76 matches
-
suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
absența mamei, a soției, a surorilor, a copiilor, cu excepția câtorva mențiuni fugare - Montaigne jucând cărți cu soția și cu fiica sa; Montaigne asistând la o lecție în cursul căreia profesoara particulară explică LĂonorei folosirea corectă a cuvântului „fouteau” îfag, Fagus silvatica); Montaigne declarând că nu și-a lovit niciodată copilul... - femeile din castel nu există în Eseuri, în vreme ce tatăl apare recurent, pus întotdeauna în cea mai bună lumină. în afara tăcerilor menționate, această carte majoră conține și câteva minciuni confirmate ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care aceasta este utilizată. a. b. Epruvete de lemn de brad (aă și fag (bă, tratate cu soluții de lignina hidroximetilată în concentrații de: 1, 3, 5% În urma studiilor efectuate, s-a observat că pe epruvetele de lemn de Fagus silvatica L.(fagă și Abies alba Mill.(bradă s-au instalat nouă tipuri de micromicete dintre care ciuperca Alternaria geophila Dasz. care este nouă pentru microflora României, iar pentru celelalte micromicete descrise, fagul și bradul constituie gazde noi, premieră pentru țara
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea de vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
suprafață). În partea de vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian (Fagus orientalis), pe versantul de est al Dealului Cătălina (17 ha), unde unele exemplare au 20 m înălțime și 60 m în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull. Principalele specii componente ale florei de mull din pădurile acestei zone sunt: vinarița (Asperula aderata), urzica moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum europaeum), firuța de pădure (Poa nemoralis), rogozul de pădure (Carex pilosa), feriga (Dryopteris spinulosum) etc. , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a. (C. Burduja
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de fag, (Fagus silvatica) care domină în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu conținut gastric. A doua eventualitate evolutivă, ruperea CHP în pleură, trebuie diferențiată mai frecvent de pneumotoraxul spontan, pleureziile para sau metapneumonice, pleureziile neoplazice. EVOLUȚIE, COMPLICAȚII, PROGNOSTIC Evoluția naturală a CHP este către complicații [2-4, 23] (fig. 6.30). Forma silvatică a echinococozei pulmonare este mult mai benignă decât cea pastorală și ca urmare nu necesită tratament, rezolvându-se spontan. Această formă nu cauzează șoc anafilactic și nu produce echinococoză secundară prin rupere. Apariția fistulelor bronșice deschide calea infecției, cu moartea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
specifică. Astfel pădurea este formată din multe specii de arbori, din care cei ce merită a fi amintiți, datorită volumului mare pe care-l ocupă în economia satului nostru, ba chiar în cea națională, ar fi mai întâi Fagul ( Fagus silvatica), din familia fagacee arbore ce atinge în zonele noastre înălțimi de până la 30 de metri, producător de fructe achene, jir, bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cimbrișor (Thymus chamaedris, Thymus serpylium), Colțul lupului (Scutellaria altissima), Mătăcină (Melissa intermedia, Meelissa officinalis) Buruiana broaștii (Teucrium scordium), Rotunjoară, Dârnă (Glechoma hederacea), Dribolnic (Melittis melissophilum), Miericică albă (Lamium album), Sugel roșu (Lamium purpureum), Urzica moartă (Stachys alpina), Miericică roșie (Stachys silvatica), Ursu, Ursitorile, Zilele ca florile (Galeopsis ladanum), Miericică (Galeopsis ochroleucum, Galeopsis pubescens), Sugel galben (Galeobdolon luteum). Familia Primulacee. Țâța vacii (Primula carpathica, Primula elatior, Primula officinalis), Stingătoare (Primula minima), Căciula cucului (Soldanella montana), Preducea (Soldanella pusilla, Soldanella hungarica), Dreață, Buruiană
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Coada mâții (Trypholium arvense), Trifoiul alb (Tripholium repens), Trifoiul sălbatec (Trypholium aureum, Trypholium incarnatum, Trypholium montanum), Ghizdeiul (Lotus corniculatus), Sulchină albă (Melilotus albus), Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de corb (Onobrichis arenaria), Măzăriche (Vicia silvatica, Vicia saepium, Vicia orobus), Bob sălbatec (Lathirus nissolia), Fâseiuță pestriță (Lathirus silvester, Lathirus latifolius) Familia Rosacee. Mărăcine (Prunus spinosus), Scoruș (Sorbus aucuparia), Mura ursului (Rubus fruticosus), Făina de vin (Alchemilla vulgaris), Căpșun (Fragaria Collina), Măceș (Rosa canina), Trandafir sălbatec (Rosa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vaginatum), Iarba-n trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia Graminee. Spăranghină (Anthoxantum odoratum), Coada vulpii (Alopecuruspratensios), Iarba