35 matches
-
le pare rău. Ar fi fost mai bine pentru toată familia ca moșul să fi rămas în America. Elementul anecdotic. Plasată corect și cu măsură, anecdota constituie sarea și piperul oricărui reportaj: Despre Cuviosul Agafton, ctitorul mănăstirii, se spune că, sihăstrind prin pădurea Baisa, s-a rezemat de un stejar falnic și în interiorul lui a auzit troparul Arhanghelilor Mihail și Gavril, deopotrivă cu îndemnul de a face o biserică din trunchiul acelui copac. „E loc sfințit și tainic sub talpa mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați În suferință. Cei care slujesc la patul celui suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români Într‑o chilie. Odată unul dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să‑l tămăduiască repede pe bolnav, ori să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
chiar ideatic. Adică să fie „foc viu“: aprins fără brichetă, chibrit ori amnar, departe de ochii neinițiaților și ai păcătoșilor, prin frecarea a două lemne. Adică doar combustibilul și Încă „ceva“... Îl fac ciobanii, aceia cu adevărat inițiați și care sihăstresc toată vara pe munte, În stâna cărora nu Încape picior de antiteză, iarăși cu ghilimele. Căci inițiere, sihăstrie, munte, sunt tot atâtea elemente de negentropie menită ca mediu firesc aceleia a focului viu, ca și mana oii, pe care acesta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mi se par tot atât de interesante ca și opera. , scrie Victor Iova în Nota asupra Ediției, Capul de zimbru, povestiri, I, Cartea Românească, 1962. După moartea mamei, spunea Ionică, mezinul familiei, tata și-a schimbat total regimul de viață. S-a sihăstrit. Nu mai ieșea decât prin împrejurimile casei, doar cu o plimbare zilnică la Cișmigiu. Fără distracții și plăcerile obișnuite, fără comoditățile normale pe care le utilizase altădată. — Vreau să dispar din societate, pentru că am lăsat-o să se irosească, îi
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Poate ar trebui să mă întorc acasă, dar unde este acasa mea ? Să nu înlocuiesc exilul exterior cu unul interior, căci încă nu sunt "eu sunt", iar viața mea e mai mult invizibilă, într-un intimomeum în care m-am sihăstrit. Se spune că spiritul, sufletul și trupul trebuie să fie împreună, în același loc și în același timp, numai că nu există un loc și un timp anume pentru ele, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să fie împreună, "ni
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
stai pe creieri în genunchi și-n coate. Cum crezi, iubito, că mai pot răbda Mi-s simțurile trase la rindea, Șira spinării-mi zbîrnîie în spate, Zmulsă din trup și-umplută cu smîntînă, Ca tulnicul ciobanului mișel Care, tot sihăstrind, în dos de stînă Și-l freacă-n blana fragedă de miel. Ci n-aștepta să-mi deie-n clocot drula, Nervoasă și-mbibat-n sînge mov. Coboară lin! Dezbracă-te-n Cehóv Sau în Baudelaire. Să-mi treacă tarantula Dorinței peste
Sonetul geluit c-o tarantulă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11029_a_12354]
-
bine spus. Mai potrivită ar fi zdrobirea acestuia din urmă. Era de mult știut că țarul și țareviciul, două firi diametral opuse, nu se înțelegeau și nu se agreau defel. Iar mama țareviciului, Eudoxia, soția repudiată a lui Petru, era sihăstrită într-o mînăstire. Țarul i-a trimis fiului o scrisoare adînc mustrătoare, din care nu lipsea nici acuzația că nu se pricepea la nimic. Această scrisoare vestea înfruntarea finală de mai tîrziu. Țareviciul era, practic, dușmanul feroce al tatălui său
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
porozității hârtiei cuvântul se întina, făcându-l indescifrabil”, scrie Victor Iova în Nota asupra Ediției, Capul de zimbru, povestiri, I, Cartea Românească, 1962. După moartea mamei, spunea Ionică, mezinul familiei, tata și-a schimbat total regimul de viață. S-a sihăstrit. Nu mai ieșea decât prin împrejurimile casei, doar cu o plimbare zilnică la Cișmigiu. Fără distracții și plăcerile obișnuite, fără comoditățile normale pe care le utilizase altădată. — Vreau să dispar din societate, pentru că am lăsat-o să se irosească, îi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
care o adusese pe Maica Tereza printre pușcăriași. Niște studenți de la Sociologie voiau să facă un studiu despre fenomen, iar cincizeci de călugări din diverse părți ale țării depuseseră cereri la primării, guvern, parohie și Uniunea Europeană să fie lăsați să sihăstrească în pușcărie. Unul chiar violase o babă peregrină în acest sens. Și dacă Maica nu-l va mai găsi? Imposibil, îl găsise la McDonald’s, îl găsise la pușcărie, îl va găsi oriunde. Ce va face? Nu, nu va merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
lume ce-i este străină, sentimentalizează romanțios pe pragul unor iubiri pierdute. De o limpezime cristalină, lirica lui R. aduce miresmele pure ale unor spații agreste sacre, nealterate de surogate ale vieții moderne. Dar poetul însuși e un solitar, un sihăstrit în felul său, rezonanța în actualitate a versului asigurându-i-o meditația profundă asupra eternului uman. SCRIERI: Elegii sub stele, București, 1969; Somn de voevod, București, 1980; Planete de melancolie, Cluj-Napoca, 1986; Poeme-nserate, București, 1990; Poezii de mai demult, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]