139,060 matches
-
prietenii contemporani cu ea mor sau nu mai comunică, cutia de scrisori îi rămîne goală săptămîni în șir. în lecturile din Ionesco recunoaște spaime, angoase, întrebări care o bîntuie și pe ea ,în serile de singurătate cînd privesc căderea nopții". Simte din ce în ce mai des prezența morții în imediata ei apropiere. Tabloul lui Greuze La mort du pčre o face să reflecteze la privilegiul celor care au parte de morți frumoase, înconjurați de cei dragi. Romanul lui Kerouak On the Road exprimînd fuga
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
de o viață stătută, lipsită de spiritualitate, orientată exclusiv spre succesul social și material îi stîrnește o asociație asemănătoare: M-am întrebat, după ultima pagină a cărții, ce mijloace de evaziune disperată poate găsi un om în vîrstă, care se simte străin, inadaptabil, traumatizat, într-o epocă pe care nu o înțelege, pentru care ființa lui fizică și psihică nu are mijloace de integrare și apărare". Și totuși, Vera Călin, natură eminamente dinamică și robustă, adeptă a ideii că activitatea reprezintă
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
mai rău decît mana pentru vie. Am mereu în urechi fraza nesuferită care mi se spunea din copilărie - o știți și dumneavoastră - ,toți avem nevoie de modele! E important cum te orientezi în alegerea modelului!" Vă mărturisesc sincer n-am simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în intimitatea ta dacă găsește fotoliul potrivit ți se instalează confortabil, fără să te întrebe
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
în urechi fraza nesuferită care mi se spunea din copilărie - o știți și dumneavoastră - ,toți avem nevoie de modele! E important cum te orientezi în alegerea modelului!" Vă mărturisesc sincer n-am simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în intimitatea ta dacă găsește fotoliul potrivit ți se instalează confortabil, fără să te întrebe dacă te culci la aceeași oră cu el
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
scîrnă și spermă și strigă peste tot: asta e existența, noi nu ne jucăm, noi ne purgăm, ăsta e conținutul nostru, singurul real, singurul valabil - conținutul e scîrba! Și cititorul înțelege acest mesaj pentru că se vorbește pe limba lui, se simte pe simțirea lui. Se pare că popoarele îngenunchiate, înfometate, umilite, trăiesc nostalgia suferinței și nu acceptă nimic ce iese din perimetrul șotronului lor. Dacă piatra a sărit dincolo de linie ești eliminat. Nimic nu mai e în limitele normalității nici în
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
venit citind Biblia. În Ecleziastul există o frază foarte frumoasă, care sună așa: ,qui accroît la science, accroît ses douleurs", cu alte cuvinte, cu cât studiezi mai mult, cu atât devii mai inteligent, și deci mai nefericit. Poate că mă simțeam foarte aproape de acest gând. Eu nu mă consider foarte inteligent, dar simțeam că devin mult mai nefericit înțelegând anumite lucruri, și astfel, pornind de la acest citat, mi-a venit ideea romanului. LVR: Este o idee îndrăzneață, iar autorul cărții trebuie
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
așa: ,qui accroît la science, accroît ses douleurs", cu alte cuvinte, cu cât studiezi mai mult, cu atât devii mai inteligent, și deci mai nefericit. Poate că mă simțeam foarte aproape de acest gând. Eu nu mă consider foarte inteligent, dar simțeam că devin mult mai nefericit înțelegând anumite lucruri, și astfel, pornind de la acest citat, mi-a venit ideea romanului. LVR: Este o idee îndrăzneață, iar autorul cărții trebuie să fie o persoană foarte inteligentă, pentru a-și pune astfel de
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
ajută să te cunoști mai bine, să înțelegi de ce faci cutare sau cutare lucru, e interesant. LVR: Vă înțelegeți mai bine prin intermediul psihanalistului? MP: Da, mă înțeleg mai bine. Firește, am și prieteni, dar cu ei există anumite limite, te simți mai în largul tău în fața psihanalistului. LVR: Vreți să ne vorbiți puțin despre romanul recent publicat la noi, Libelula? Și despre cărțile viitoare? MP: Libelula este povestea unei tinere pictorițe aflată în fața succesului. Am scris și o piesă de teatru
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