de pe marginea călii (Phleum pratense), Stuf (Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe părău (Melica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pildă creează un imaginar al spaimei pe care numai Evul Mediu de mai târziu avea să-l egaleze. Spaima de om a constituit principala frică a decadenței antice; în Evul Mediu, accentul se mută pe Diavol sau pe terifianța extraumană silvatică, de pildă, sau aparținând unei geografii fantasmatice amenințătoare -, semn că, pentru omul medieval, spre deosebire de cel al antichității decadente, alexandrine, înspăimântătoare devine în primul rând lumea, pe care omul încetează s-o mai înțeleagă. Ocultismul inițial sau fantasticul de mai târziu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
capătă scame și spuză. Astfel învolburarea imageriei înclină către neotradiționalism. Sub agitația cu iz suprarealist a ciocnirilor cu o materie indeterminată, se descoperă treptat o structură specifică a locului. Materia nu mai e neutră, dobîndind note etnice, grație unor inserții silvatice și campestre, „de acasă”: „Libertatea se desprinde din coji de copac, / de mii de ani dospește în întunericul trunchiului/ cum un clei de omizi, / se desprinde cu fluturi și aburi luminați de fulgere” (Neliniștea minții lumina). Nu absentează nici o figurație
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
meu să te bucuri pentru mieii/ din casa lîngă care te-ai strîns în ierni friguroase/ pentru drumurile străbătute desculț spre dimineți/ cu soare îngropat în struguri” (De îndărătnicie). Regretul îndepărtării e corijat de promisiuni așijderea în materie campestră ori silvatică: „s-a stins pe lume ultima făclie/ mă-ntorc la tine mamă/ cum se întoarce firul de iarbă-n/ rădăcini” (Reîntoarcerea). Explicabil, satul apare marcat de o stare critică. Ea e indusă atît de factori de civilizație care nu-i
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
culori/ șunt șovăiri de materie, se întîmplă/ creșteri încete, în amînare,/ iar noi le auzim bănuindu-le numai/ că în scoborîte frunzare de duzi/ zilele, nopțile/ de neîntrerupte foșnete ale/ viermilor de matase" (ibidem). Peisajului ideatic i se substituie unul silvatic, fremătător de un senzoriu aparent umil, vag încețoșat, străbătut de un plîns domol al detaliilor: "Că o uitare intra ceață în pădure/ ori că un plîns confuz pe frunze./ Jur împrejur, o umedă îmbrățișare./ Acești copaci, îmi pare, au uitat
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
zbenguiala lor la eternitate: „Fluturii în grădină se joacă sau caută timpul?”. Poetica lui George Drăghescu are simplitatea și transparența unui izvor ce țîșnește în miez de codru. Dacă litera versului se compune dintr-un mozaic percepțional, frecvent de inspirație silvatică, spiritul care îl animă e o transcendență. O obiectivitate angelică, incantatorie: „Pe unde au trecut lupii, eu am scris poezie, pe unde au trecut greierii, eu am scris poezie, pe unde au trecut îngerii, era scrisă poezie”. Într-un soi
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
008 Alnus incana 009 Alnus viridis 010 Betula pendula 011 Betula pubescens 012 Buxus sempervirens 013 Carpinus betulus 014 Carpinus orientalis 015 Castanea sativa (C.vesca) 016 Corylus avellana 017 Eucalyptus sp. 018 Fagus moesiaca 019 Fagus orientalis 020 Fagus silvatica 021 Fraxinus angustifolia spp. oxycarpa (F.oxyphylla) 022 Fraxinus excelsior 023 Fraxinus ornus 024 Ilex aquifolium 025 Juglans nigra 026 Juglans regia 027 Malus domestică 028 Olea europaea 029 Ostrya carpinifolia 030 Platanus orientalis 031 Populus albă 032 Populus canescens
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie), unde cresc sălcii, plopi și arini. În arealele în care băltirea este permanentă, la marginea lacurilor, râurilor, cresc trestia, stuful, stânjenelul de baltă, săgeata apei etc. Pe terenurile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afinul alpin (Vaccinium uliginosum), iar prin locurile băhnoase speciile de crisosplenium (Chrysosplenium alternifolium si Chrysosplenium opositifolium) ș. a. In zona subalpină predomină ienupărul (Juniperus intermedia) și jneapănul (Pinus mugo). Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
reguli. Deplasarea se face cu trenul, după care se va merge pe jos. Pe traseu se vor observa tufișurile de Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, de pe marginile drumului, stratul arborilor cu speciile Querqus robur, Querqus petraea, Carpinus betulus, Fagus silvatica și ierburile ruderală. Se vor remarca esențele lemnoase (arbori și arbuști) care intră în structura orizontală a desișului pădurii, precum și relieful întâlnit pe traseu. De asemeni se va urmări intervenția omului în pădure (tăieri de arbori, amenajări de drumuri, vetre
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]