49 matches
-
și nici Karl nu fuseseră niciodată acolo și știau la fel de puțin despre peisajele de pe vasele și ceștile mele cât știam eu despre ce se făcea într-un grajd. De aceea nu văzuseră ei niciodată „ce făceau ăia acolo“, cum bătrânul Silen își înălța flautul peste lâna creață a bărbii, menada își sfâșia cutele drepte și ieșea din rochie, cum lupta Hercule, și frângea cornul unui zeu al râului, dobora mistrețul, învingea uriașii și din priveliștea pozelor de pe vase rămâneam cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
întinsă masă, și vinul ce te’mbată,/ Și’n porc oricând te schimbă beția-i blestemată” (262, p. 7). După cum se vede, legătura mitologică dintre beția alcoolică și Diavol este trainică. Știm că Dionysos și daimonii din cortegiul său (Satiri, Sileni, Fauni, Priap etc.) au fost prototipurile Diavolului din imaginarul colectiv european (jumătate om - jumătate țap, pervers, lubric etc.). Paradoxal, imaginea diavolului creștin nu vine din mitologia iudaică, ci din cea greacă. Era deci firesc ca Diavolul să fi preluat ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt închinate anumitor divinități : [...] dafinul lui Apollo, mirtul lui Venus” etc. (Naturalis historia, XII, 3) (291). Plinius cel Bătrân descrie mai multe soiuri de iederă : „soi tracic”, iederă „bahică”, iederă cu „ciorchini silenici” etc. Ceea ce arată ce zeități (Bacchus/Dionysos, Silen) și ce triburi (tracii) își puneau cununi de iederă pe frunte. De la savantul roman aflăm și în ce cadru se încoronau tracii cu frunze de iederă : „Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu numai sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
camere, bucătărie, 2 holuri, acoperită cu draniță. Sunt terminate mai întâi camerele din spate spre nord - bucătăria, o cameră și holul. În 1963 execută câteva modificări prin construirea verandei, schimbă dranița de pe casă cu tablă. Casa a fost construită de Sileni Rizeri și acoperită cu tablă de Ticu Țugui. Tot acum înalță camerele cu 20 cm pentru lumină mai multă. Camerele din partea de sud au fost terminate mai târziu, prin 1966-1967. Construiește de asemeni pivnița din beton, iar deasupra cămara. Ca
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
Marsyas Dacă urmăm legenda, ne va fi greu să credem În adevărul părerii celor care au văzut În clasicism o artă de pudoare și de modestie. Apolo este cunoscut ca un răzbunător. Cruzimea cu care el l-a sfîșiat pe silenul Marsyas vorbește de la sine. (Se știe că un silen este un satir În vîrstă.) De aici abia se vede marea. Dar arțarii cu crengile Înroșite de căldură sînt mai potriviți pentru ceea ce vreau să spun. Urmașii silenului Marsyas nu povesteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
credem În adevărul părerii celor care au văzut În clasicism o artă de pudoare și de modestie. Apolo este cunoscut ca un răzbunător. Cruzimea cu care el l-a sfîșiat pe silenul Marsyas vorbește de la sine. (Se știe că un silen este un satir În vîrstă.) De aici abia se vede marea. Dar arțarii cu crengile Înroșite de căldură sînt mai potriviți pentru ceea ce vreau să spun. Urmașii silenului Marsyas nu povesteau, pro-babil, decît astfel de lucruri... (...Marsyas l-a provocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
a sfîșiat pe silenul Marsyas vorbește de la sine. (Se știe că un silen este un satir În vîrstă.) De aici abia se vede marea. Dar arțarii cu crengile Înroșite de căldură sînt mai potriviți pentru ceea ce vreau să spun. Urmașii silenului Marsyas nu povesteau, pro-babil, decît astfel de lucruri... (...Marsyas l-a provocat pe Apolo la o Întrecere, socotind că fluierul său cînta mai frumos. A cîștigat zeul dar balanța a stat multă vreme În cumpănă Înainte de a se Înclina În favoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Înainte de a se Înclina În favoarea lui. Atunci cei ce urmăriseră Întrecerea au fost martori, la o scenă Înfiorătoare, care a cutremurat pînă și fiarele pădurii. Ca să-l pedepsească pentru trufia de a-l fi Înfruntat, Apolo l-a legat pe silen de crengile unui copac și l-a jupuit de piele. De ce a săvîrșit un teu o crimă atît de oribilă, dacă nu pentru faptul că, din punctul său de vedere, cruzimea și blîndețea Înseamnă același lucru? Zeii te omoară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
