54 matches
-
vieți, greu de bănuit în acel cătun, necunoscutul Crăsani, o așezare pierdută în câmpia ialomițeană, între Balaciu, Lehliu și Slobozia. De la un moment dat acel umil loc geografic capătă semnificații extinse: lumea românească a Câmpiei, Crăsani fiind epicentrul unei mitologii siluite, compromise odată cu instaurarea ideologiei și puterii comuniste. Lucrarea istoriei păgâne asupra așezării și vieții oamenilor este inexorabilă. Încă din 1949 se petrec lucruri nemaiauzite, terifiante în această rezervație umană, un poligon de testare. Lucrători de securitate, informatori, activiști, apar la
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
grea, a ros, în anii '70-'80, prestigiul romanelor de iubiri provinciale, caline, încete. Proteguite de un geam de seră. În schimb, dacă-n aceeași ramă Biedermeier așezi frînturi de-amoruri inegale, nepăsătoare și iuți, de junețe, pe urmă înciudate, siluite, apăsate de vremea călare, astfel că din ele și din ei, oameni cu neputință de strîns la un loc pe la care a trecut aceeași femeie, se face o poveste de dragoste și de putere, poți scrie, și-acum, proză ŕ
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
privise de atâtea ori spre crucea roșie a morii." (p. 167). Senin și vesel, apărătorul ordinii publice îi are la mână și pe țiganii autoîmproprietăriți (ei trebuie să cotizeze pentru a rămâne în grațiile șefului de post), și pe moștenitorii siluiți: La urma urmelor - analizează el situația, cu un cinism Ťtehnicť -, țiganii nu erau pe teren public, ci în curte la Nicolescu. Fata aia, Adela, trebuia să se ocupe, să-i dea în judecată pe țigani și așa mai departe. Ceea ce
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
cea mai mare grabă România cam de tot ce apucau, eroicii soldați roșii își făceau partea lor, după împrejurări. O listă județeană din 1948, numea pe luna respectivă: agresiuni contra jandarmilor 42, devastări locuințe, întrepridneri 7929, persoane jefuite 4105, femei siluite 213, uciși 56, răniți 27". Era, desigur, în ciuda liniei oficiale a unei tovărășii pe cât de recente, pe atât de calde, replica unui război dus adânc pe teritoriul sovietic. Dar și altceva. Cele peste o mie de pagini ale lucrării lui
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
în această comedie râsul se învecinează cu lacrima, și că, dincolo de plăcerea ludică (deloc de neglijat), se ghicește gândul mai ascuns al autorului care ne spune (în termenii artei) că "jocul de-a ficțiunea" e un risc: realitatea nu trebuie siluită, iar a minți "din dragoste și din singurătate" (asemeni eroilor filmului) sau din dragoste pentru invenția cinematografică (asemeni creatorilor de film) - tot minciună e. De altfel, finalul filmului - cei doi obligați să se despartă tocmai datorită regulilor impuse de "ficțiunile
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
desferecând mireasma neauzită a cuvântului din începuturi Steaua căinței steaua căinței pecete neliniștită pe răstimpul prihanei unde ar fi să fie îndoielnica graniță a părăsirii poruncilor? o strâmtoare de văzduh între lege și erezie prin care plutesc într'un zbor siluit păsări albe și negre căința dăinuie în mireasma sfârtecată a florii însângerate Nenumire în fereastra amurgului două umbre contopite de o stea nenumită luminate lăuntric negre ninsori ploi și grindini neguri și spaime întretaie lumina târziului poate noi amândoi luminați
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
lui - făcută dentr-odată exhibițonism; și nu oricum, ci el cu pianul. Ceva greu. Atît de diluat. De dulce. De invers... De vag... Și care-l năpădea cu reverberați prin fiecare fantă a auzului... Un auz depravat ce se lăsa pătruns/ siluit/ violentat. Un auz precum o teacă de catifea, în care notele se scufundau ca nește picături de tril drăgăstos și infam. O plăcere stîrnită în eter și aceea a lui erea toată. Extinsă către fiecare val care-i săruta palma
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite față de a curtezanelor, pe atât este de mare și deosebirea dintre învățăturile noastre și învățăturile filosofilor profani. Aceștia prezintă în învățăturile lor probabilități siluite; aici, în Scriptură, adevărul stă de față, lipsit de cuvinte meșteșugite” (PSB 17, 107); 6, 2 (PSB 17, 133; PG 29, col. 120-121); Leg. lib. gent., 3 (PSB 17, 569; PG 31, col. 569); Hom., 1: „Că firesc este ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
