73 matches
-
de ce întreaga natură se schimbă ? Iarna bate la ușă, așteptând grăbită ca toamna să-și facă bagajele. Începe să se însereze. Luminile orașului se sting una câte una, liniștea este deplină, doar frunzele se mai aud foșnind printre crengi. Dan-Paul Silitră TOAMNA Un vântuleț plutește mort pe cerul fumuriu, către susurul lin al frunzelor arămii, galbene și ruginii, zdrențuite de ploi care dansează în aer, lăsând în urmă copaci goi și stingheri, câteva lacrimi de ploaie și câteva șiruri lungi de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Simona Hodea) cei care scriu versuri frumoase despre Patrie.. (Corina Ciubotaru) ...cei care își afirmă dragostea în frumoase discursuri . (Florin Dumitriu) Adevărații patrioți sunt cei care socotesc că tot ce ține de patria lor e bun, unic și sfânt. (Ana-Maria Silitră) ...adevărații patrioți sunt cei care nu părăsesc niciodată teritoriul patriei lor. (Iustinela Frențescu) CAP. IX. RELIGIE LA ÎNCEPUT, A FOST CUVÂNTUL (cuvânt despre cuvânt ) ...și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Acesta este binecunoscutul verset cu care începe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
situația furniturilor, gratuite, sau la prețuri scăzute, fixate de Poartă. Izvoarele menționează aceste produse: grânele, care făceau obiectul unui monopol permanent și absolut, oile necesare aprovizionării seraiului și ienicerilor, cheresteaua destinată construcțiilor de case, poduri, vapoare sau reparării cetăților turcești, silitra care era predată gratuit arsenalului imperial. Cu scopul îngrădirii pretențiilor arbitrare ale Porții, hatișeriful de la Gülhane dispunea livrarea furniturilor în raport cu posibilitățile de producție ale Țărilor Române, care aveau dreptul de a înștiința oficial puterea suzerană asupra situației lor economice. Deși
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lună am studiat toată legislația din domeniu, căutând ca lucrările decanatului să nu se abată cu nimic de la litera legii. Aveam ca secretară pe doamna Agrigoroaie Aurelia, o funcționară veche, foarte organizată, În preajma pensionării (1974) și ca dactilografă, pe doamna Silitra Maria, pensionabilă În 1978, care nu scăpa niciodată ocazia să strecoare câte un regionalism moldav prin textele pe care i le dădeam pentru multiplicare. Ambele cunoșteau foarte bine legislația și miau fost de un real folos. Provenit dintr-o comună
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
echipă și-a prelungit activitatea până În 1984, cu toată opoziția unor colegi zootehniști. Prin unificarea facultății și pensionarea doamnei Agrigoroaia, În 1974 s-a făcut și unificarea secretariatelor, secretară șefă devenind doamna Drobotă Sandina, ajutată de Georgescu Emilia, secretară și Silitra Maria, dactilografă. După pensionarea ultimei (1978) am angajat-o prin concurs pe doamna Elena Andriescu (1978-1989) și apoi pe doamna Gilda Drăgănescu (1979-1988) și temporar pe doamna Cazacu Viorica (19771978) și Cumpăratu Mihai (1978). Tot colectivul a contribuit din plin
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie” sau „locul hanului”, zonă unde se exploata silitra din acel deal, rezultând lohanul. Movila Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol Mijlocul, se află Movila lui Dumitru). Movila Răbâia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși. În acest din urmă există și o episcopie. Se mărginește cu Bugeacul, adică cu acele ținuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de către turci și tătari. Aici sun numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o fabrică de silitră”. Un alt călător care a trecut prin acest ținut a fost inginerul militar, maiorul, apoi colonelul I. C. Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acele ținuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de către turci și tătari. Aici sun numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o fabrică de silitră”. Un alt călător care a trecut prin acest ținut a fost inginerul militar, maiorul, apoi colonelul I. C. Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737), amintea și de războiul ruso-turc din 1711, când
