227 matches
-
de legendă al Vrancei. Satul Răstoaca, așezare milenară, obște a vechilor răzeși, urmașii vestitei Vrâncioaia, vitejii care înfruntaseră cu demnitate și nobilă dârzenie toate relele vremurilor, fără să-și plece genunchiul și nici grumazul, preferând moartea în locul dezonoarei și a silniciei... Mileniul al treilea își strecura alene zilele printre frunzele prăfuite ale salcâmului sub care domnul Aristide Duluman transpira muncit de gânduri. Că domnul Aristică, așa cum îi spuneau șefii, transpira, nu era ceva neobișnuit, având el peste suta de kile, destul de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
tu, frunza-i blândă podoabă dăruindu-mi viață în fiecare dimineață foșnești mirabilă osândă ți-e cântul susur, vântul leagăn și trupul ți-e potir de rouă clădindu-se din seva nouă, umbrar pe lăstărișul geamăn mi-e gerul aspră silnicie pierdută-n crudul primăverii mă răcorești în toiul verii și dărui toamnei rodnicie copac și frunză, dar ceresc etern prilej de bucurie împreunați în veșnicie și-n cel mai simplu “te iubesc!” *** Pictura: "Dor de verde" - Petras Lukosius Referință Bibliografică
COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1435041327.html [Corola-blog/BlogPost/353259_a_354588]
-
a permanenței noastre istorice s-au dezlănțuit tot felul de năvăliri dușmane, care mai de care mai flămânde și mai însetate de sânge, tot felul de prigoane barbare și creștine, tot felul de persecuții politice și religioase, tot felul de silnicii, abuzuri și violențe, dar gama inimaginabilă de monstruozități și atrocități perverse a ateo-comunismului, care se mai năpustește azi și liberal încă, n-a fost de nimeni egalată. Asupririle și chinurile abătute asupra Neamului nostru au fost deopotrivă și din partea semințiilor
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
mie, intră în vorbă domnul Vică, așaaa, mai mult ca să mai scape de obsesia jocului? Ochelarii cârpiți cu leucoplast ai activistului Chiruță, fulgerară în soarele amiezii, electrizând atmosfera! - Țara fierbe domnule, poporul se ridică, cu dreaptă și legitimă mânie, împotriva silniciilor și abuzurilor puterii tiranice care ne-a înrobit și ne-a vândut străinilor, ca să-și umple ei burțile! Dar vă spun io! Plata e aproape și nu-i vom ierta! - Auzi colo, nțțț, nțțț, nțțț, eleeleee, spuse remarcabilul zoon politicon
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420735730.html [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume Securiști de Românie Ne-au răstălmăcit trecutul Negustorii de sclavie Pentru-a ne fură avutul Șarlatani de Românie Ne-au trădat lifte străine Prozeliți de anarhie
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1458947144.html [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
oi, Ce-ar fi să-ntoarcem placa Și să fim lupi și noi? Să nu vă fie frică De cei cu banii gârlă, Că sunt puțini la număr Și sunt crescuți la târlă! Căci n-au făcut avere Fără vreo silnicie În câțiva ani politici Numiți democrație. Să nu vă fie frică De cei postați pe sus, Ce-atârnă azi de grindă Și mâine vezi că nu-s, Că e subțire sfoara Și mintea lor e mică. Se scutură iar țara
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
ocupau toate satele găsite în cale. Uneori localnicii se apărau cu succes. Atunci acele tabere trăiau ceva vremuri ca vecini. Chiar făceau schimburi de lucruri, comerț. Era loc pentru fiecare. Dar veneau alte neamuri nesuferite, cu apucături de jaf și silnicie, care-i făceau pe slavi să plece și mai la sud, spre Balcani sau Serbia, sau Croația de azi. Un lucru era neîndoielnic: reușeau să supraviețuiască cei care erau mai numeroși. Chiar de erau cuceriți, ei fugeau o vreme cu
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
bătrânii nu erau făcuți tractoriști... Cum spuneam, n-a fost doar calamitatea stalinistă de la sfârșitul deceniului patru. Ea a fost precedată de represaliile declanșate împotriva sătenilor la începutul aceluiași deceniu (îndeosebi împotriva gospodarilor declarați culaci sau chiaburi) prin colectivizare forțată, silnicia colectării produselor agricole și masivele strămutări în Siberia, toată această cruciadă fiind urmată în Ucraina de Sud, Volga de Mijloc, Caucazul de Nord și Kazahstan de cumplita foamete din anii 1932-1933. Nu numai că în timpul acestui genocid, premeditat de Stalin
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ANOTIMPUL ATOMIC Autor: Marius Nanu Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De multe ori suntem automate, De multe ori suntem fără de noi, Iar inima cu silnicie bate Când este obligată să înoate în noroi. De multe ori chemăm câte o rază Să lumineze drumul nostru-ngust Și ne visăm ajunși în cate-o oază, Sorbind pocalul ultimului must. De multe ori mințim cu nonșalanta, Nici nu
