman, fiecare propunând diferite variante de stemă. Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
variante de stemă. Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul Camerei Deputaților, de către deputatul Nae Bedros (PNL), "„Proiectul de lege pentru fixarea stemei României”." Acest proiect, aparținând heraldiștilor Jean-Nicolas Mănescu, secretar general al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și Constantin E. Ștefănescu, membru al aceleaiși comisii. Jean-Nicolas Mănescu începuse elaborarea acestei lucrări încă din 1975. Într-un interviu din 1992, Constantin E. Ștefănescu declara: "„S-a pornit de la moștenirea heraldică a stemei
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de Oțel a Independenței României”". Problema adoptării unei steme pentru noua Românie a fost ridicată din nou după promulgarea Constituției din 1991. la 9 iulie 1992 s-a constituit Comisia Parlamentară care a solicitat concursul Comisiei de Heraldică, Genealogie si Sigilografie, singurul organism de specialitate existent in țară Comisia parlamentară, analizând toate propunerile formulate, a reținut două propuneri pentru a fi prezentate celor două camere legislative. Primul proiect aparținea heraldistului Gabriel S. Jivănescu. El propunea o stemă după modelul celei regale
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
secretar al Comisiei heraldice și membru în Comisia de achiziții a Muzeului Orașului București. Biblioteca Academiei Române l-a avut printre salariații săi. A participat la realizarea colecției Documente privind istoria României și a dat curs pasiunii sale pentru paleografie și sigilografie. Între 1934 și 1950 a predat paleografia chirilică la Școala de Arhivistică din București, și ulterior la Facultatea de Istorie a Universității bucureștene, ieșind la pensie în 1965. Semnătura lui, însoțind cercetări solide, multe rămase în aceste publicații, poate fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
informațiile cumulate de-a lungul timpului în domeniul antroponimiei au fost valorificate și prin intermediul unui curs universitar de antroponimie românească, ținut la Institutul Romano - Catolic din Iași. A fost membru fondator, din anul 1993, al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române - Filiala Iași, în cadrul căreia a susținut mai multe comunicări pe teme de antroponimie istorică. A publicat numeroase studii și articole în domeniile dialectologiei, interferențelor lingvistice și antroponimiei în țară și în străinătate (Germania 2002). A decedat la data
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
toate dimensiunile și grosimile, care, acționate de mici pîrghii, cîntă melodii întregi. * Ordinul Bunei Vestiri este echivalentul italian al Ordinului Lînei de aur sau al Ordinului Jartierei. 254 Absolvent al "Ecole des Chartes", echivalentul francez al Școlii de Paleografie și sigilografie de la București. 255 Anexarea Austriei la Germania, 15 martie 1938. 256 Este vorba de acordul semnat la 23 august 1939. 257 Privitor la regiunea Sudeților. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- DIMITRIE GHYKA Memorii (1894 1940) 6 1
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și istoricul literaturii române vechi Grigore Scorpan (Iași). Cei apropiați orientării guvernamentale au fost privilegiați: A. Oțetea a trecut de la Catedra de Istorie economică (desființată) în locul lui Gh. Brătianu (Istorie universală), E. Condurachi și-a transferat Catedra sa de Numismatică, sigilografie și arheologie medie și modernă de la Școala Superioară de Arhivistică la Facultatea de Litere din București, N. Grigoraș a fost și el transferat de la Institutul de Istorie Națională din Iași, unde era șef de lucrări, la Catedra de Istoria românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bizantine (părinții asumpționiști). A scris despre statutul Asăneștilor (AAR și BSH 1942-1943), ducatele bizantine Paristrion și Bulgaria, (AAR. și BSH 1943/1944), N. Iorga (RI 1945; AAR 1946), Mircea cel Bătr`n (RI și BSH 1947), regatul Ciprului (AAR 1947), sigilografie bizantină (BSH 1946), relațiile țaratului bulgar cu Țările Române (AAR 1948 și broșura 1947). N. Bănescu a fost vicepreședinte al Academiei Române `ntre anii 1938 și 1947. Despre cronicarii bizantini Nikephoros Gregoras și Laonikos Chalkokondyles a scris `n BSH - 1946, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trecând la începutul secolului XIX în principatul Moldovei. Asupra arborelui genealogic al acestei familii a atras cândva atenția regretatul istoric și genealogist Dan Pleșia (1912 - 1997), într-o comunicare (nepublicată) susținută în anii '80, în cadrul Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie "N. Iorga". Numele "Cugler" a devenit cunoscut în lumea românească grație poetei Matilda Cugler-Poni, soția savantului chimist Petru Poni și mătușa celui ce avea să devină autorul lui Apunake. în cercul rudelor acestuia trebuie, de asemenea
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
conceptuale propuse, precum și contaminările mitice din analiza lui Vasile Lovinescu - pentru mulți, speculații generoase și paleative interpretative - convenabile însă - pe un câmp arhitextual atât de subtil și complex al artefactelor despre care vorbim, considerând heraldica “o ramură a hermetismului, iar sigilografia o specificație a heraldicii. Știința blazonului rezuma o știință a Inimii lumii și condensa o cunoaștere cordială (de la cord = inimă, n. a.). Inima lumii nu reprezintă în mod necesar centrul ei ultim, cel imuabil și nemanifestat, ci o polarizare a lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
statului național unitar român care este riguros redată cu mijloacele tradiționale ale heraldicei, fiind neutră din punct de vedere politic. În heraldică o stemă este cu atât mai autentică cu cât timpul (istoria) o confirmă. Comisia de Heraldică - Genealogie și Sigilografie de pe lingă Institutul de Istorie „N, Iorga” București a elaborat stema de stat a României postdecembriste având ca punct de plecare stema României Mari din 1918. Stema de stat elaborată de specialiști, respectiv heraldiști, are elemente specifice unei steme și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătam mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]