50 matches
-
fi trebuit să conțină studii de sigilii. Din nefericire, în ciuda eforturilor autorului, această parte nu a apărut niciodată însă, cunoscută fiind în anumite cercuri de interesați, a dat un serios impuls în vederea culegerii de materiale sigilogragice. Un secol mai târziu sigilografia se dezvoltă impresionant după semnalul tras de Gheorghe Asachi, pasionat de heraldică și genelogie, care întrevede foarte bine importanța sigilografiei în dezvoltarea acestor științe mult mai populare în mediile științifice românești ale acelei perioade. După mijlocul secolului al XIX-lea
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
fiind în anumite cercuri de interesați, a dat un serios impuls în vederea culegerii de materiale sigilogragice. Un secol mai târziu sigilografia se dezvoltă impresionant după semnalul tras de Gheorghe Asachi, pasionat de heraldică și genelogie, care întrevede foarte bine importanța sigilografiei în dezvoltarea acestor științe mult mai populare în mediile științifice românești ale acelei perioade. După mijlocul secolului al XIX-lea apar mai multe expoziții de sigilii și matrițe sigilare, precum și câteva studii și lucrări ale istoricilor Ioan Bogdan, V. A
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
al XIX-lea apar mai multe expoziții de sigilii și matrițe sigilare, precum și câteva studii și lucrări ale istoricilor Ioan Bogdan, V. A. Urechia, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Dumitru A. Sturdza, Constantin Moisil. V. A. Urechia, în lucrarea sa "Schițe de sigilografie românească" (1891) are meritul de a fi deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
A. Urechia, în lucrarea sa "Schițe de sigilografie românească" (1891) are meritul de a fi deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede în sigilografie "sora numismaticii". În secolul XX, sigilografia românească devine tot mai importantă, atât pe plan intern cât și extern, mulți cercetători aducând în prim plan importanța și necesitatea studierii peceților în cunoașterea
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
1891) are meritul de a fi deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede în sigilografie "sora numismaticii". În secolul XX, sigilografia românească devine tot mai importantă, atât pe plan intern cât și extern, mulți cercetători aducând în prim plan importanța și necesitatea studierii peceților în cunoașterea istorică. Printre numele mari ce au studiat această disciplină
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede în sigilografie "sora numismaticii". În secolul XX, sigilografia românească devine tot mai importantă, atât pe plan intern cât și extern, mulți cercetători aducând în prim plan importanța și necesitatea studierii peceților în cunoașterea istorică. Printre numele mari ce au studiat această disciplină auxliară a istoriei se remarcă: Aurelian
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
a istoriei se remarcă: Aurelian Sacerdoțeanu, Emil Vîrtosu, Jean N. Mănescu, Dumitru Ciurea, Sigismund Jakó, Maria Dogaru. Un tip aparte de sigiliu este sigiliul bizantin ce apare în perioada romano-bizantină și se extinde la scară mare în perioada Imperiului Bizantin. Sigilografia bizantină începe să fie apreciată la sfârșitul secolului al XIX-lea când este publicată lucrarea lui Gustave Schlumberger sub numele de "Sigillographie de L'Empire Byzantine" (1884). În România, preocupări cu privire la sigilografia bizantină au avut: Ion Barnea, Vsile Culică, Ion
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
extinde la scară mare în perioada Imperiului Bizantin. Sigilografia bizantină începe să fie apreciată la sfârșitul secolului al XIX-lea când este publicată lucrarea lui Gustave Schlumberger sub numele de "Sigillographie de L'Empire Byzantine" (1884). În România, preocupări cu privire la sigilografia bizantină au avut: Ion Barnea, Vsile Culică, Ion Mititelu etc.
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
structura, tehnologie și în evoluția acesteia. Vestigiile materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce poate fi observată în totalitate și culturi moarte ale unor grupuri, triburi sau civilizații
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
s-a creat și s-a păstrat documentul. Diplomatică a apărut în secolul XVII, iar primele reguli privind verificarea autenticității actelor au fost stabilite de papă Inocentiu al III-lea. Diplomatică se află în strânsă legătură cu paleografia, cronologia și sigilografia. Pentru a realiza critică documentelor, diplomatistul trebuie să aibă cunoștințe generale și speciale și trebuie să se ocupe de studierea documentului în sine, de analiză formală și de continut și să studieze mediul în care s-a creat și s-
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Sunt studiate istoric, artistic, tehnic, juridic și diplomatic, dimensiunile sigiliului, forma, culoarea, emblemă, legenda, modalitățile de aplicare la suport și valoarea probatorie a unui sigiliu. Sigiliul este un mijloc de a păstra secretul corespondentei, de a garanta autenticitatea unui act. Sigilografia este înrudită cu heraldica și filatelia, și din această s-a desprins ștampilografia. Filatelia studiază mărcile poștale și timbrele, dovezi că s-a achitat taxa de expediție. Genealogia se ocupă de originea și evoluția familiilor și a neamurilor înrudite, de
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
devine profesor universitar de istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universității din București. În paralel cu activitatea didactică, conf. dr. Mihai Răzvan Ungureanu a desfășurat și o bogată activitate științifică, fiind membru al Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române, filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași - București (1996-1998), director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române (1996-1999), membru al European Association
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
Profil: Dr. Phil. Christoph Machat, în Transylvanian Review, VI, 1997, nr. 3, p. 38- 43. · Un portret necunoscut al lui Inochentie Micu de la Mănăstirea Râmeᘰ, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe - Bewahrung durch übereignung am Beispiel Nordsiebenbürgens, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