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pregăteau preparate din carne de taurine și ovine. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, sunt atestate hanuri în primul rând la Iași, aparținând mănăstirilor, apoi la Hârlău, Târgu Frumos, Suceava, Botoșani, Huși, Roman, Bârlad, Galați, Focșani. Exploatarea silitrei la movila Răbâia. Unele izvoare istorice medievale ne oferă informații interesante despre exploatarea silitrei, la movila Răbâia, situată la 18 km de orașul Huși. Un dregător turc, cunoscut sub numele de „Anonimul din 1740”, a lăsat o descriere a Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al XVIII-lea, sunt atestate hanuri în primul rând la Iași, aparținând mănăstirilor, apoi la Hârlău, Târgu Frumos, Suceava, Botoșani, Huși, Roman, Bârlad, Galați, Focșani. Exploatarea silitrei la movila Răbâia. Unele izvoare istorice medievale ne oferă informații interesante despre exploatarea silitrei, la movila Răbâia, situată la 18 km de orașul Huși. Un dregător turc, cunoscut sub numele de „Anonimul din 1740”, a lăsat o descriere a Moldovei văzută prin prisma Orientului. El prezenta mai întâi orașul Huși, apoi arăta modul în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în depozit. De acolo transportul pe apă continuă până la Hotin, deși navigația este dificilă datorită trunchiurilor de copac căzute în apă” . El demonstra că este bine informat, atunci când afirma că nu departe de Huși „se scoteau odinioară mase mari de silitră din minele de la «Movila Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte 14 aspri ocaua. În aceste mine lucrau 3.000 de oameni, care nu plăteau nici o dare domnului Moldovei. Ei săpau peste tot „chiar dacă ar fi să răscolească în acest scop
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care e așezată o biserică”. Domnii moldoveni s-au declarat împotriva acestui privilegiu fiscal, însă nu puteau face nimic în acest sens. Când rușii au ocupat Hotinul (10 aprilie 1739-28 martie 1740) și când a murit și Mustafa Aga, exploatarea silitrei a încetat o perioadă de timp. Dregătorul turc aprecia cantitatea de silitră care se extrăgea ca fiind atât de mare, încât scutea Înalta Poartă de a căuta o altă sursă, „ba rămânea și un prisos”. Anonimul turc sesizează faptul că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
privilegiu fiscal, însă nu puteau face nimic în acest sens. Când rușii au ocupat Hotinul (10 aprilie 1739-28 martie 1740) și când a murit și Mustafa Aga, exploatarea silitrei a încetat o perioadă de timp. Dregătorul turc aprecia cantitatea de silitră care se extrăgea ca fiind atât de mare, încât scutea Înalta Poartă de a căuta o altă sursă, „ba rămânea și un prisos”. Anonimul turc sesizează faptul că domnii erau atât împotriva acestei industrii (de exploatare a silitrei, n.a.), cât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cantitatea de silitră care se extrăgea ca fiind atât de mare, încât scutea Înalta Poartă de a căuta o altă sursă, „ba rămânea și un prisos”. Anonimul turc sesizează faptul că domnii erau atât împotriva acestei industrii (de exploatare a silitrei, n.a.), cât și adversari ai stăpânirii otomane: „Ar trebui să i se dea arendașului un avans de bani îndestulător și apoi să nu se ia în seamă obiecțiile pe care le ridică domnii împotriva acestei industrii, căci ei sunt și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îndestulător și apoi să nu se ia în seamă obiecțiile pe care le ridică domnii împotriva acestei industrii, căci ei sunt și fără de aceasta dușmani ai stăpânirii otomane”. După mulți ani, turcii au aflat că din pricina cadavrelor s-a format silitra. Atunci au început să sape pământul și din oasele morților au extras silitra. În ceea ce privește modul cum se extrăgea silitra, interesante sunt metodele și mijloacele tehnice utilizate. Mai întâi, se săpa în pământ și peste gropi se punea o scândură lungă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ridică domnii împotriva acestei industrii, căci ei sunt și fără de aceasta dușmani ai stăpânirii otomane”. După mulți ani, turcii au aflat că din pricina cadavrelor