numeroase limbi. Îmi puteți spune care este relația cu traducătorii cărților dumneavoastră? MP: Din păcate, cu traducătorii mei nu prea am relații, mai degrabă cu traducătoarele mele din Japonia, Germania și Rusia care îmi scriu și-mi pun întrebări. Uneori simt nevoia să comunic cu ei, dar ei n-o fac, cred c-ar putea să mă întrebe multe lucruri despre text, despre ideile mele. Aștept din partea lor emailuri, chiar telefoane. LVR: Un ultim cuvânt, de astă dată despre această întâlnire
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
plăcea" își împart diferit sfera de aplicare, ca și negarea lor gramaticală sau prin antonime. În dicționarele românești, verbul a iubi este definit în primul rînd în legătură cu complementul său direct uman; primul sens din DEX este ,a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană de sex opus". Ceva mai departe, apare și un sens care permite complementul non-animat: ,a ține extrem de mult la cineva sau la ceva". De fapt, uzul curent acceptă complement inanimat doar cînd se referă
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
de sex (care-mi bătea ca o inimă între picioare), părul ei, în cădere, a făcut un zid opac în jur, puteam să cred că am adormit (însă știam perfect ce se întîmplă, eram jumătate din buricul pămîntului); i-am simțit mai întîi răsuflarea pe obraji, apoi buzele și limba făcîndu-și loc, saliva puțin sărată, pentru ca treptat să nu mai simt nimic; adică palmele care coborîseră de pe umeri pe sîni, prin bluză, cu mișcări oarecum grăbite să nu strice efectul. Însă
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
jur, puteam să cred că am adormit (însă știam perfect ce se întîmplă, eram jumătate din buricul pămîntului); i-am simțit mai întîi răsuflarea pe obraji, apoi buzele și limba făcîndu-și loc, saliva puțin sărată, pentru ca treptat să nu mai simt nimic; adică palmele care coborîseră de pe umeri pe sîni, prin bluză, cu mișcări oarecum grăbite să nu strice efectul. Însă eram așa de încordate, încît nu după multă vreme am obosit. Ne-am dezbrăcat cu repeziciune și ne-am băgat
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
mă descoperea scriind. Nu știu dacă e o fericire să scrii, câteodată mi-aș fi dorit să fiu un politician sau un om de afaceri, ca fratele meu, care e un om foarte fericit cu afacerile lui. LVR - Deci vă simțiți nefericit pentru că scrieți? EF - Nu cred că e o fericire să scrii. Nu pot să explic de ce. E o chestiune foarte privată. Următoarea întrebare era: cine te citește? Habar n-am cine mă citește. Știu că nu scriu pentru ceilalți
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
EF - Nu. Scriu oriunde. Unul dintre maeștrii mei, poetul Jack Spicer spunea: ,If you are a Poet, and you realise a poem comes to you and you are in a bus, then get off the bus", (dacă ești poet și simți poezia venind la tine când te afli într-un autobuz, atunci coboară din autobuz). Asta e. LVR - Credeți că poezia poate schimba oamenii? EF - Nu știu. Dacă ești un scriitor politic, răspunsul este da. E drept că unii oameni care
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
E drept că unii oameni care m-au citit mi-au spus că poeziile mele sunt foarte importante pentru ei. La un dineu la care eram oaspete de onoare, asistența îmi citise cărțile și trebuie să recunosc că m-am simțit bine când m-au apreciat, a fost o experiență grozavă. LVR - Cum vedeți viitorul cărților fără hârtie, cărți pe CD, pe internet? EF - Nu accept această viziune. Eu public cărți. Chiar dacă ai internetul, cărțile sunt cu totul altceva, e o
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
avut cu Herta Müller la Timișoara, după seara în care o auzisem pentru prima dată citindu-și poemele în limba română. Am început prin a o întreba pe autoarea ale cărei cărți sunt traduse în peste 20 de limbi,cum ,simte" cartea ei de eseuri ,Regele se înclină și ucide, , în românește... H.M: Nu știu dacă o , simt" dar știu destul de bine limba română pentru ca să pot să-mi dau seama cum este tradusă o chestie sau alta; de multe ori
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
