227 matches
-
și nu găseam închipuire de a ne plăti, că lucram meșteșugul nostru cu var cu un preț folositor pe la sf. mănăstiri, nu ne-au slobozit ca să ne urmăm acelaș meșteșug, să ne plătim, ci ne-au oprit, și cu mare silnicie au pus zapcii asupra noastră, pănă și cu picioarele ne-au băgat în gârla morii în vreme de iarnă și, după ce ne-au scos din gârlă, ne-au pus de am mutat bolovani din loc în loc; și nici așa nu
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
pe Gogol pentru lipsa măsurii. Crede că educația nu se face prin disciplină, căci disciplina cere intervenție din afară asupra omului, ci prin imbold mistic, voința de șlefuire trebuind să vină în urma unui proces de conștiință și nu în virtutea unei silnicii pedagogice. Tot ce e resimțit drept constrîngere exterioară are în ochii lui Tolstoi un efect mutilant. Sub unghi estetic, e opac la rostul frumuseții („frumusețea e un cuvînt fără nici un sens" - p. 233) și, ca orice natură mistică, privește cu
Un vizionar de limfă caldă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6305_a_7630]
-
ștaif, numai că cizelare înseamnă constrîngere, adică supunerea voinței la jugul unor exerciții de formare, începînd cu lectura textelor canonice, trecînd prin ascultarea muzicii clasice și terminînd cu mișcarea ochiului care învață să privească un tablou. În lipsa acestor acte de silnicie spirituală, noțiunea de cultură occidentală își pierde sensul. E ca un modus vivendi căruia, dacă nu i-ai învățat rețeta, nu-i poți gusta savoarea, iar Europa și-a creat în timp un etos propriu menit a filtra aerul vieții
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
negru solemn, al sfîrșitului de primăvară și capătului de fir: "Să mă refugiez în cortul pădurii/ Întunecatul April e pe urmele mele,/ Zornăitoare lanțuri tîrăște/ Și un cuțit în mîini să mi-l înfigă în coaste." (Ordin). O vedenie a silniciei, răzbunîn-du-și chinul cu alte chinuri și purtînd, în delicatețea ei de umbră, amenințări mai puternice decît orice realitate. Ce sînt, în fond, vociferările, pe lîngă economia de cuvinte, storcînd imaginația de cele mai profunde spaime ale ei, a spectrului păstrînd
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
ești chiar tu!” Nici măcar dacă obiectivul ar fi mai puțin meschin, bagatelizarea fascismului n-ar deveni acceptabilă. Semnele distinctive ale regimului fascist (le regăsim și în celalaltă ipostază a totalitarismului contemporan, comunismul) sunt supremația statului, a rasei, a castei conducătorilor, silnicia, violența criminală, înăbușirea oricărei forme de democrație, reprimarea crudă a opozanților, militarizarea societății, asumarea dreptului discreționar de a dispune de libertatea și de viața oamenilor, lagărele de concentrare, pedepsele colective. Niciunul dintre ele nu este prezent în regimuri liberale sau
Bagatelizarea fascismului by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5805_a_7130]
-
PARIS-XVe Paris, 12 august 1954 Iubite prieten, Iartă-mă că răspund cu întârziere. Dar în această „vacanță“ fluvială, nu-mi mai văd capul. Cât privește cartea, e simplu - nu au bani. Dacă „am înțeles și acceptat“, am făcut-o din silnicie - ce să răspunzi când ți se spune că lucrarea e în deficit cu nu știu câte sute de mii și că orice franc în plus e o dramă? Încurcătura vine, inițial, de la tipograf, care trebuia să calculeze riguros, din capul locului, întinderea
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
devoratoare de efemere știri mediatice a senzației de realitate tangibilă, consistentă, referențială, de plonjare într-un timp și spațiu fără fruntarii. Acestui tip de scriitură, și deci și autorului, îi este îngăduit un imaginar prodigios fără să fie asediat de silnicia probelor documentare sau ale citării surselor. În Eu, Mona Lisa, îi auzim și-i vedem la ridicarea cortinei în roluri consacrate, inedite sau episodice pe Marsilio Ficino, pe Leonardo, pe Botticelli, pe Pico della Mirandola, pe Michelangelo pe dominicanul Girolamo
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
vane, atâtea lucruri vor să ne înspăimânte și să ne facă să dăm înapoi...” Întru dumirire și reculegere, Mai aproape de îngeri ni se propune ca un burete de balsamuri de șters frunți și obrazuri mânjite de poluarea zilei, încruntate de silnicia vremurilor în care au fost tălmăcite. Liniile ascuțite, dramatic hașurate, cu întretăieri aducând a eres ale graficei lui Eugen Drăguțescu întorc către Bizanțul nostru deschiderea către toate zările a poetului George Ciorănescu. Grea în mână, grea de înțelesuri, cartea poate