confesiunea sacadată a unui corp lucid, în alt fel decît creierul, care se luptă cu anchiloza cum se zbate să scape mintea cuprinsă de amnezie. Memoria corpului este o gîndire "epidermică", expusă, o plastilină în care lasă godeuri toate experiențele. Siluită apoi, prin scris, ca printr-o autodenunțare, se destramă în fraze grave, neduse pînă la capăt, ca de Carte a Morților. Copii bolnăvicioși, cu corpurile lor străvezii, albicioase ca fantomele, bîntuiți de gînduri nefirești, de senzația morții apropiate, de frica
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
concubine, distrugând yala l În data de 18 ianuarie, în jurul orei 11,30, la Postul de Poliție Birda a fost făcută o sesizare că, în Pădurea Mănăstire, o femeie a fost deposedată prin violență de bunuri și bani, fiind și siluită, făptașii fiind doi necunoscuți. Polițiștii au reușit rapid să dea de ei. Este vorba despre Emanuel A. , de 18 ani, din Sepleuși, județul Arad, și Marius Gigel P. , de 23 de ani, din Zvorănești, județul Neamț. Ei sunt cercetați pentru
Agenda2005-04-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283309_a_284638]
-
luna așa frumos lucea Peste d-na Porter și peste fiica sa Ele își spală tălpile în sifon Et O ces voix d'enfants, chantant dans la coupole! cip cip cip giug giug giug giug giug giug Atât de aspru siluită. Tereu. Ireal City Sub bruna ceaț-a unei amiezi de iarnă Dl. Eugenide, neguțător din Smyrna Neras, cu-n buzunar plin de stafide C.i.f. Londra: documente la vedere, M-a invitat, în franceză demotică La un prânz la Cannon
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
poate reabilita, și poate mai grav, nimic nu-i poate pedepsi. Dar corolarul acestei dezumanizări este și o profundă individualizare a făpturii umane. Nimeni nu poate ști ce-i trece prin cap unei victime, ce simte în timp ce e ucisă sau siluită. Soluțiile, cînd există, sînt personale, ele aparțin individului și nu pot fi judecate sau uneori chiar înțelese de grup. "Omul" și "oamenii" devin concepte fundamentalmente disjuncte. Perspectiva Slavenkăi Drakulic, așa cum o înțeleg eu, e sumbră: chiar și pe cei nevinovați
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
Toți împreună, dar în genunchi și cu capul plecat. Nu-i oare mai bine să trăiesc după chipul și asemănarea societății și pentru asta nu trebuie oare ca societatea să-mi semene? Amenințarea, dezonoarea, poliția consfințesc asemănarea aceasta. Batjocorit, hăituit, siluit, pot, în sfârșit, să-mi dau întreaga măsură, să mă bucur de ceea ce sunt, să fiu așa cum firea mea o vrea. Iată de ce, iubite prieten, după ce am salutat solemn libertatea, am hotărât pe ascuns că trebuia dată, fără întârziere, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
limbaj, căci limbajul n-a apărut decât ca sublimare a emoțiilor, pe pământul fosilizat al fricii, dragostei și urii adevărate, față de care ce numim noi astăzi așa nu sânt doar umbre ale umbrelor, ci mult mai rău: trădări, strâmbări, etimologii siluite. Căci nu vom mai orăcăi niciodată din răsputeri, nici în torturi, nici în disperarea lui Iov, cum am făcut-o-n pruncie, și nu vom reuși, nu ni se va da, orice-am face, harul de a-l iubi pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din urmă și entitatea imposibil de numit spațiu, timp, materie, vis sau oricum altcumva dintre quarcuri. Apoi, cei doi apăsară în același timp pe trăgaci. Proiectilele de plumb se răsuciră-n șanțurile elicoidale ale țevilor cu un scrâșnet de metal siluit, se-ncinseră la alb și ieșiră rotindu-se maiestuos ca niște planete semilichide. În aer, temperatura lor crescu până când plumbul deveni translucid ca un zgârci. Evoluau unul spre altul lent și simetric într-o lume de incomprehensibile forme încremenite. Nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
puterii centralizatoare a negoțului, sleirea și mai mare a pământului, căderea puterii de asociație între cultivatori și o decadență repede a comunicației concentrice. Puținul ce-au mai rămas din manufactura indică trebuie să dispară, și bumbacul cată să fie din ce în ce mai siluit * de-a lua drumul de la producătorul din inima Indiei pîn' la neamul lui, adesea pîn' la copilul și nevasta lui, ocolind prin Bombay, Calcutta, 944 {EminescuOpXIV 945} {EminescuOpXIV 946} Manchester, o procedere care cere întrebuințarea de bivoli, căruțe, corăbii, drumuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