ANOTIMPUL ATOMIC de MARIUS NANU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marius_nanu_1412243123.html [Corola-blog/BlogPost/369470_a_370799]
-
spinării și sudoare-mi curge pe lopată car pământ prin gropile uitate undeva mă-nțeapă o-ntrebare poate le voi umple azi pe toate și-o să-mi fac deasupra o cărare ca să-mi trec senilele prin ele pun deoparte pasul silniciei din secunde ostenite, grele îl arunc în poala bucuriei și cum car pământ, scârțâie roaba pietrele scrâșnesc, nedumerite căci din zori tot înconjor cocioaba visurilor mele ruginițe car pământ de parcă-aș face-un munte mai înalt, cu peșteri fără nume
CAR PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1478804291.html [Corola-blog/BlogPost/373472_a_374801]
-
istoriei, care par să fi stimulat pentru totdeauna conjugarea unor destine: Trăim la o răscruce dintre lumi, la un hotar între popoare, în calea tuturor, veșnic vinovați în ochii cuiva. Deasupra noastrăse sparg talazurile istoriei. Ne-am săturat de atâta silnicii și am prefăcut necazul în virtute: am ajuns nobili prin sfidare[19]. [1]Este una dintre caracterizările pe care Ion Creangă (1837-1889) o face mezinului fiu de împărat, în basmul Povestea lui Harap Alb. [2]Sienkievicz, Henryk, Cavalerii teutoni, vol
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
mapamondul Cu practica din abatoare Ne puneți să cântăm prohodul Voi, diavoli lipsiți de morală Striviți cadavre deshumate Între ciocan și nicovală Ș-ardeți în smoala din cazane Popoarele nevinovate Voi, diavoli ai ipocriziei Născuți să cultivați desfrâul Predicați calea silniciei Sfințind neghina și nu grâul * Tu, diavol al lumii moderne Înfricoșezi popoare mute În parlament ca și-n taverne Rămâi drac gol fără virtute! La cimitir și-n catedrală Porți aur și haine bizare Predica ta-i o vorbă goală
UN ATEU CATRE DIAVOLI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1494926614.html [Corola-blog/BlogPost/359008_a_360337]
-
Israel Pe cei drepți la inimă îi ajută Pe cei fărădelege pizma-i mută Dreptatea prin lume se face prin El Chiar de osteneli omenești n-au parte De îi stăpânește pe ei mândria Se-mbracă cu cei rău și silnicia Cugetul inimii lor nu e carte De sus gândesc și vorbesc cu vicleșug Până la cer ridică gura drept scut Și limba lor străbate prin meșteșug Că visul celui ce greu se deșteaptă Chipul lor de nimic pământ l-ai făcut
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1430349663.html [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
În jurul Carpaților și în Câmpia Dunării, Iorga găsea „romanii”; Moldova, Transilvania, Țara Românească, „toate fiind locuite de același popor cu aceeași viață economică și spirituală” . Omul de știință sublinia în lucrările sale că „indiferent cine le-ar fi stăpânit cu silnicie în decursul istoriei, destinul acestor părți ale aceluiași întreg este de a se contopi”, dată fiind identitatea lor de civilizație, limbă și etnografie, dezvoltarea culturală și ideologia națională, comunitatea tradițiilor, stărilor de spirit, idealurilor și aspirațiilor politice ale tuturor românilor
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
un horn din adâncuri, suflate de vânturile sălbatice. - Cine ești tu, călătorule, zise moșneagul, de ce ai venit să-mi tulburi treaba? - Mă cheamă Mărțișor, preabunule Moș Vreme! Durerile și suferințele oamenilor mi-au purtat pașii până la tine. Povesti despre toate silniciile și disperarea la care au ajuns oamenii și viețuitoarele din țara lui. - Și-acum învață-ne, preaînțeleptule, ce trebuie să facem ca să scăpăm de urgiile cumplitei împărătese. - O, nesocotitule! Ai venit să afli tainele viitorului? Din vârtelnița mea eu torc
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421703761.html [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
Acasa > Impact > Istorisire > PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PARTEA A DOUA) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Descoperea că silnicia vieții depindea și de șicanele celor din jur, fiecare trăgând cu înveșunare în jos de destinul aproapelui. Că n-ar fi fost nevoie decât de puțină înțelegere dacă nu iubire, ca cel de lângă noi să nu se mai simtă părăsit
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PARTEA A DOUA) de ION UNTARU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_parte_ion_untaru_1389672342.html [Corola-blog/BlogPost/347366_a_348695]
-
aducă pacea, el a venit să aducă focul, focul care să ardă în noi, focul dorinței de a ne ridica, de a ne eleva. "Nu am venit sa împac adevărul cu minciuna, înțelepciunea și prostia, binele și răul, dreptatea și silnicia, bestialitatea și omenia, inocența și desfrânarea, pe Dumnezeu și pe mamona: ci am adus sabie, ca să tai și să le despart, încât să nu se amestece." Rugăciunea limbii, a gurii, a glasului, este prima treaptă a rugăciunii. Rugăciunea minții, a