că aceste Întîmplări trebuiau să se petreacă astfel. Apolo n-are de partea sa nici măcar bestialitatea. El a ucis la fel cum ar fi mîngîiat. Și a ascultat urletele lui Marsyas la fel cum Îi ascultase mai Înainte cîntecul. SÎngele silenului vărsat În iarbă nu l-a Împiedicat să se poarte ca și cum iubise acolo o nimfă. Și-a luat arcul și lira și a plecat fără să se mai uite Înapoi. Pentru zei nu există „Înapoi” și nici „Înainte”. Pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
deschid parcă din nou... Poate că povestea barocului pornește mult mai departe decît de la Marsyas, de pe buzele unei guri mutilate care surîde nisipurilor altfel de cum statuile grecești, dar nu neapărat altfel decît ar fi făcut-o un satir sau un silen. Plutarh povestește despre un satir descoperit adormit, Într-un Nymphaeon, cînd Sylla a ajuns În Epir și care avea exact forma pe care i-o dădeau poeții și sculptorii. Oamenii lui Sylla l-au făcut prizonier și l-au adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
formulez o concluzie care îi va șoca pe mulți, iar pe specialiști îi va revolta, cu siguranță. Dar aș vrea să mai lămuresc câteva lucruri, pentru a fi mai bine înțeles. Care-i adevărul în privința cultului "măsurii" la greci? Marsyas, silenul care a inventat fluierul, e jupuit de viu deoarece e lipsit de măsură; a susținut că e în stare să cânte mai frumos decât însuși Apolo. Dionysos nu se opune când Midas, grăbindu-se să profite de generozitatea zeului care
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
medievale ? Mai curând o provocare. Parodia cadavrului dogmei. Grotesc popular, măștile, bucuria reîncarnării, „negarea iden tității și conformității tâmpe cu tine însuți“. Metamorfoză, persiflare... În centrul atâtor scene aparent mitologice același copac uscat, antropomorfizat... Lupta centaurilor cu lapiții, Triumful lui Silen... crengi și scorburi, guri ilare, ochi morți, „fosforescente vârtejuri de întuneric“. Sia cita, cita neobosită... Cărți cu animale, de „o gingășie maladivă“ ! Piero născocea și atâtea alte fantasmagorii. Pictase un monstru marin miraculos, „cu neputință ca natura să fi folosit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vol in the Tro -149. ucial Passa bol, în „T July 1953, reting fem rchant's T -168. man Fabli 0, vol. 69, nce and aw, în „Pa -157. nd Deguile 62, nr. 1, p ubjectivity orial inser -440. arus? Silen Philologica , în „The E of a silent Journal of 38. n Humor: n State of t Mover in l. 31, nr. 3, nce and T . 28, nr. 2, p ilus, în „P ges in Fiv he Journa pp. 294 31
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Zâne, zei, De mult, să te-avem, vream eu!" Care portu și-l schimbase Și port de Baccanți luase, Toți aproape-mi se adună, Se afla mulți între ei. De ieder îmi pun cunună, Baccu spune c-al lui sunt! Silen abia mă zărește, "Cu nectar, îmi zice,-nchină", După asin șovăește, Sfârâi boloboaca plină, Strig-"așa, drăguțu meu! Prea voios pe Baccu cânt. Piesa memorabilă rămâne însă Primăvara amorului, dezvoltare a cunoscutului episod anacreontic al ivirii și adăpostirii micului Amor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
era susținută de către cetățenii bogați. Dionisiile urbane glorificau victoria zeului asupra iernii și sosirea primăverii. În cadrul defilării rituale, Dionisos era reprezentat așezat într-o corabie, o trimitere la călătoria legendară, sau urcat într-un car triumfal (carrus navalis) însoțit de sileni (un fel de satiri), de cântăreți din trompetă, de purtători de simboluri sexuale. Pe parcursul întregii ceremonii, Dionisos era considerat a fi prezent. Preotul zeului ocupa locul de onoare. Concursul care urma ceremoniei avea un caracter poetic și muzical, în cadrul său
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