în limba română. Am început prin a o întreba pe autoarea ale cărei cărți sunt traduse în peste 20 de limbi,cum ,simte" cartea ei de eseuri ,Regele se înclină și ucide, , în românește... H.M: Nu știu dacă o , simt" dar știu destul de bine limba română pentru ca să pot să-mi dau seama cum este tradusă o chestie sau alta; de multe ori cînd m-am uitat în text - româna mea cred că nu ajunge - nu am putut să-mi dau
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
nervos, am plecat ca să scap.Nu-mi propun să scriu mereu în limba română. Am încercat și am văzut că merge.Limba română are multe metafore, lucrează altfel ca germana, eu știu destul de bine româna ca să-mi dau seama, să simt asta.Și mi-ajunge ca să fie interesant să fac o dată și așa ceva. R.B: O dată...sunt vreo 80 de poeme colaj. H.M.: Da, cred că 86 am făcut. Dar acuma ,schluss"... R.B.: Aceste poeme constituie și o formă de revanșă
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
fel de amănunte scoase în față, de te fac, vrei-nu vrei, să te gîndești la Caragiale și la păcătoasa de greșeală de tipar care strică frumusețe de broderie. O lume foarte atentă, ocupată, oricît ar părea de pedant, să se simtă bine. Dar nu vă gîndiți că erau, cu franțuzeasca lor ezoterică (de care Dan C. Mihăilescu face, de-al naibii, abuz...), înțepați și mofluzi. Nicidecum. Orașul, cu oamenii lui, e un bonom. Și așa rămîne, trecîndu-și farmecul, zdrențe-zdrențe, prin colții
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
în această carte, unul amintind de patina pe care uzura timpului o întipărește în lucruri și oameni, și tocmai de aceea cartea de față seamănă cu un paravan al regretelor noastre. O citești regretînd că lumea aceea a murit. Pe deasupra, simți prea bine că asemenea cărți nu mai pot fi scrise astăzi. Ceva s-a stins iremediabil în sensibilitatea noastră estetică, o anume aplecare spre detaliile fragile și spre respectarea scrupuloasă a acelor convenții și pudori fără de care atmosfera unei epoci
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
să bage o muscă fără aripi în mușuroiul de furnici, sau să tragă cu ața o bucățică de carne din stomacul unei pisici, sau să taie cu cuțitul beregata unei găini. Ăștia trei sînt sigur că atunci cînd omoară nu simt nici o călcare pe inimă" (p. 22). În actul al doilea se află monologul celui aflat de cealaltă parte a gratiilor, deținutul. Și acesta are propria sa filozofie a supraviețuirii, propriile sale tehnici de înșelare a vigilenței Stăpînului. Cinismului în tortură
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
această atmosferă îți dai seama nu analizînd-o filozofic, ci pur și simplu ieșind în afara ei și trăind măcar cîteva luni în Occident. Acel cîmp de forță a cărui prezență, cîtă vreme erai în țară, nu-l sesizai deloc, îl vei simți acum în mod însutit, dar nu pentru că s-ar fi întețit între timp, ci pentru că acum îți lipsește cu totul. În Occident poți studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai civilizate incinte din lume, răsfoind biblioteci întregi
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
afacerilor. Iar dacă pentru acești oameni nu există soluție, mi se pare o imensă porcărie ca ei să fie tratați ca un soi de balast social, de care nu știi cum să scapi. Unii dintre acești bucureșteni care s-au simțit aruncați la marginea societății, au preferat să plece din Capitală. S-au mutat la țară. Au moștenit un petic de pămînt, și-au ridicat o casă acolo, închipuindu-și că vor fi în stare să-și facă o gospodărie. Printre
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
cumpărat apartamentul. Vărul meu muncește în Capitală ca să poată duce la țară, o dată pe săptămînă, alimente și bani de cheltuială. Și ce-i cu asta? Soția lui, femeie mîndră care a preferat să se mute la țară decît să se simtă exclusă în București, a fost înțepată, se pare, de un țînțar sau mușcată de o căpușă și s-a îmbolnăvit de encefalită. Țăranii din comună au observat că verișoara mea se mișcă "așa, ca un robot" pe ulița principală. Doctorul
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
a explicat, localnicii sînt imuni la acest virus, în timp ce pacienta n-a dobîndit această imunitate, fiindcă nu face parte, genetic, din comunitatea locală. Coca își făcuse prieteni în sat, creștea pui de găină și era mulțumită acolo, chiar dacă nu se simțea o adevărată localnică. Gîngania care a îmbolnavit-o a făcut diferența.
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]