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
la fel ca sacrificiul mieilor pentru a marca reînvierea. Sau ca susținerea d-nei Kovesi că era la fel de imparțială ca acum și pe vremea când era zapciul lui Băse și nu prigonitoarea inimei lui, silindu-l silă a-i hi, cu silnicia-i hiclenească. Dar oricum ar fi, Paștele, derivat din sărbători ancestrale, rămâne la fel, dăruindu-ne de fiecare dată primăvara și speranța. Devenim mai buni și mai iertători încât putem trece peste o altă sfâșiere a zilei și accepta, odată cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93550_a_94842]
-
mucedă a grotei, Îl Îmbia ca o mireasmă de măr? Oare și ăsta era tot vis? Binecuvîntata licoare a spiritului și a trupului său, străfulgerarea de care nu se Încumeta să deschidă ochii, pentru că-l pălea În frunte cu atîta silnicie, Încît văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încît trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și-ar și Înfundat capul În sîngele clocotitor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sîsÎind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tînărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într-un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a-l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută Ozerova, Nilus va reuși să trimită pînza la Sankt-Petersburg. Curînd Mitia va fi chemat la curte. Va fi Însoțit de Nilus, care va tălmăci Într-o spunere pămîntească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
filantropică pentru azilanți. Demnitatea unei națiuni este semnătura pe propriul act de identitate și se produce prin voința sa manifestă în istoria concertată a omenirii. Recursul românilor la propria istorie este tocmai dreptul lor la adevărul istoric, adesea stâlcit prin silnicia imperiilor, care ne-au tranzacționat nepermis destinul, prin trădări ticăloase! Anul 2012 este încărcat de mare povară! Este povara celor 200 de ani de blesteme grele ale românilor care și-au văzut ruptă vatra străveche a neamului. Este povara rușinii
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
să salveze ce a mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație/ Ne-au fost impuse legi umilitoare/ Îngenuncheați sub jug și silnicie/ Ne-au sufocat ginte minoritare// Secătuită țara se destramă/ Finanțele-s pe mână de borfași/ Președinția - permanentă dramă/ Senatul țării - pentru arendași// Se construiesc secrete catacombe/ Atacă corbii cerul României/ Și croncănesc ca Țara să sucombe/ Plătim cu viața drumul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
oi, Ce-ar fi să-ntoarcem placa Și să fim lupi și noi? Să nu vă fie frică De cei cu banii gârlă, Că sunt puțini la număr Și sunt crescuți la târlă! Căci n-au făcut avere Fără vreo silnicie În câțiva ani politici Numiți democrație. Să nu vă fie frică De cei postați pe sus, Ce-atârnă azi de grindă Și mâine vezi că nu-s, Că e subțire sfoara Și mintea lor e mică. Se scutură iar țara
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
Israel Pe cei drepți la inimă îi ajută Pe cei fărădelege pizma-i mută Dreptatea prin lume se face prin El Chiar de osteneli omenești n-au parte De îi stăpânește pe ei mândria Se-mbracă cu cei rău și silnicia Cugetul inimii lor nu e carte De sus gândesc și vorbesc cu vicleșug Până la cer ridică gura drept scut Și limba lor străbate prin meșteșug Că visul celui ce greu se deșteaptă Chipul lor de nimic pământ l-ai făcut
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
de 4 iulie, undeva în California centrală, în orașele Modesto și Turlock, la jumătatea distanței dintre țărmul Pacificului și Munții Sierra Nevada. Cuvintele mele nu pot exprima îndeajuns sentimentele de care erau animați americanii de rând, nimic artificial și contrafăcut, silnicia nu se întrevedea din nicio înfățișare, nici nu era o zi așteptată cu nerăbdare ca să-ți mai tragă sufletul, nu era pregătită intempestiv pentru pavoazări și potemkiniade care să acopere neajunsurile și să bage „gunoiul sub preș” de ochii lumii
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
aducă pacea, el a venit să aducă focul, focul care să ardă în noi, focul dorinței de a ne ridica, de a ne eleva. "Nu am venit sa împac adevărul cu minciuna, înțelepciunea și prostia, binele și răul, dreptatea și silnicia, bestialitatea și omenia, inocența și desfrânarea, pe Dumnezeu și pe mamona: ci am adus sabie, ca să tai și să le despart, încât să nu se amestece." Rugăciunea limbii, a gurii, a glasului, este prima treaptă a rugăciunii. Rugăciunea minții, a