tratării. Elev al lui Theodor Aman, pictorul pleca la München, unde se califica printre primii zece în urma unui concurs și unde a rămas opt ani de zile. În 1897 se deplasa la Paris, unde lucrează în atelierul lui Diogène Maillot. Silen Beat și Silen adormit fac parte din ciclul bahic al autorului; acesta își manifesta interesul pentru subiectele mitologice greco-latine sub influența picturii simboliste germane. Ultimul tablou este reprodus în monografia consacrată pictorului de către Angela Vrancea. Debordând de veselie, două femei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Theodor Aman, pictorul pleca la München, unde se califica printre primii zece în urma unui concurs și unde a rămas opt ani de zile. În 1897 se deplasa la Paris, unde lucrează în atelierul lui Diogène Maillot. Silen Beat și Silen adormit fac parte din ciclul bahic al autorului; acesta își manifesta interesul pentru subiectele mitologice greco-latine sub influența picturii simboliste germane. Ultimul tablou este reprodus în monografia consacrată pictorului de către Angela Vrancea. Debordând de veselie, două femei goale îl contemplă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fac parte din ciclul bahic al autorului; acesta își manifesta interesul pentru subiectele mitologice greco-latine sub influența picturii simboliste germane. Ultimul tablou este reprodus în monografia consacrată pictorului de către Angela Vrancea. Debordând de veselie, două femei goale îl contemplă pe Silen adormit la marginea unui taluz pe care se află un vas decorativ. În fundal, o menadă dansează cu un tirs în mână. Iese în evidență pântecul proeminent al lui Silen, ca și aspectul său grotesc, totul menit să sublinieze exuberanța
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vrancea. Debordând de veselie, două femei goale îl contemplă pe Silen adormit la marginea unui taluz pe care se află un vas decorativ. În fundal, o menadă dansează cu un tirs în mână. Iese în evidență pântecul proeminent al lui Silen, ca și aspectul său grotesc, totul menit să sublinieze exuberanța dionisiacă, jovialitatea etilică, impudoarea dezinhibată, bucuria vieții și, ca expresie a lor, senzualitatea. Tema dansurilor menadelor va fi reluată în grafica pictorului, asociată uneori temelor macabre pe măsură ce simbolismul său se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va fi reluată în grafica pictorului, asociată uneori temelor macabre pe măsură ce simbolismul său se va colora sumbru, decadent. De altfel, există și aici o tensiune a contrastelor prin alăturarea corpurilor atrăgătoare ale celor două menade cu cel grotesc, al lui Silen. Mirea fusese la Paris, la Școala Națională de Arte Frumoase, elevul lui H. Lehmann, la rândul său elev al lui Ingres. Printre colegii săi, atras de arta lui Caroul Duran, se află și unul dintre puținii pictori simboliști americani, John
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculptori, relevă în Spaethe o mai pronunțată dimensiune senzualistă specifică secession-ului, iar în Storck o profunzime pe care o asociază unei spiritualizări a materiei și unei reflexivități pusă sub semnul ideii. "Spaethe era un sensual, un voluptuos, îi plac silenii grași, sclavii bețivi, sau modelul femeesc, după care a făcut o bună serie de lucrări între 1909-1916. Storck însă este un gânditor și aceleași motive femeiești la el se spiritualizează. În unul se vede calmul tehnicei stăpână pe ea, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fermeca, a pacifica, a îmblânzi lumea. Centrul tabloului este pur decorativ, iar de-o parte și de alta se află două figuri, statuia unui sfinx și figura unei femei. Pe un bloc de piatră se află sculptată figura unui Silen. Nu muzica înlănțuire de sunete -, ci una internă, ca principiu activ al lumii, constituie tema lui Klimt în acest tablou. Tot în prim plan se află și o țiteră, instrument apolinic, însă prezența femeii asociată prin figura lui Silen menadei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui Silen. Nu muzica înlănțuire de sunete -, ci una internă, ca principiu activ al lumii, constituie tema lui Klimt în acest tablou. Tot în prim plan se află și o țiteră, instrument apolinic, însă prezența femeii asociată prin figura lui Silen menadei orgiace indică natura posibilă a acestei muzici: Dionysos. Esența tabloului este nietszscheană, bazat pe tensiunea între apolinic și dionisiac, așa cum o prezintă filozoful german în Nașterea tragediei. Există un filon tragic în acest tablou, care subliniază prin intermediul simbolurilor prezența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]