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fizica_iubirii_dan_borbei_1391009169.html [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
se adreseze instanțelor judecătorești pentru recunoașterea drepturilor și obținerea daunelor ce li s'a cauzat, după procedură specială prevăzută în legea contenciosului administrativ. Articolul 286 Comunele sunt bănește răspunzătoare de stricăciunile și pagubele rezultând din crime sau delicte săvârșite prin silnicie pe teritoriul lor, de către cete sau adunări armate sau nearmate, fie asupra persoanelor, fie asupra proprietăților publice sau private. Dacă cetele sau adunările s'au alcătuit din locuitorii mai multor comune, fiecare din aceste comune sunt răspunzătoare de stricăciunile sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
pe noul său loc. Rolul de ctitor și l-a asumat preotul Stan Oncescu, care a lăsat următoarea însemnare pe un Minei al bisericii: "„Aceste mineaturi sânt cumpărate prin osteneala supt iscălitului priot și să nu să ia vreuna în silnicie de cineva, sau copii[i] mei să fie depărtați de la sfânta biserică cu hramul prea Cuvio[a]sei sfint[e]i Paraschive, că apoi acela va cădea sub blestemul sfinților părinți și afurisenie, că eu fi[i]nd [c]titor
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
pe Alexios. Urmată de numeroase alte vase, galera a plutit de-a lungul zidurilor orașului în timp ce un crainic striga pentru a se face auzit dincolo de metereze: Iată seniorul vostru natural, ...cel căruia îi dați ascultare vă stăpânește prin păcat și silnicie, împotriva voinței lui Dumnezeu și a rațiunii, căci, așa cum știți, el s-a ridicat împotriva fratelui și seniorului său, i-a scos ochii și i-a răpit imperiul, păcătuind greu. Iată-l aici pe stăpânul adevărat, dacă țineți la el
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
vârstă de numai 17 ani, pe care l-a pus sub ordinele unui anume căpitan Iordache Hristofi. Atitudinea căpitanului Ion Magheru lasă de dorit, căci, lăsat în județ împreună cu vărul său Papa Vladimirescu, fratele slugerului Tudor, se țin împreună de silnicii și răzbunări contrar ordinelor date de conducătorul lor. După înfrângerea revoluției, Ion, împreună cu toată familia sa, fuge la Sibiu de teama represaliilor ocupanților turci. Aici, se îmbolnăvește grav, fiind obligat să se mute în satul Galeș, la câțiva kilometri de
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Stefan Vodă, fiul lui Bogdan Vodă, cu o mică oaste. Și veniră asupra lor Aron Vodă la un părău sau apă cu numele Hreasca, la Doljești. Așa, goni Ștefan Vodă pe Aron Vodă din țară și rămase însuși domn prin silnicie.” Despre locul exact al luptei au existat mai multe variante vehiculate de-a lungul vremii. Majoritatea istoricilor (Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Ilie Minea Minea ș.a.) au propus ca loc al bătăliei localitatea Doljești, de lângă Roman, pornind de la relatările cronicilor
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
țării, Ioan Sigismund, se hotărăște primirea învățăturilor calvine și introducerea limbii române în biserică. Ultima măsură a fost mai apoi confirmată și de către sinodul ținut la Aiud în 1569, condus de către episcopul Pavel din Turdaș. Ca urmare directă a acestor silnicii, în jurul anului 1585, toată Țara Oltului și implicit și Racovița, este scoasă de sub păstorirea duhovnicească a Vlădicului de la Alba Iulia și pusă sub cea a preotului reformat maghiar din Făgăraș, căruia fiecare preot român trebuia să-i plătească o dajdie
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
după completa retragere a trupelor națiunii anexante sau, în general, ale națiunii mai puternice, de a soluționa fără cea mai mică constrângere problema formei existenței ei de stat, atunci alipirea ei constituie o anexiune, adică un act de cucerire și silnicie... Menținerea sau sporirea anexiunii Marilor-Ruși, este declarată de guvern ca anulată, imediat și fără rezervă.” Este mai clar ca lumina soarelui că această declarație programatică, principială și fundamentală, a primului guvern sovietic angajează cu sfințenie toate guvernele comuniste care stau
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
lui Lenin a anulat, „fără rezervă”, anexarea de către țarismul rus a Basarabiei și că ocuparea de către Stalin a Bucovinei de Nord și a 40 de localități din însuși trupul României, în Moldova de Nord, este un act de cucerire și silnicie strigătoare la cer. În legătură cu această declarație, îmi permit a vă reaminti și următoarele cuvinte ale aceluiași Lenin, adresate ca răspuns către socialiștii-democrați ai Elveției, în ziua de 17 martie 1917, când acesta se îndrepta, din lungul său exil, spre Rusia
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]