omuleților de ceară închiși în barăcile din iarmaroace, care dau astfel glas suferinței unor vieți încătușate pe vecie în temnița jalnicelor lor trupuri. Căci în aceste făpturi neînsemnate, disprețuite și atât de „ieftine”, se ascunde patetismul sfâșietor al unei materii siluite, brutalizate. Modelul manechinului, modelul figurii de ceară oferit de Kantor actorului aparține, așadar, unei culturi marginale, admise „la limită” și situate, prin urmare, departe de „splendidele temple ale artei”, în sfera „ciudățeniilor lipsite de orice valoare”. E o primă formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ciopleau trunchiurile în patru muchii și li se punea un scurt acoperământ din propria lor coajă...” (47, p. 171). Când copacul sacru trebuia totuși să fie doborât, erau invocați daimonii pădurii, pentru ca arborele și energiile sale magice să nu fie siluite : „Voi zânelor,/ voi măestrelor,/ irodeselor,/ ajutați-mă/ să-l dobor,/ fără să-l omor,/ să-l cioplesc,/ fără să-l ciuntesc,/ să-l vrăjesc,/ fără să-l silesc...” (47, p. 173). 105. Apollonios din Rhodos, Argonauticele, traducere, prefață și note
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
continuăm... ...asta e expresia mea! Îmi place. O Galatee tâmp-ig norantă trebuie să aibă măcar o replică bună. Altfel nu se jus tifică...). Așa, deci... Musa, care schimbă religii. Care cumpără țări. Musa, la urechile căruia și-a plâns fiica siluită contele trădător. El e? El. Și, sincer, mă mir că ai auzit de Julián. Iuda al Spaniei. Exact. Numai că nu maurilor generici și anonimi le deschide el porțile cetății, ci lui Musa, maurul cu ochi verzi... Verzi? Asta nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nu apară în viața mea javrele <vik47>: apar multe? <sabina>: au apărut două. I-a depistat Iulia <sabina>: de amanți nu stie <vik47>:cu experiență ta, poate îmi lămurești o nelămurire <sabina>: OK. <vik47>:îmi povestea cineva că a fost siluita în mașina. E posibil? <sabina>: vreo fufa de-a ta? <vik47>: nu cunosc fufe <sabina>: dar pe mirc, ce cunoști? <vik47>: îmi spui? <sabina>: e greu, dar nu imposibil <sabina>: de cele mai multe ori ele vor <sabina>: i se urca-n
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
jos <sabina>: da, poate așa a fost. I-a fost teamă. <sabina>: nimic nu urăsc mai mult decît pe cei ce abuzează femeile <sabina>: cînd voi intra în barou, îi voi pescui anume pe ăștia! <sabina>: și eu am fost siluita <vik47>: a fost nevoie? Nu te-a mingiiat pe fund? <sabina>: mă supăr! <sabina>: pe ăla nu l-am vrut <sabina>: am voie să iau pe mine pe cine îmi place, nu? <vik47>: voia la dvoastra că la Maria-Sa
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
revistelor înaintate” („S’ar deduce că colaborarea d-lui Voronca e prețuită și căutată - ca a oricărui maestru de altfel”). Superioritatea față de „ceilalți extremiști” stă mai ales în faptul că „sub balastul diform al lexicului și sub pletora de imagini siluite, parcă s’ar întrezări ici-colo un simț de observație al naturii și un început de plasticizare. Fără amețeala doctrinei, d. Voronca ar putea schița unele mozaicuri descriptive, enervante prin conciziunea eliptică a sintaxei, dar captivante prin scînteierile multicolore ale figurației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și inteligenței artistice a d-lor Voronca, Fundoianu, Tzara și, cu deosebire, Vinea, în cîteva producțiuni izolate. Încolo, toată impetuoasa revoluție a liricei extremiste constă în utilizarea unei singure maniere: brutala asociere de termeni vehemenți și abrupta juxtapunere de imagini siluite. Disolvarea lexicului și a sintaxei, anularea logicei și a simțirei departe de a reliefa substratul inconștient al sufletului omenesc au dovedit doar inconștiența autorilor. Asistăm la voltigele clownești executate cu atîta chin de acești pseudoliterați și le înregistrăm ca documente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în aer. Fără rapperi, oameni agresivi, mitocani, în lume rămân probleme și chestiuni ce merită să fie înțelese și rezolvate, rămâne și o decență în restul lucrurilor rele. E oribil gândul că filmul serial Nikita ar putea fi realitate. Ce siluiți erau! E obscen. · · · · (În perioada când experimentam la o latură calmă, liniștită, înțeleaptă, am visat un personaj. · Era seară. Liniștea locului îmi făcea bine. Eram în vacanță, un fel de weekend prelungit la cabana unei cunoștințe. Însă când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cum să fie - măcar într-o măsură și măcar pentru o vreme - decît societăți de „parveniți”. Marea decompresie din ’89 izbucnește aproape peste noapte într-o lume de clase, nu de caste, în care pozițiile sociale sînt însă aproape la fel de siluit înghețate, astfel încît după revoluție fiecare dintre noi a devenit liber să se repoziționeze în noua societate conform cu visele, frustrările și refulările sale anterioare. Cu toții am dorit să „parvenim” la situații pe care înainte nici nu le visaserăm, iar acum
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]