istoriei aproape întotdeauna aceleași simboluri heraldice. Elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale științei și artei heraldice. De asemenea, se ține cont și de tradițiile locale. Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilită de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. Regulile heraldice în ceea ce privește însemnele românești sunt riguroase. Scutul are formă și dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie să fie clare și bine conturate, inteligibile și la dimensiuni mici și nu în ultimul rând trebuie să ocupe cât mai mult
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
stat să fie adoptată odată sau după adoptarea primei Constituții post-revoluționare. Începând din 1990 s-au realizat și depus la Parlament mai multe proiecte. Ca și în perioada 1918 - 1921, acum apar mai multe comisii: Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, Comisia Camerei Deputaților înființată la propunerea președintelui acesteia Dan Marțian, Comisia Lărgită, Comisia Națională pentru Alcătuirea Stemei de Stat constituită la inițiativa Guvernului Petre Roman, fiecare propunând diferite variante de stemă. Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
variante de stemă. Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul Camerei Deputaților, de către deputatul Nae Bedros (PNL), "„Proiectul de lege pentru fixarea stemei României”." Acest proiect, aparținând heraldiștilor Jean-Nicolas Mănescu, secretar general al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și Constantin E. Ștefănescu, membru al aceleaiși comisii. Jean-Nicolas Mănescu începuse elaborarea acestei lucrări încă din 1975. Într-un interviu din 1992, Constantin E. Ștefănescu declara: "„S-a pornit de la moștenirea heraldică a stemei
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de Oțel a Independenței României”". Problema adoptării unei steme pentru noua Românie a fost ridicată din nou după promulgarea Constituției din 1991. la 9 iulie 1992 s-a constituit Comisia Parlamentară care a solicitat concursul Comisiei de Heraldică, Genealogie si Sigilografie, singurul organism de specialitate existent in țară Comisia parlamentară, analizând toate propunerile formulate, a reținut două propuneri pentru a fi prezentate celor două camere legislative. Primul proiect aparținea heraldistului Gabriel S. Jivănescu. El propunea o stemă după modelul celei regale
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
(n. 22 august 1919, Craiova— d. 24 iunie 2009, București) a fost un celebru numismat român, cu o activitate prodigioasă și în medalistică și sigilografie. A avut un rol esențial în clarificarea tabloului emisiunilor monetare ale statelor medievale Țara Românească și Moldova. A descoperit și publicat numeroase tipuri și variante monetare noi. este, alături de Dimitrie A. Sturdza, Constantin Moisil și Nicolae Docan, unul dintre cei
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
său științific a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică și vest-europeană, islamică, până la cea modernă și contemporană, ca și arta medaliei, dar și al unor domenii surori, cum ar fi heraldica și sigilografia. Deși are contribuții esențiale privind numismatica antică, Octavian Iliescu poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină și islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte și
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
românească, precum cele ale lui P. P. Panaitescu, Alexandru I. Gonța și Emil Turdeanu. Interesul manifestat pentru genealogie și heraldică se reflectă nu doar în lucrările publicate, ci și în calitatea sa de membru-fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române -filiala Iași (1993) și a Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (1996), precum și a Academiei Internaționale de Genealogie (1998). Ștefan S. Gorovei este membru în colegiile de redacție ale unor prestigioase publicații de specialitate: Analele Putnei
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din mătase, partea superioară ocupă trei sferturi și este de culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul lui se află, pe ambele fețe, stema municipiului. Situat la numai
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
românești. În paralel cu activitățile didactice, Carol Walenstein s-a implicat în organizarea muzeului înființat în anul 1834 la Colegiul Sfântul Sava din inițiativa lui Mihalache Ghica. În calitatea funcției de "conservator" al muzeului, Wallenstein a îmbogățit colecția de numismatică, sigilografie și științele naturii cu multe exponate, mai ales la secția de ornitologie de care era pasionat. Wallenstein a fost primul director al Muzeului Național din București din data de 8 iulie 1837. Prin decretul dat de către Barbu Știrbei în data
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
unui vestigiu dacic, ca simbol a prezenței românilor în zonă'. Forumul a avertizat că dacă propunerile sale nu vor fi luate în considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române și la toate organismele abilitate ale statului român. Steagul secuiesc a fost îndepărtat, în urmă cu câteva zile, de pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc și a fost arborat vineri, imediat după votul favorabil dat de consilierii județeni. Steagul
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
asociat SNSPA, București (2002); senior reader ''George C. Marshall'' Center for Security Studies, Garmisch-Partenkirchen, Germania (2003); profesor asociat la Universitatea Națională de Apărare (din 2005). A desfășurat și desfășoară o bogată activitate științifică, fiind membru al Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române, filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, Iași — București (1996-1998), director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române (1996-1999), membru al European Association
Cine este Mihai Răzvan Ungureanu, nominalizarea lui Klaus Iohannis la șefia SIE by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103695_a_104987]
-
toate variantele propuse ca steag al județului Harghita vor fi contestate. Dacă propunerile noastre nu sunt luate în considerare, vă facem cunoscut că vom contesta toate variantele propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române și la toate organismele abilitate ale statului român', se arată în adresa trimisă Consiliului Județean. În document se mai subliniază că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș 'va întreprinde toate demersurile necesare, pentru apărarea și
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]