s-a format silitra. Atunci au început să sape pământul și din oasele morților au extras silitra. În ceea ce privește modul cum se extrăgea silitra, interesante sunt metodele și mijloacele tehnice utilizate. Mai întâi, se săpa în pământ și peste gropi se punea o scândură lungă, scobită în formă de jgheab pe care se așezau butoaiele și coșurile care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ei sunt și fără de aceasta dușmani ai stăpânirii otomane”. După mulți ani, turcii au aflat că din pricina cadavrelor s-a format silitra. Atunci au început să sape pământul și din oasele morților au extras silitra. În ceea ce privește modul cum se extrăgea silitra, interesante sunt metodele și mijloacele tehnice utilizate. Mai întâi, se săpa în pământ și peste gropi se punea o scândură lungă, scobită în formă de jgheab pe care se așezau butoaiele și coșurile care se umpleau cu pământul săpat. Deasupra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pământul săpat. Deasupra acestuia se turna apă fierbinte, care curgând la vale era dusă într-un cazan, unde lucrătorii o amestecau și o puneau să fiarbă. Apoi înfigeau bețișoare de lemn în cazan peste care într-o noapte se depunea silitra, de grosimea unui deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiarbă. Apoi înfigeau bețișoare de lemn în cazan peste care într-o noapte se depunea silitra, de grosimea unui deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mele pom?... Îmi aduc ș-acum aminte de-acea vârstă fără preț, Când prin ochii tinereței priveam lumea îndrăzneț; Socoteam că-i pentru mine orice pasere zbura; Bani de-aveam sau nu în pungă, cheful nu se micșura. Dar aveam silitră-n vine și în piept izvor de foc, Aveam inimă bogată, stam calare pe noroc. Mai mă-ncumătam pământul pe un umăr să-l râdic Și în dărnicia-mi, viața mi-aș fi dat-o pe nimic. Iată că-ntr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mișcările, țineau tacul cu mânele, cu capul, cu picioarele, și din strunele nebune scoteau accente ce în adevăr ne înnebuneau. O!... Cine putea atunci să se măsoare cu noi? Eram mai mari și mai voinici decât toată lumea. Eram tineri, curgea silitră în vinele noastre și prisosul de puteri îl revărsam în chef, cântec și joc. De la o vreme, osteniți, ne-am așezat iarăși împrejurul mesei, și atunci Barbu, apropiindu-se de noi, depuse vechea lui cobză pe masă. Boieri dvs., zise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Gh.Nicolae Matei N. Teodor Mereuță Ț. Evdochin Mistreanu Gh.Constantin Mocanu R.Elena Năforniță Gh.Marcel Nenici E.Mihai Popa M.Dumitru Popescu Gh.Florica Rogoja I.Mihai Romașcu I.Gheorghe Rîpanu Eugen Sandu C.Virgil SĂIăvăstru V Emilian Silitra V.loan Schvart I.LMiron Șelaru V.Mihai Slima S.Titi Trifan AI. Virgil Turculeț M.Dumitru Ursu M.Constanța Vitovschi I.CarmenBeatrice Tănasă St. Gheorghe Clasa a Xl-a Reală-2 Agape Elenă Andrei A. Cecilia Avarvarei D.Dumitru Avătăjiței V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Frăsina Frențescu D.Elena Herșcovici M.Noela Hodos D.Elena Ioniță S.Cornelia Mărar Gh.Maria Marcote V.Margareta Mihai M.Maria Nenici E.Gabriela Palcu A.Maria Păun V.Emilia Popa D.Mihai Rafaila I.Corneliu Romașcu I.Maria Silitra I. Margareta Tătaru I.Veronica Tofan M.Elena Vasilache I.Maria Clasa a XI-a U.2 Artene N.Emilia Bălan I.Marcel Bilan C.Teodor Blezneag C.Ana Blinda V.Elisabeta Bocăn A.loan Botez I.Gheorghe Brănici V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Florea Ana Gogu Dumitru Halaucă Constantin Joițoiu Gheorghe Ilie Viorel Pîndaru Otilia Cozma Mihai Prodan Coca Ovac Ioan Condurache Dumitru Dăscălescu Stelian Lorenț Antoneta Mihai Petru Musteața Gheorghe Macovei Dionisie Nastase Maria Nițeanu Florentina Petrescu Nicolae Popa Ruxanda Roșu Rozalia Silitra Neculai Sîrghi Dumitru Socaciu Maria Aurora Streche Cezara Șelaru Constantin Tănase Maria Țîrdea Gheorghe Valea Maria Avătăjiței Vasile Băduleț Dan Berbecaru Maria Blesneac Constantin Bogatu Vasile Brînzei Mauriciu Chetraru Georgeta Cotae Constantin Cîrlig Constantin Crăsneanu Vasile Darie Toma Dascălu Panainte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]