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
nechezături și tropote de copite, hămăituri de câini și, pe drumeagul de miază-noapte, se iviră călăreți ciudați, cu ochii pieziși, cu fața gălbejită cum nu se mai văzuseră prin aceste locuri. Pasămite, erau tătarii cei sângeroși, plecați în pradă și silnicie. Îngroziți, locuitorii plecară în grabă peste apă cu mic și mare, fiindcă acei războinici săgetau orice viețuitoare ieșită în cale și, mai ales, oameni. Plânsete și vaiete se ridicau până la ceruri, iar apa se înroșise de sângele oamenilor și viețuitoarelor
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Și, deodată, se iscă un vârtej nemaivăzut și se ridică în fața năvălitorilor un munte de piatră acoperit cu păduri prin care nu era chip să treci. Dincolo de el, copiii, femeile, bărbații și viețuitoarele și-au aflat adăpost și scăpare din fața silniciei. Văzând tătarii că nu mai au ce prăda nici pe cine ucide sau robi își cătară de drumul lor, buciumând din corn și săgetând spre nori. Timpul a trecut, oamenii s-au întors la sălașele lor, viețuitoarelor s-au hălăduit
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Plămădeală: „Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței nu s-au rupt niciodată din propria lor voință de trupul Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice. Și, oricât m-aș strădui, mintea mea nu poate înțelege cum de se pot împăca unii cu silnicia. Ba chiar, sunt unii care, incredibil, încep să numească silnicia binecuvântare, și s-o creadă privilegiu. Și așa, pășim pe un teren care se va descoperi ușor a fi fost al trădării și al rușinii.” (Antonie Plămădeală, Basarabia. Sibiu, 2003
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
niciodată din propria lor voință de trupul Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice. Și, oricât m-aș strădui, mintea mea nu poate înțelege cum de se pot împăca unii cu silnicia. Ba chiar, sunt unii care, incredibil, încep să numească silnicia binecuvântare, și s-o creadă privilegiu. Și așa, pășim pe un teren care se va descoperi ușor a fi fost al trădării și al rușinii.” (Antonie Plămădeală, Basarabia. Sibiu, 2003, p. 126) Existența unor aleși ai Domnului, chemați la afirmarea
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
mie, intră în vorbă domnul Vică, așaaa, mai mult ca să mai scape de obsesia jocului? Ochelarii cârpiți cu leucoplast ai activistului Chiruță, fulgerară în soarele amiezii, electrizând atmosfera! - Țara fierbe domnule, poporul se ridică, cu dreaptă și legitimă mânie, împotriva silniciilor și abuzurilor puterii tiranice care ne-a înrobit și ne-a vândut străinilor, ca să-și umple ei burțile! Dar vă spun io! Plata e aproape și nu-i vom ierta! - Auzi colo, nțțț, nțțț, nțțț, eleeleee, spuse remarcabilul zoon politicon
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
de legendă al Vrancei. Satul Răstoaca, așezare milenară, obște a vechilor răzeși, urmașii vestitei Vrâncioaia, vitejii care înfruntaseră cu demnitate și nobilă dârzenie toate relele vremurilor, fără să-și plece genunchiul și nici grumazul, preferând moartea în locul dezonoarei și a silniciei... Mileniul al treilea își strecura alene zilele printre frunzele prăfuite ale salcâmului sub care domnul Aristide Duluman transpira muncit de gânduri. Că domnul Aristică, așa cum îi spuneau șefii, transpira, nu era ceva neobișnuit, având el peste suta de kile, destul de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
bine-bine, lasă-lasă". Una dintre ursitoare - naționalismul român - a fost înșelată: în loc de sfat propriu s'a trezit cu tejghea străină. Acest contuar al burgheziei apusene și-al vechililor ei trebue dărâmat fără zăbavă și în locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie și minciună, trebuie să se înalțe adevăratul stat al Românilor, un stat național în care să se poată munci cu dragoste și elan, un stat al Românilor în România Mare. Știm că munca aceasta nu va fi ușoară și nici
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
în fața comisiei de disciplină. - Da ! Dacă ar fi oferită “soției prietenului tău “. N-o zic pe franțuzește căci nu știu dacă ești suficient de cult, inginerule! - În asemenea caz garantat că nu. La noi este o diferență între căsnicie și silnicie, nu ca la voi. - Chiar te simți stânjenit de căsătoria cu mine ... - Pe care nu am perfectat-o din lipsă de “certificat” ? Nu ! Dar tu pari stresată, de parcă zornăi lanțurile ei. - Și de ce, mă rog, nu se poate oferi o
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]